CRISTI DANILEŢ – judecător

15/02/2015

Demitizarea justitiei. Ep.4: „Magistratii decid potrivit propriei lor convingeri” sau „Magistratii decid cum vor ei”

Filed under: Demitizare — Cristi Danilet @ 5:49 PM
Tags: , ,

grafician Ionut Baic2Mi-am propus ca pe parcursul mai multor postări să înlătur prejudecățile și deformările ce există în legătură cu justiția română și care aparțin în egală măsură populației și magistraților. Îmi doresc dacă nu să spulber iluziile care acoperă (a se citi „înnegresc”, dar și „ascund”) sistemul în care îmi desfășor cu pasiune activitatea, măcar să provoc o dezbatere. Nu atât despre trecut, cât mai ales despre viitorul sistemului de justiție din România pe care nu îl mai văd deloc izolat cum era până nu demult, ci reașezat în mijlocul cetății. Cum nu intenționez să folosesc prea mult un limbaj tehnic și din considerente de spațiu nu îmi permit analize extrem de aprofundate și detaliate, îmi asum anumite inexactități din punct de vedere științific.

Acest mit este exprimat în mod diferit, dar toate formulările exprimă același lucru: foarte des îi auzim chiar pe magistrați spunând că ei decid potrivit propriei lor convingeri, iar pe justițiabilii nemulțumiți de soluțiile acestora îi auzim spunând că magistrații decid cum vor ei. Și unii, și alții se înșală.

În primul rând, trebuie arătat că un magistrat – fie judecător, fie procuror – nu poate instrumenta și soluționa o cauză cum vrea el, adică în mod subiectiv, arbitrar, ci numai potrivit unor reguli obiective pre-scrise, care sunt legile. Astfel, judecătorul face parte dintr-o instituție numită instanță de judecată, care ea și numai ea înfăptuiește justiția (art. 126 alin. 1 Constituție); or, justiția se înfăptuiește în numele legii (art. 124 alin. 1 Constituție) și judecătorii se supun numai legii (art. 124 alin. 3 Constituție). Cerințe asemănătoare există si pentru procurori, care își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității (art. 132 alin. 1 Constituție). Prin urmare, magistratul este obligat să fie călăuzit de voința generală atunci când soluționează o cauză concretă, aceeași care guvernează legea adoptată de popor prin organul său reprezentativ; în acest fel, magistratul însuși exercită în mod legitim puterea cu care a fost învestit de suveran, care e poporul, căci puterea publică există doar în interesul indivizilor care compun societatea.

În al doilea rând, un magistrat nu are voie să se conducă după propria convingere atunci  când soluționează o cauză. A te conduce după propria convingere înseamnă a hotărî în mod subiectiv, aspect de neacceptat atunci când e vorba de legi și justiție, pentru care obiectivitatea este principiul ce trebuie urmat. De altfel, în celebra decizie nr. 171/2001 Curtea Constituțională a României a stabilit în mod neechivoc că judecătorii se supun numai legii (așa cum spune Constituția), nu și propriei lor convingeri (așa cum spunea la acea vreme codul de procedură penală). De altfel, in anii 1990-1991, atunci când se elabora Constituția, Adunarea Constituantă a respins amendamentele formulate de unii parlamentari cu privire la introducerea şi a altor criterii pentru înfăptuirea justiţiei, cum ar fi acela ca judecătorii să se supună nu numai legii, dar “şi conştiinţei lor” sau “intimei convingeri”, cu motivarea că, într-un stat de drept, legea trebuie să absoarbă, prin puterea ei, inclusiv convingerea intimă a judecătorului sau, altfel spus, intima convingere nu poate să contravină legii. În final, Adunarea Constituantă a adoptat formularea “în activitatea lor judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”.

Se întâmplă uneori în practică ca un judecător să aibă o convingere personală diferită de ceea ce dicteaza legea. Indiferent cât de nedreaptă i s-ar părea o astfel de situație, el e obligat să dea efect legii. Voi da două exemple, unul din materie civilă și unul din materie penală.

  1. Primul exemplu: să spunem că X îl împrumută pe Y cu o sumă de bani. Pentru că Y nu restituie suma la termenul convenit, X decide că îl acționeze în judecată civilă. Judecătorul, analizând probele, constată că într-adevăr Y este dator: există un contract de împrumut dintre  X și Y, care nu este contestat de Y, termenul de scadența s-a împlinit. Dar, cercetând procedura urmată, constată că X nu a respectat termenul de 3 ani de zile de la scadență prevăzut de  Codul Civil în interiorul căruia trebuie  formulată o cerere de chemare în judecată. Ca urmare, judecătorul va respinge acțiunea ca fiind tardivă. Y va fi mulțumit, pe când X va spune că a pierdut „cu dreptatea în mână”.
  2. Al doilea exemplu: să spunem că din probele unui dosar rezultă că acuzatul a comis o crimă, astfel că magistratul este convins 100% că respectivul este  vinovat și trebuie condamnat. Dar analizând modul în care au fost obținute probele, constată că acestea sunt nelegale: martorii oculari au fost audiați mai înainte de a se începe procesul penal și între timp unul a dispărut și celălalt a decedat, analiza ADN a urmelor de pe cuțit a fost alterată căci și alte persoane au pus mâna pe acesta înainte de sigilarea lui, interceptările de unde rezulta că acuzatul se lăuda că el a comis fapta nu fuseseră autorizate de un judecător. Logica sau poate chiar intuiția îi spune judecătorul că cel din fața sa este criminalul. Dar regulile care consacră drepturile omului și normele de procedură îi spun clar că nu poate ține cont de probele de la dosar și, în lipsa altora, criminalul trebuie achitat și pus în libertate imediat. Autorul va fi mulțumit, societatea (reprezentată în proces de procuror) nu, mass-media va reacționa acid, iar rudele victimei nu vor accepta niciodată ce s-a întâmplat în proces.

Așadar, al patrulea mit e demontat: magistrații sunt obligați să dea prioritate legii atunci când soluționează cazuri, chiar dacă convingerea lor cu privire la soluția pe care trebuie să o adopte ar fi alta. Acesta este o regulă care derivă din principiul supremației legii (rule of law, statul de drept) și ea constă în aceea că judecătorul și procurorul nu își pot exprima prin actele îndeplinite voința proprie (care prin natura ei tinde spre preferințe), ci numai voința generală (care prin natura ei tinde spre egalitate). Poporul, singurul suveran, le transmite acestora doar puterea de a acționa, nu și voința după care acționează. Iar voința generală este echivalentă cu legea.

ARHIVĂ DEMITIZARE:

ep.1: „Justiția română soluționează doar dosare penale”

ep.2: „Justiția este a treia putere în stat”

ep.3: „Corb la corb nu-si scoate ochii” sau„Magistratii nu raspund în vreun fel”

33 comentarii »

  1. Bun,

    ce parere aveti cand o fata il pune un baiat sa te bata. Baiatul, se pare ca e pilos prin politie si parchet. Vine cu 5 prieteni si te desifugreaza in bataie in fata blocului unde stai, apoi se plange in declaratie ca i-ai amenintat prietena cu violul si ca ai insistat sa te culci cu ea. Evident nu are nici o proba. Pana si prietena lui infirma povestea, dar procurorul il crede pe respectivul si-i aplica circumstante atenuante, desi fapta, chiar daca ar fi fost reala, conform jurisprudentei trebuia sa fie agravanta si nu atenuanta.

    Mi s-a intamplat mie, fara probe fara nimic. Mi s-a mai zis si dupa terminarea tuturor cailor de atac (am cotestat ordonanta de netrimitere in judecata) cu ce anume l-am provocat pe respectivul.

    Ce parere aveti despre asa ceva? Daca fac o plangere la DNA, ma fac si aia prosti ca sunt probe la dosar cand defapt nu sunt? Stiti …expedierile alea juridice folosite de magistrati.

    PS: Cu dvs. nu am nimic, stiu ca sunteti un om excelent, o aratati prin interesul pe care il acordati (Carti, blog, activitati pt. care nici macar nu sunteti platit) dar cei mai multi… nu mai zic daca o pitzipoanca te acuza de viol, nu zic atunci ce usor poti ajunge dupa gratii.

    Comentariu de Bogdan — 15/02/2015 @ 6:07 PM | Răspunde

    • Ma asteptam la o opinie :)

      Comentariu de Bogdan — 16/02/2015 @ 2:05 AM | Răspunde

  2. acest articol te unge pe suflet…

    Comentariu de madalyna — 15/02/2015 @ 7:49 PM | Răspunde

  3. bună seara, domnule Cristi
    Blogul dumneavoastră conține aur: aur de cea mai bună calitate! Nu știu câți dau ”iama” (în sens pozitiv) prin el, câți se ”împărtășesc” din conținutul lui. Sincer, mă întreb câți judecători știu de el ? oare, procurori, câți? Aruncându-mi cu privirea prin actele de justiție ale Justiției noastre independente din statul de ”drept” numit România – stat parte componentă a U.E și NATO și ”ciulind” auzul către hotărârile CEDO și sancțiunile primite anual de către Statu Român : în realitate, e cam jale, jale multă domnule Cristi.Probabil, M.J., ar trebui să țină mai multe cursuri pe tema de azi : cu prioritate magistraților judecători.Aici, e mult de lucru: cetățeanul vătămat crezând în puterea Legii și-n calitatea MAGISTRATULUI, intră cu mari speranțe în sala împărțirii dreptății dar la ieșire, are toate șansele să regrete : judecători cu comportament potrivit intereselor sale și nicidecum așa cum bine susțineți și dumneavoastră, doar potrivit Constituției și legilor ce derivă din aceasta.Apoi, ”magistraților” procurori (calitatea de magistrat ar trebui atribuită prin Lege, doar și numai judecătorului : MAGISTRÁT ~ți m. 1) Persoană învestită cu dreptul de a judeca.Procurorul, NU JUDECĂ în cadrul instanței) de aceea unii ”magistrați” fac de capul lor,
    Vă mulțumesc că existați, că din timpul dumneavoastră liber faceți sacrificii (alți nu face) și lucrați aceste la aceste ”cursuri” cu titlu gratuit.
    Să fiți binecuvântat! O seară plăcută!
    Cu stimă, I.Ciobanu

    Comentariu de Ion — 15/02/2015 @ 8:10 PM | Răspunde

  4. Domnule judecător, dar cum se procedează dacă în speța respectivă, legea nu prevede în mod expres o soluție…?

    Comentariu de Mihai Radulescu — 15/02/2015 @ 8:11 PM | Răspunde

    • Art 5 C.proc.civ: (2) Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. (3) În cazul în care o pricină nu poate fi soluţionată nici în baza legii, nici a uzanţelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanţele acesteia şi ţinând seama de cerinţele echităţii.

      Comentariu de Cristi D — 15/02/2015 @ 10:04 PM | Răspunde

    • Daca legea nu prevede o solutie, atunci judecatorul se preface ca gaseste o solutie impartiala undeva aiurea, Astfel, de exemplu, daca nu esti dispus sa-ti instrainezi cota indiviza din uscatorie, ti-o vinde Asociatia de locatari „legal constituita”, iar Judecatoria confirma in numele legii ca actul e corect. Pe aceleasi legi, Tribunalul dispune exact pe dos http://portal.just.ro/100/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=18200000000021407&id_inst=100 . „In numele legii” e de fapt un joc de noroc, caci judecatorii pot comite o sumedenie de „erori” fara vreun risc, afara de cazul penal extrem de rar ca sunt prinsi cu banii in mana. In rest, stiti si voi mai bine cum se procedeaza. La un dosar in care „legea nu prevedea” am depus 4 cazuri similare cu al meu, judecate la ICCJ, si tot degeaba. Opozantul era din categoria de „cetateni care n-au voie sa piarda” (protejat SRI), si i s-a dat dreptate.

      Comentariu de Ion Roata — 16/02/2015 @ 10:54 AM | Răspunde

  5. da!. sa ajuns la ideea asta pt ca populatia de la noi (cam 75 % zic) :d nu stie dupa ce criterii se judeca in justitie si nici nu sunt curiosi sa afle apoi tot ei traiesc cu impresia ca magistratul judeca dupa intuitie, cum vrea el si deoarece educatie judiciara in societate nostra nu e destul de mult facuta, iar ministerul educatiei trebuie sa introduca cat mai repde disciplina in scoli (dupa cum ati spus). La noi este alt tip de curiozitate alimentat de o parte din jurnalisti din tara (ce face cuplu x din show-biz). Poate magistratii decid (in sinea lor) dupa convingeri, iar hotararea finala dupa cum spune legea pt ca nu se joaca cu cariera lor de magistrat. Nu se pot da hotarari la infinit dupa convingeri, (raspund disciplinar cred). sunt 5 tipuri de raspundere spunea-ti. Mai degraba tot la justiabilii se incadreaza si expresia asta (cu convingerile).

    Comentariu de Lucian — 15/02/2015 @ 9:28 PM | Răspunde

  6. Eu aici am de spus cateva lucruri foarte interesante. Nu stiu cum este acum dar, acum 15-25 de ani cativa avocati (daca va fi stringent nevoie voi da si nume) fosti celebri procurori din care unul fost procuror general al Romaniei, mi-au recunoscut ca anchetele le faceau, le desfasurau mai mult pe baza parerilor lor intime si nu in principal pe baza dovezilor de la dosar. Am intalnit Judecator la Directia Penala a CSM care a justificat o eroare grava de respingere a recursului prin faptul ca el nu vedea bine. Adevarul era altul dar seful lui care era langa el ia sugerat acest raspuns desi era clar ca era coada SRI. Sau este normal cand te duci la prelungirea unui mandat de arest preventiv, judecatorul care trebuie sa aprobe prelungirea inainte de a asculta avocatul inculpatului , sa aiba la vedere fara sa se feresca in fata lui pe birou , DEJA semnata prelungirea mandatului ? Si as putea sa continui cu multe alte aspecte mai mult decat stanjenitoare din felul de a face „justitie” de unii procurori si judecatori.

    Comentariu de Dorel Romica Palenciuc — 15/02/2015 @ 11:40 PM | Răspunde

  7. Din exemplele dumneavoastra rezulta o data in plus ca legile nu sunt bune, au vicii, sunt neclare, interpretabile, incomplet formulate, nu au norme, proceduri etc
    Va dau si eu un exemplu de articol in baza caruia s-au judecat poate sute de dosare si din cauza caruia, in general pierde pagubitul: art. 2 OMS 536/97 ” Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie sa asigure insorirea acestora pe o durata de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstitiul de iarna, a tuturor încăperilor de locuit. Distanta dintre clădiri trebuie sa fie mai mare sau cel puţin egala cu înălţimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc” . OMS 119/20014 a schimbat putin dar fara folos (s-a scos ”zilnic” pentru ca solstitiul este de fapt un moment dintr-o zi si a obligat la intocmirea studiilor de insorire).
    Exista un caz in care o constructie inalta de 30m se construieste pe hotar, la 3m distanta de o casa. Se face un studiu de insorire care spune ca la solstitiu de iarna toate ferestrele sunt insorite o ora si jumatate. In realitate. studiul a fost facut cu aproximatie si nu se respecta o ora si jumatate de insorire la toate ferestrele invecinate. Expertiza spune ca este adevarat ca doua ferestre nu sunt luminate aproape deloc dar nici inainte, la solstitiul de iarna nu erau luminate mai mult. Faptul ca in restul anului, acum nu mai au lumina deloc, desi inainte aveau nu conteaza.”Nu exista reglementari legale privind insorirea in celelalte anotimpuri”. S-a primit o interpretare de la ministerul sanatatii ”daca insorirea este asigurata o ora si jumatate in ziua cea mai scurta, in celelalte zile va depasi o ora si jumatate”, s-a invocat ordinul MLPAT 21/n/2000 care defineste in articolul 17 cum se analizeaza insorirea constructiilor in toate anotimpurile, asigurarea aportului termic, ce este confortul psihologic …nu mai intru in detalii.
    Vreau sa spun ca in acest caz trebuie clarificata matematic legea pentru a nu mai pierde ”poporul suveran” procesele in fata catorva investitori puternici. Ar trebui sa se specifice cu precizie ”fereastra incaperii trebuie sa fie insorita pe toata suprafata ei cel putin o ora si jumatate pentru a se asigura si aport termic, sa se asigure vizibilitatea partiala a cerului (minim o treime vazuta de o persoana aflata in interiorul incaperii la o jumatate de metru. etc, etc). si cel mai bine sa se faca desene, pentru ca o imagine face cat o mie de cuvinte. O sa fac eu o petitie la ministerul sanatatii.

    Comentariu de Rita Badulescu — 16/02/2015 @ 1:37 AM | Răspunde

    • Pot fi trimise cereri de interpretare a unor legi, ordine, normative la CSM?

      Comentariu de Rita Badulescu — 16/02/2015 @ 8:19 AM | Răspunde

      • Nu. Doar legile de organizare a sistemului si regulamentele adoptate de CSM.

        Comentariu de Cristi D — 16/02/2015 @ 3:40 PM | Răspunde

  8. propunere

    Am o lunga si trista experienta provenita din desfasurarea unor procese cu magistratii pe care ii avem
    Din aceasta experienta am aflat de exemplu ca dupa hotararea data in prima instanta care iti este nefavorabila, poti face apel sau recurs impotriva acestei hotarari
    Numai ca in momentul desfasurarii recursului, tu ca si justitiabil trebuie sa faci dovada de ce este sau nu este buna hotararea data de prima instanta
    Acest lucru este impotriva legii, deoarece daca o instanta a hotarat asa. apoi aceea instanta trebuie sa se prezinte in fata instantei superioare sa sustina de ce a hotarat astfel . Fireste ca trbuie sa participe si partile din proces, si mai ales cea perdanta care trebuie sa probeze cantrariul
    As putea spune ca ar fi dupa modelul folosit de procuratura
    Procurorul care a instrumentat un caz si a dat o ordonanta ,se prezinta in fata judfecatorului si o sustine, chiar daca de cele mai multe ori auzim doar ” va rog sa respingeti cererea ca nefondata” si apoi pauza, nu se mai aude nimic din cele ce trebuie sustinute
    Judecatorul de cele mai multe ori plictisit si scarbit de justitiabilii care insista in aflarea adevarului, nu face atceva decat sa copieze toate mizeriile scrise in ordonanta si sa respinga plangerea impotriva ordonantei
    In speranta ca acest model ar putea face instantele mai responsabile, ca ar incerca cel putin sa afle ce probe sunt la dosar, ce a cerut petentul, si pe ce baza a dea respectiva hotarare
    Acest model de judecata sa fie folosit la orice nivel de judecata

    As dori foarte mult sa-mi raspundeti referitor la propunerea mea si cum ar putea fi aplicata
    Sunt dispusa sa strang semnaturi de la populatie
    cu respect, DD

    Comentariu de dogaru — 17/02/2015 @ 1:51 PM | Răspunde

    • Dvs nu aveti ca adversar instanta. Instanta nu este parte in proces, ea este neutra.

      Comentariu de Cristi D — 18/02/2015 @ 10:39 AM | Răspunde

  9. Teoretic asa ar trebui sa fie cum spuneti , dar in practica de foarte multe ori nu se intampla acest lucru, ci unii ajunsi in aceasta pozitie se considera mici „dumnezei” care se joaca cu libertatea oamenilor dupa bunul lor plac. Pana cand acestia nu vor fi trasi la raspundere si nu vor fi sanctionati, aceste abuzuri vor continua. Iar flagelul coruptiei este prezent si in randul magistratilor la fel ca si in randul politicienilor. As mai continua , dar ma rezum totusi la aceste cuvinte, in speranta ca nu veti sterge postarea mea.

    Comentariu de Alex C — 18/02/2015 @ 6:05 AM | Răspunde

  10. Pana nu vor fi descoperiti agentii sub acoperire din justitie si cei care raspund la comenzi venite din diferite directii, discutia despre independenta justitei este un non-sens, dar nu cred ca se va schimba ceva, am ajuns foarte rau.

    Comentariu de Alex C — 18/02/2015 @ 6:15 AM | Răspunde

  11. Buna ziua, domnule judecator.
    Impresionanta este taria morala necesara unui magistrat, care este si el om, sa solutioneze un caz avand ca prioritate numai legea, buna-rea, cum o fi e lege, cu toate ca are alta convingere personala.Dar, pana la magistrat sunt foarte multe categorii de specialisti care prin calitatea muncii lor participa la infaptuirea actului de justitie si daca aceste munci ar fi de foarte buna calitate ar mai diminua framantarile magistratului.Si calitatea cetatenilor ar mai diminua aceste framantari.Multi refuza sa fie martori si sa sune la 112 cand vad o persoana agresata si foarte trist nu fac acest lucru cand vad o persoana care evident are probleme medicale ce necesita interventia de urgenta.Primulul exemplu pe care l-ati dat cu banii imprumutati cu contract este foarte bun.Acum nu prea te mai imprumuta nimeni cu bani, doar bancile, dar si cand o faceam, nu ne-am gandit niciodata sa incheiem vreun document care sa fie incheiat pe baza unei legi, era doar cuvantul.De foarte putine ori am luat plasa, dar am luat.Cat priveste educatia juridica de care vorbeste cineva si daca am intele eu bine termenul, aceasta lipseste cu desavarsire la victime si la cetatenii obisnuiti, onesti sa zicem, dar prin informare si experienta, este foarte buna la persoanele care comit infractiuni.Cred ca politia de proximitate, daca s-ar implica mai mult ar putea sa o faca cu mai mult succes decat o face mass-media.
    Va multumesc pentru tot ce citesc pe blogul dumneavoastra, pentru tot timpul pe care ni-l acordati si va doresc multa sanatate si putere de munca.

    Comentariu de Mihaela S — 18/02/2015 @ 4:10 PM | Răspunde

  12. […] Ci necesitatea de a aresta o persoană se apreciază de judecător (însă asta nu înseamnă „la bunul plac” al judecătorului), la propunerea procurorului, în condițiile de mai […]

    Pingback de CrisPres Demitizarea justitiei. Ep.5 - Daca cineva este arestat inseamna ca e vinovat - CrisPres — 26/02/2015 @ 10:01 AM | Răspunde

  13. […] Ci necesitatea de a aresta o persoană se apreciază de judecător (însă asta nu înseamnă „la bunul plac” al judecătorului), la propunerea procurorului, în condițiile de mai […]

    Pingback de Demitizarea justitiei. Ep.5 - Daca cineva este arestat inseamna ca e vinovat - Ziarul Profit — 26/02/2015 @ 10:03 AM | Răspunde

  14. 1)Jurindex este un serviciu gratuit, care-şi propune să ofere accesul liber la hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe. Jurindex se află sub egida Consiliului Superior al Magistraturii.
    2) INSTITUTUL ROMAN PENTRU INFORMATII JURIDICE ( printre a carui fondatori se afla si CSM) are printre obiective ,,Promovarea si sustinerea accesului liber al cetatenilor la sursele primare si secundare de drept, cum ar fi legislatia, hotararile judecatoresti, jurisprudenta altor organism cu activitate jurisdictionala s.a.:”
    3)Pe site-ul magistrati.ro exista urmatoarea opinie:,,Unul din efectele imediate ale noii proceduri privind sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept il constituie valorificarea la un nivel necunoscut pana acum a hotararilor judecatoresti. Cunoasterea jurisprudentei instantelor va deveni esentiala pentru succesul declansarii procedurii in fata instantei supreme.”

    Tinand seama de cele de mai sus, ce parere aveti Dl judecator, un justitiabil are dreptul de a obtine o copie dupa o hotarare judecatoreasca pronuntata intr-un dosar in care el nu a fost parte?

    Comentariu de bardasdumitru — 05/04/2015 @ 10:12 PM | Răspunde

    • 1. Jurindex este un proiect care a functionat trei ani. Acum e inactiv.
      2. corect
      3. e site-ul unei asociatii profesionale, dar ce spune ea este corect
      4. Nu. Puteti obtine o hotarare judecatoreasca care e publicata din oficiu, cu toate datele personale eliminate, inclusiv posibilitatea de a identifica dosarul in care ea s-a dat. Nu o hotarare data intr-un dosar concret.

      Comentariu de Cristi D — 07/04/2015 @ 10:54 AM | Răspunde

      • 1) Nu inteleg care este motivul pentru care un justitiabil nu popate obtine o copie dupa o hotarare judecatoreasca pronuntata intr-un dosar in care el nu a fost parte, tinand seama ca:
        a)dreptul de a obţine copii după hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauze civile este dat de art. 538 NCPC
        Că acest text nu priveşte obţinerea de copii doar de către părţile procesuale rezultă din alin. 3 care instituie astfel de restricţii doar în cazul judecărilor în şedinţe secrete.
        b)Pe site-ul scj.ro se spune ca ,,deciziile pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (jurisprudenţă) ( deci deciziile pronunţate de catre toate instantele) sunt documente de interes public, deci problema accesului la copii după hotărâri judecătoreşti solicitate în temeiul Legii nr. 544/2001 art. 6 s-ar pune doar privind unele date cu caracter personal pe care le-ar cuprinde hotărârile judecătoreşti.
        In cazul in care solicitantul declara ca nu doreste ca in copie sa fie trecute numele partilor, consider ca o cerere adresata in acest sens nu ar trebui sa fie respinsa.
        Ce parere aveti?

        Comentariu de Dumitru Bardas — 07/04/2015 @ 2:17 PM | Răspunde

        • Spun ca nu stiu ce vreti: sa cunoateti jurisprudenta anumitor judecatori sau sa cunoasteti spetele care privesc anumite persoane? Daca dvs vreti sa primiti sentinta mea de divort, eu va spun ca nu e in regula si sper sa incheiem aici dialogul acesta aproape stupid.

          Comentariu de Cristi D — 08/04/2015 @ 5:01 PM | Răspunde

  15. 1)Eu nu consider acest dialog stupid, atata timp cat el se poarta in mod civilizat, cu argumente si contraargumente.

    2)O persoana poate fi interesata de jurisprundenta din mai multe motive:
    -sa cunoasca jurisprundenta unor instante sau judecatori cu privire la anumite probleme de drept ( anularea unei hotarari AGA, atragerea raspunderii administratorilor, procedura somatiei de plata, etc.)
    -sa cunoasca jurisprundenta si unele solutii cu privire la unele persoane ( de ex. cu privire la o societate comerciala la care este actionar)

    3)Legislatia actuala:
    -art. 127 din Constituţia României
    -art. 11 alin. 2 din Legea nr. 304/2004
    -art. 538 NCPC (respectiv art.148 VCPC)
    -art.6 al Legii nr. 544/2001
    -art 26 ind 5, art. 128 alin. 7 şi 8 şi art 83 pct.19 şi 20. din Regulamentul de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti

    permite ( nu interzice) obtinerea unor copii dupa unele hotarari judecatoresti din cauze in care nu ai fost parte.

    Prietenul dvs.Adrian Neacsu ( cu care ati facut echipa cand ati canditat pentru CSM) spunea:
    ,,Dreptul de acces al publicului la hotărârile judecătorești ale instanțelor înseamnă atât dreptul de a o vizualiza, cât și de a obține o copie după aceasta
    Hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele de judecată sunt documente prin excelență de interes public. Ele sunt rezultatul realizării activității de autoritate publică cu care sunt învestite instanțele. În mod curent, hotărârile judecătorești se comunică parților, sunt accesibile avocaților sau reprezentanților mass-media. Ele circulă într-un mod mai pronunțat ori mai puțin pronunțat public, fiind folosite fie pentru obținerea unor drepturi în fața altor autorități, fie pentru a face dovada unor anumite pretenții, fie drept model de practică judiciară ori în scop documentar sau științific. Circulația hotărârilor judecătorești odată pronunțate de instanțe nu poate fi îngrădită nici prin voința persoanelor la care se referă și cu atât mai puțin a instanței înseși. Dreptul cetățeanului de a cunoaște hotărârile judecătorești include dreptul de a obține copii după acestea, fie pe suport fizic, fie în format electronic, astfel încât acest drept să fie efectiv și adaptat intereselor particulare ale persoanei”.
    Sunteti de acord cu aceasta afirmatie a d-lui Adrian Neacsu?

    4)Spuneti ca ,,Daca dvs vreti sa primiti sentinta mea de divort, eu va spun ca nu e in regula „.
    Daca judecata divortului s-a tinut in sedinta publica ( si nu secreta), eu puteam sa asist la fiecare sedinta de judecata, puteam asculta sustinerile partilor si ale advocatilor si puteam fi prezent la pronuntarea hotararii judecatoresti.
    Fiind si eu in proces de divort, voiam sa prezint unele argumente din aceasta cauza pe care insa nu le-am retinut.
    Ce nu este in regula daca doresc sa obtin o copie dupa hotararea pronuntata in aceasta cauza?

    5)Eu personal am obtinut de la Tribunalul C. copii dupa 3 hotarari judecatoresti dintr-o cauza in care nu aveam nici o calitate.
    O cerere pe care am adresato Tribunalului B. pentru obtinerea unei copii dintr-o cauza in care nu eram parte mi-a fost respinsa.
    Care dintre cele 2 Tribunale au respectat legea, sau care dintre ele nu a respectat-o?

    Comentariu de bardasdumitru — 08/04/2015 @ 10:58 PM | Răspunde

  16. Domnule Judecator…
    Am avut pana de curant patru dosare de contestatie la executare. Cei de la CNADNR au vrut sa ma execute silit pt un tarif de despagubire cerut de ei pe motiv ca am circulat fara rovinieta in 2011. Probabil ca stiti ca acest „tarif de despagubire” a fost abrogat prin Legea 144/2012. Cele patru dosare s-au judecat de catre judecatori diferiti. Ei bine, trei dintre ei mi-au admis contestatia la executare insa cel de-al patrulea mi-a respins-o ca neintemeiata desi am invocat aceleasi argumente si dispozitii legale ca si la celelalte trei. Ce pot sa cred in situatia aceasta? Nu cumva unii judecatori judeca dupa propriile lor convingeri ?

    Comentariu de Astipalia — 05/10/2015 @ 10:42 AM | Răspunde

    • Ce spuneti dvs nu are legatura cu ce spun eu. Dar explicatia pt dvs ca, probabil, cineva nu cunoaste legea.

      Comentariu de Cristi D — 05/10/2015 @ 10:44 AM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: