CRISTI DANILEŢ – judecător

03/02/2014

Interviu AC: „Vom ajunge sa rezolvam dosarele impreuna cu infractorii”

Filed under: interviu — Cristi Danilet @ 3:27 PM
Tags: ,

caricCDSURSA: AcademiaCatavencu

Introducerea, de la 1 februarie, a unui nou Cod Penal, făcut parcă de mafioţi şi votat de hoţi, a declanşat serioase controverse în societatea românească. Fiindcă nu ne pricepem la drept, cum se pricep parlamentari care şi-au luat dreptu’, am solicitat unui specialist, judecătorul Cristi Danileţ, să ne explice şi nouă cum vine treaba cu legile astea pe stil nou.

Academia Cațavencu: Cine-i mai vinovat pentru noile Coduri (Penal şi de Procedură Penală): PDL că le-a propus sau USL că le-a adoptat?

Cristi Danileț:Codurile astea au un istoric interesant, în care și forțele de dreapta și cele de stânga și-au adus contribuția: o comisie a ministrului Monica Macovei din 2005 a venit cu ideea că ne trebuie coduri penale noi, o comisie instituită de ministrul Chiuariu în 2007 le-a început, o altă comisie a ministrului Predoiu le-a definitivat, după care Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea pe Codul Penal în 2009, în timp ce Parlamentul din 2010 a aprobat Codul de Procedură Penală. După publicarea lor în Monitorul Oficial, fiecare a mai fost modificat prin legile de punere în aplicare din 2012 și 2013, aprobate de un Parlament în altă conformaţie.

Fără medici am rămas, fără căpşunari am rămas, acum ce facem, rămânem şi fără corupţi?

Nu cred că o dată cu intrarea în vigoare a noilor coduri penale magistratul român va rămâne fără obiectul muncii. Din contră: am constatat că de la an la an crește numărul de dosare în instanțele din România, crește numărul de infractori, crește numărul de infracțiuni – așa că, iată, ne putem lăuda că avem producție și în România. Eu cred că avem destui corupți, e adevărat că cei mai mulți neprinși. Nu ne putem ocupa de toți odată, fiindcă în parchete și instanțe ne mai ocupăm și de alte infracțiuni: omoruri, tâlhării, violuri, furturi, evaziune fiscală, băuții de la volan, bărbații care își bat încă nevestele, consumatorii și traficanții de droguri etc.

De ce credeţi că Ponta a amânat iar introducerea accizei la benzină, dar n-a vrut să mai amâne şi introducerea Codurilor, până la începutul anului judiciar, în septembrie?

Premierul ne-a spus să îi semnalăm dacă sunt nereguli la coduri, ca să le modifice rapid mai înainte de a intra în vigoare. A și existat un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului – jur că l-am văzut cu ochii mei și chiar am dat în CSM un aviz favorabil pe 10 decembrie anul trecut. Am așteptat până în ultima clipă să apară o OUG și să știm sigur dacă se mai amână sau nu codurile, să știm ce să anunțăm colegii. Ei bine, până miercuri nu am putut să aflăm nimic. Vă dați seama: să fii în CSM să gestionezi resursa umană, să ai coleg de consiliu pe ministrul Justiției, și nimeni să nu știe nimic… Cel mai nasol e că populația nu a fost informată cu privire la noile fapte incriminate sau cu privire la noul mers al proceselor. Deh, se pare că s-a uitat că, de fapt, adevăratul destinatar al codurilor este cetățeanul.

Până acum îţi luai ani de puşcărie dacă furai 50.000 de euro. În noile Coduri suma a crescut la 500.000 de euro. Au vrut parlamentarii să acopere inflaţia sau consideră că pentru o sumă mai mică de 500.000 de euro deja nici nu mai merită să se dea jos din pat?

Eu am crezut că o dată cu criza va scădea și piața mitei. Chiar îmi formasem convingerea asta când am văzut câțiva magistrați prinși cu mită în produse – ceva ouă, niște cărniță, o pungă de dulciuri, ba chiar și animale vii, băuturică sau copăcei pentru intrarea din fața casei. Dar apoi au venit și ceva cazuri serioase: 50.000, 100.000 și chiar milionul de euro și m-am liniștit: piața nu se stricase, era doar o rătăcire înainte de Sărbători. Așa că mă întorc la întrebare și vă spun că pare adevărat că primul milion e mai greu de făcut. De aceea, dacă se dă pentru asta o facilitate de natură legislativă, de ce nu?! De altfel, trăim într-o Românie despre care se spune că e săracă, însă cu toții avem ce scoate din buzunar când e vorba de un medic, un profesor, un funcționar de la ghișeu. Până la urmă, statul acesta își permite să ierte datorii de jumătate de miliard de dolari, care e problema că este generos pentru alții cu câteva sute de mii de euro?!

Potrivit noilor Coduri, cei suspectaţi de corupţie vor fi anunţaţi în prealabil că le sunt ascultate telefoanele. Asta e politeţe sau prostire pe faţă?

Noul cod spune ceva de genul: interceptarea convorbirilor se poate face după ce începe urmărirea penală, iar urmărirea penală începe cu privire la fapta sesizată, dar când începe cu privire la persoana care a comis-o, această persoană trebuie anunțată. De aici, concluzia că cel înștiințat că este urmărit va înțelege și că este interceptat. Până acum, interceptările se dispuneau și înainte de începerea urmăririi penale. Deci, s-ar putea să avem o problemă… Mi se pare însă curios că noi ne facem probleme la cum sunt descoperiți infractorii și mai că ajungem să învinovățim organele judiciare că o fac, în loc să ne preocupe cum determinăm infractorii să nu mai comită fapte antisociale.

Pentru ca un ministru sau un parlamentar să fie anchetat e nevoie de acordul premierului, respectiv al Parlamentului. Dar dacă un popă calcă pe bec, cum se procedează, se cere binecuvântarea PF Daniel sau se merge direct la Sf. Petru?

Cu popii nu prea avem treabă: avem în sala de judecată o cruce și o Biblie pe care jură martorii (apropo, revoltații din vara fierbinte a lui 2012 nu au mai făcut gălăgie cu privire la acest aspect, menținut în noile coduri), dar în rest, în afară de faptul că și noi, și popii, ne îmbrăcăm în negru, nu avem nimic în comun. Ei promit răsplată pentru viața de dincolo, noi ne ocupăm de răsplata cuvenită pentru viața de aici. Nu ne suprapunem, defel. Dar pot confirma că în România ministrul e mai tare ca parlamentarul, căci pentru primul procurorul nu poate începe niciun fel de investigație dacă nu i se aprobă acest lucru de către Parlament sau Președintele țării. La rândul lor, parlamentarii nu pot fi reținuți, arestați și percheziționați decât cu aprobarea Camerei din care fac parte. În felul acesta, noi ajungem să rezolvăm dosarele împreună cu cei cercetați. Cred că numai la noi se putea conlucra așa de bine între puteri…

Prin adoptarea noilor Coduri au vreo şansă marii corupţi aflaţi déjà după gratii – Năstase, Becali, Vântu etc. – să iasă mai repede din închisoare? Dar în cazul lui Voiculescu, Ritzi sau Fenechiu mai există vreo speranţă să intre?

Nu îmi permit să comentez cazuri concrete. Vă spun regula generală: cei care sunt acum în penitenciar condamnați definitiv rămân acolo. Vor ieși doar cei care au primit de la judecător o pedeapsă pe vechiul cod care este mai mare decât maximul pedepsei prevăzut de noul cod și care au executat deja acea pedeapsă – cam 200 din cei 30.000 deținuți. Cât privește pe cei care nu au pedepse definitive, aceștia vor beneficia de prevederile legii mai favorabile – pe noul sau vechiul cod, depinde de limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de care sunt acuzați. Dar sunt sigur că au avocați buni, și vă asigur că avem și noi magistrați buni, și sper ca toți să contribuie la aplicarea legii întocmai: cine nu e vinovat să plece acasă, dar cine a comis o infracțiune să primească pedeapsa meritată. Să știți că noile coduri încurajează cooperarea cu organele judiciare. De exemplu, pentru infracțiuni sancționate de lege până în 7 ani închisoare, procurorul poate fie să renunțe la urmărirea penală stabilind că nu există un interes public să continue dosarul, fie să încheie cu inculpatul un acord de recunoaștere a vinovăției, prin care cei doi să convină asupra pedepsei și instanța să valideze această înțelegere. Recunoașterea învinuirii poate avea loc și fața instanței, pentru orice infracțiune, caz în care limitele de pedeapsă legale se vor reduce obligatoriu cu o treime. Dacă o persoană este găsită vinovată, judecătorul are posibilitatea să o condamne la pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar, cu suspendare sub supraveghere dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 3 ani, ori să renunțe la aplicarea pedepsei și să aplice un avertisment pentru infracțiunile sancționate de lege până în 5 ani închisoare sau să amâne aplicarea pedepsei dacă a stabilit o pedeapsă până în doi ani închisoare pentru o infracțiune sancționată de lege până în 7 ani.

După noile reglementări, mai au vreun rost DNA, ANI şi DIICOT sau îi recalificăm şi-i trimitem pe toţi la deszăpezire?

Fără aceste instituții, la care adaug ICCJ, nu am fi supraviețuit ca țară europeană. Avem o nouă legislație, câteva prevederi au fost făcute cu dedicație, e clar, dar altele sunt foarte bune. Eu zic sa nu dezarmăm: or avea infractorii mijloacele lor, dar le avem și noi pe ale noastre. Până la urmă, contează cum va fi aplicată noua legislație: în litera și spiritul ei. Iar spiritul e unul singur: cel de dreptate, care impune protejarea oamenilor onești și sancționarea infractorilor.

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: