CRISTI DANILEŢ – judecător

30/01/2014

Noua legislație penală (V) – noutăți privind medierea

Filed under: mediere,noile coduri — Cristi Danilet @ 9:00 PM
Tags: , ,

mediere penalaOdată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal și Noului Cod de procedură penală, vor intra în vigoare dispoziții din Legea nr. 255/2013 care modifică Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea și organizarea profesiei de mediator, dezvoltând în mod substanțial instituția medierii penale.

Înțeleg să fac câteva observații:

1. Potrivit legii noi, medierea în timpul unui proces penal ar fi posibilă în latura penală pentru un număr restrâns de infracțiuni (anume cele cu privire la care este necesară plângerea prealabilă sau este posibilă împăcarea) – art. 67 alin.1 Lege 192/2006, iar în latura civilă este posibilă pentru orice infracțiune dar numai cu privire la pretențiile civile – art. 23 alin.1 NCpp. Dup mine, medierea în latură penală nu este posibilă (căci între victimă și făptuitor nu poate avea loc vreo negociere și nu se poate încheia vreo înțelegere cu privire la încadrarea juridică a faptei ori cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia), iar medierea în latură civilă nu poate fi limitată doar la pretențiile civile.

2. Acordul de mediere penală este un impediment la declanșarea/continuarea procesului penal alternativ la retragerea plângerii prealabile sau împăcarea încă din 2010. Prin urmare, el nu este un mijloc de realizare a vreuneia din celelalte impedimente.

3. În procesele penale, mediere este de două feluri: civilă și penală.

a. Medierea civilă în procesul penal vizează doar acțiunea civilă și reprezintă în fapt o tranzacție intermediată de mediator care privește doar despăgubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune. Un astfel de acord de mediere nu va bloca derularea laturii penale, ci eventual va influența soluția pe fondul acțiunii penale. Se poate încheia un astfel de acord pentru orice fel de infracțiune.

b. Medierea penală este o practică restaurativă care presupune dialogul victimă-infractor. Niciuna dintre ele nu poate fi constrânsă să apeleze la mediere. Părțile nu sunt obligate să se informeze anterior cu privire la mediere și nu există nicio sancțiune pentru neparcurgerea acestei proceduri. Aparent, medierea penală ar fi posibilă doar pentru infracțiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală (art. 67 alin.2). După mine, atâta timp cât, urmare a comiterii infracțiunii, există și victimă, persoanele/părțile pot încheia un acord de mediere prin care să ajungă la înțelegere asupra unor multiple aspecte.

4. Sub aspectul efectelor produse de acordul de mediere încheiat, deosebim:

4.1 infracțiuni urmăribile la plângerea prealabilă sau pentru care e posibilă împăcarea: acordul de mediere împiedică începerea sau continuarea procesului penal, producând astfel efecte în ambele laturi ale procesului penal – sunt 30 de infracțiuni în Codul penal și alte infracțiuni din 7 legi speciale. Așadar:

– dacă acordul intervine în faza de urmărire penală, procurorul oprește procedurile penale; ca urmare, acordul poate fi supus validării prin autentificare la notar sau consfințire la instanță (căci procurorul nu are atribuții decât cu privire la acțiunea penală);

– dacă intervine în faza de judecată, inculpatul va fi achitat și se va lua act de acordul de mediere care poate fi pus astfel în executare.

4.2 alte infracțiuni: procesul penal se derulează sub aspectul laturii penale după regulile obișnuite, iar sub toate celelalte aspecte se va da efect acordului de mediere penală.  Mai mult:

– dacă cauza se termină în faza de urmărire penală ca urmare a acordului părților, acordul de mediere va putea sta la baza unei soluții de renunțare la urmărire penală (art. 318 alin. 1 și alin.2 NCPP). Anumite obligații asumate de părți în cadrul acordului de mediere vor putea fi impuse de procuror suspectului/inculpatului pentru a fi realizate în maxim 9 luni, sub sancțiunea revocării măsurii dispuse, aceea de renunțare la urmărire (art. 318 alin. 3 și alin.4);

 – dacă cauza este trimisă în judecată, instanța va putea pronunța, după caz, condamnarea cu executare în penitenciar, reținând ca circumstanță atenuantă cu efect obligatoriu de reducere a pedepselor legale cu o treime „eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii” (art.75 alin.2 C.pen). Tot astfel, în anumite condiții se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei (art. 91 C.pen), renunţarea la aplicarea pedepsei (în condițiile art. 80-82 C.pen) sau amânarea aplicării pedepsei (în condițiile art. 83-90 C.pen) – prevederile cuprinse în acordul de mediere se vor examina de către instanță în cadrul procedurii de verificare a condițiilor pentru a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, renunţarea la aplicarea pedepsei și amânarea aplicării pedepsei, care printre criteriile referitoare la infractor prevăd și „eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare [art. 91 alin.1 lit d), art. 80 alin. 1 lit. b), respectiv art. 83 alin. 1 lit. d) noul Cod penal].

5. Pe durata medierii, suspendarea procesului penal este facultativă, iar durata este de maxim 3 luni.

6. În cazul în care medierea are succes, acordul de mediere trebuie să consacre înțelegerea părților. Clauzele acordului de mediere pot fi dintre cele mai variate și nu se limitează la repararea prejudiciului, obligatoriu fiind doar să privească drepturi asupra cărora părţile pot dispune (e greșit să se menționeze „persoana vătămată își retrage plângerea prealabilă” sau „părțile se împacă” – căci atunci se face trimitere la alte instituții, care au regim diferit).

7. Pe mediator nu trebuie să îl intereseze încadrarea juridică. El poate să accepte să facă o mediere indiferent de infracțiunea pentru care se poate face plângere sau s-ar fi demarat procedurile penale, mai ales că încadrarea juridică definitivă o va face numai instanța la finalul procesului. El trebuie să se ocupe de medierea conflictului dintre părți, nu de aspectele juridice ale acestuia, informându-le doar într-un mod general asupra posibilelor efecte ale acordului, unele obligatorii (stoparea procedurilor în cazul unor infracțiuni „simple”) altele la opțiunea magistratului (reducerea pedepsei, renunțarea la proceduri etc).

8. Acordul de mediere se trimite organului judiciar în original și în format electronic. Părțile trebuie să se prezinte în fața organului judiciar pentru a confirma înțelegerea (excepție: dacă acordul este autentificat la notar).

 

Legislație:

Legea_medierii (în forma de la 1 febr.2014);

– Legea 286/2009 privind Codul penal (modificat și însoțit de Legea nr.187/2012 de punere a sa în aplicare);

– Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (modificat și însoțit de Legea nr.255/2013 de punere a sa în aplicare, modificată la rândul ei prin OUG nr. 116/2013; de Hot.CSM 79/2014 de modificare a Regulamentului de ordine interioară a instanțelor).

12 comentarii »

  1. Comentariile dumneavoastră sunt interesante.

    Comentariu de Gică Ungureanu — 31/01/2014 @ 9:15 AM | Răspunde

  2. Domnule Danilet,
    Tinere (sunteti mai tinar decit mine), sunteti victima si autorul unui razboi in justitie care aduce doar pagube societatii romanesti.
    Starea actuala a justitiei romanesti imi demonstreaza faptul ca institutia csm ului este un experiment esuat.
    Nicaieri in aceasta lume justitia nu se administreaza singura, pentru ca justitia este un fenomen social.
    Inspirat din constitutia franceza, csm ului romanesc i s au pus in circa sarcini care depasesc cu mult ceea ce , rezonabil, ar fi putut duce.
    In plus, v ati dovedit a fi de un partizanat care intrece chiar si partizanatul politicienilor declarati.
    Cu inspectia judiciara care ancheteaza declaratiile fiecarui civil care chipurile ar aduce atingere independentei justitiei sunteti chiar de risul curcilor, intrucit, in mod evident, nu acesta a fost scopul avut in vedere la infiintarea acesteia.

    Vreti sa va spun eu care este cea mai grava declaratie care aduce atingere actului de justitie, dar peste care ati trecut cu nepasare?
    Declaratia procurorului sef al dna conform careia presedintele republicii beneficiaza de imunitate penala.
    Dincolo de faptul ca, pentru orice jurist care se respecta, nu exista acoperire legala, doamna in cauza nu avea niciun drept sa faca o asemenea afirmatie.
    La cita carte stie insa doamna kovesi, chiar nu ma mir.
    Faptul ca , la data adoptarii codurilor in discutie domnia sa era fix procuror general al romaniei si n a catadixit a spune nimic este, deasemenea, graitor.

    Comentariu de todorica — 31/01/2014 @ 10:54 AM | Răspunde

    • Eu nu la varsta m-am referit, ci la modul necopt in care ganditi. Nu prea aveti habar de chestiuni de drept sau structurare institutionala sociala, dar va dati cu parerea inflamat de televizor.
      Eu vorbesc public de drepturile omului si rolul justitiei inainte sa auziti dvs de astea.
      Peste tot in lumea civilizata justitia se autoguverneaza. Daca aveti timp printre schimbat posturile, va pot indica documentele. Insasi Franta s-a reabilitat acum un an. Si da, avem cel mai puternic CSM din Europa.
      Dvs puteti rade alaturi de curcile pe care le cresteti in curte. Eu stiu ceva drept si va spun ca un presedinte de tara are in Ro imunitate totala pe perioada mandatului. Nu trebuia o declaratie a nimanui ca sa fie asa.
      Ma bucur ca va sperie justitia. Asa si trebuie sa fie pt cei incorecti.

      Comentariu de Cristi D — 31/01/2014 @ 12:21 PM | Răspunde

  3. Din nefericire pentru Romania s a optat spre modelul francez, inclusiv in alegerea modelului constitutional.
    Ori, experienta istorica demonstreaza ca francezii nu s cel mai bun exemplu de institutii politice stabile: din 1789 francezi au decapitat un rege si au detronat altul, au avut doua imperii si cinci republici, directorate, consulate, primconsulate, restauratii, monarhii constitutionale, revolutii, comune si comunite….
    Constitutii si acte cu caracter constitutional, nu le mai stie nimeni.

    Constitutia Statelor Unite, adoptata inainte de 1789, a ramas neschimbata, suferind doar amendamente.

    Comentariu de todorica — 31/01/2014 @ 3:36 PM | Răspunde

  4. Sa speram ca se vor alinia la norme toti mediatorii si nu asa:

    http://www.stiridecluj.ro/social/avocatii-mediatori-din-cluj-incaseaza-bani-la-negru-cum-functioneaza-smecheria-medierii

    Comentariu de Vasile A — 31/01/2014 @ 7:03 PM | Răspunde

  5. Este un comentariu foarte util in practica mediatorilor!Mulțumesc mult Cristi Danilet!

    Comentariu de bertea ilie — 05/02/2014 @ 9:54 PM | Răspunde

  6. am o intrebare: care este motivatia ptr care legiuitorul a facut ca suspendarea proceselor penale sa fie facultativa pentru desfasurarea medierii? spre deosebire de civil, unde observ ca suspendarea are loc la cererea partilor… sunt curios

    Comentariu de Matei Bitea — 12/02/2014 @ 5:51 PM | Răspunde

    • reaua-credinta: prin suspendari obligatorii se intarzia solutionarea, posibil implinirea termenului de prescriptie. Apoi, suspendare la proces penal cu arestati e cel putin curios.

      Comentariu de Cristi D — 12/02/2014 @ 8:09 PM | Răspunde

  7. Buna ziua,daca procesul este inceput de 4 ani si nu am beneficiat de mediere sau de posibilitatea impacarii partilor inainte de a incepe urmarirea penala,nefiind aceasta posibilitate ,pt inselaciune in codul vechi,pot sa ma impac acum cu partea vatamata,? sau ce alta varianta imi recomandati ?
    Va multumesc.
    Cu multa rescpect.

    Comentariu de Vali — 29/06/2014 @ 12:17 PM | Răspunde

    • eu nu recomand, ca nu am voie. va spun ca acordul de mediere este posibil oricand si pt orice infrctiune cu doua parti, efectul sau depinzand de incadrarea juridica a faptei data de organul judiciar (pentru unele infractiuni procesul penal se opreste, pt altele continua pana la hotararea definitiva, dar in caz de condamnare se va tine seama ca si circumstantiere la fixarea si dosarea pedepsei).

      Comentariu de Cristi D — 30/06/2014 @ 12:38 AM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: