CRISTI DANILEŢ – judecător

20/07/2015

Nivelul de pregatire al profesorilor: un dezastru

Filed under: educatie — Cristi Danilet @ 12:53 PM
Tags: ,

profesor`La examenul de titularizare de anul acesta 40 de candidați au obținut nota 10 şi 7.649 au luat note între 7 și 10 (adică 37,55%). În rest, 7.434 au obţinut note între 5 și 7 (adică 36,30%) şi alți 5.323 de participanți s-au situat în tranșa de note 1 — 4,9 (adică 26,15%)` – comunicatul MECS este aici.

Mai întâi, adresez felicitări celor care au obţinut acele note frumoase care le atestă buna pregătire.

Apoi, nu pot să nu remarc că, dintre profesorii în funcţie care s-au prezentat la acest concurs, mai mult de jumătate nu au luat nota minima necesară, adică nota 7. În mod curios pentru mine, o parte dintre aceştia (cei care au obţinut nota peste 5) vor fi suplinitori…deci vor preda/educa sau cum s-o numi activitatea pe care o vor desfăşura la clasă, probabil ceva în genul celei surprinse aici. Cam ăsta e nivelul. Deci, ce pretenţii să avem??

PS: Ca să fac legătua cu postarea mea anterioară: Pe cât pariem că nu va fi nicio petiţie prin care să se ceară profesorilor să înveţe ei mai înainte să îi înveţe pe alţii?  Pe cât pariem că nu va fi nicio petiţie prin care să se ceară ca cei care au obţinut note între 5 şi 7 să nu fie primiţi ca suplinitori? Pe cât pariem că româniii cred că e mai bine să avem un educator slab pregătit la clasă decât niciunul?

Anunțuri

8 comentarii »

  1. Statul social este o forma de organizare a populatiei de pe un teritoriu dupa reguli marxiste, reguli care au ca baza economia si principiul redistribuirii avutiei.
    Statul social a inventat categoria „sociala” a cadrelor didactice (invatatori, educatori, profesori) care au ca activitate „sociala” predarea unor cunostinte catre o suma de copii, adolescenti si adulti dupa o „programa” creata de niste insi numiti politic intr-o comisie a ministerului educatiei/invatamantului.
    Activitatea didactica este privita din punct de vedere social ca o activitate lucrativa (o relatie de munca) prestata de niste insi care, din punct de vedere social, detin hartii care atesta ca au dreptul social de a presta activitatea respectiva.
    Deci vorbim de o CANTITATE de detinatori de diplome care atesta ca pot sa presteze activitatea didactica, nicidecum despre o suma de oameni care au vocatia si inclinatia de a educa pentru ca educatia sa poata deveni baza alegerilor ce vor fi facute in viata.
    Aceasta CANTITATE de indivizi sunt „angajati” in cvasitotalitatea lor in sistemului public, au sindicate si au drepturi salariale … adica activitatea lor nu este una vocationala, ci una de dreptul muncii.
    De aceea nu este deloc uimitor sa constatam ca aceasta CANTITATE de indivizi cu „aspiratii” (nu-i asa ca si ei au dreptul de a avansa in functie/grade/titluri ca sa poata beneficia de drepturile financiare aferente?) amorfe si cu directii browniene sa aiba ea insasi probleme cu cunostintele pe care ar trebui sa le transmita altora … nu e nimic nou sub soare, d-le Danilet …. cu cat se va ajunge mai repede la ideea ca educatia se face acasa si in principal acasa (pentru ca nici un parinte nu-si doreste copii tembeli si needucati) cu atat se va ajunge mai repede la ceea ce erau profesorii o data – oameni care stiau si practicau ei insisi ceea ce transmiteau (desigur, unui grup restrans care putea intelege ceea ce li se transmitea). Cunoasterea nu este pentru toti si nici nu poate fi transmisa tuturor, asa cum magistrat, doctor, inventator etc. nu poate fi oricine. Scoala nu trebuie sa fie decat un criteriu de selectie si de triere, nicidecum un mod de eradicare a analfabetismului cum isi doreau niste idioti care nu puteau pricepe un lucru elementar: ca oamenii sunt diferiti prin natura lor si nu pot fi toti la fel de educati si nu toti pot detine aceleasi cunostinte.

    Comentariu de area — 20/07/2015 @ 3:35 PM | Răspunde

  2. Domnule judecator, cum rămâne cu evaluarea judecătorilor şi procurorilor – ca nivel de pregătire profesională – care se prezintă la examenele de promovare (fără să-i oblige nimeni şi nimic, întrucât sunt definitivi şi inamovibili), iau note sub 5 şi apoi continuă să facă ”dreptate” (sau cum s-o numi activitatea pe care o desfăşoară) fără probleme din partea justiţiabililor (treaba lor dacă au pretenţii), pentru că rezultatele lor sunt publicate sub protectia anonimatului?
    Acesta este genul de problemă care ar trebui să vă îngrijoreze, în calitate de membru CSM.
    Ce credeţi, o petiţie ar folosi la ceva?

    Comentariu de Bianca Ispas, procuror — 20/07/2015 @ 6:49 PM | Răspunde

    • Stimata colega, titularizarea la profesori e ca examenul de capacitate la noi. Nu se compara cu alte examene gen promovare etc.
      Da, o petitie ar folosi la ceva, sub forma unei cereri adresate CSM cum ca….(si aici formulati dvs petitul).

      Comentariu de Cristi D — 20/07/2015 @ 9:30 PM | Răspunde

    • Domnule judecator, am luat la cunostinta de Minuta Comisiei nr. 1 din 21.072015, sediul C.S.M. cu privire la propuneri de modificare si completare a Legii nr. 303/2004. In masura in care nu vi s-a impus sa va abtineti de la a formula inclusiv un punct de vedere personal asupra chestiunii, binevoiti sa exprimati un punct de vedere asupra propunerii obiectivizate in cuprinsul art. 33^1 alin. (2) referitor la numirea fara concurs in functii vacante de procuror sau judecator la nivel de parchet local sau judecatorie, dupa caz a avocatilor cu o vechime de cel putin 18 ani in profesie?
      Nu reusesc sa identific nicio ratiune, argument sau sustinere cu privire la aceasta modalitate de accedere in magostratura… Fara a descalifica profesional anticipat tot corpul de avocati, cred ca traim intr-o perioada in care criteriul varsta-experienta nu mai poate prevala in departajarea in cadrul unei profesii; cunoastem prea bine faptul ca breasla avocatilor nu este cea mai curata pepiniera a unor potentiale resurse umane pentru a fi selectate in randul magistratilor exclusiv pe baza de interviu. Probabil se va invoca experienta si simtul practic al acestora in aplicarea legii, in spiritul si litera ei; dar, totusi o asemena vasta si indelungata experienta, banuiesc ca acesta ar fi argumentul primordial al tentativei de introducere in legislatie aceasta modificare, nu le-ar facilita o abordare relaxata si relativa a examenului actual in magistratura, pe structura intreita? Se presupune ca stapanesc exercitiul practicii si, implicit al teoriei, nu? Chiar nu traim, sau mai bine zis, in realitatea sociala si politica prezenta nu putem avea incredere si nici nu putem gira anticipat cu buna-credinta, prezumtie de obiectivitate si impartialitate o comisie care ar examina dosarele unor eventuali avocati cu vechime de 18 ani in profesie si i-ar intervieva. Din perspectiva personala, cred cu tarie ca admiterea si promovarea in magistratura trebuie sa corespunda exclusiv unor criterii bine definite de concurenta si dificultate in pregatirea viitorilor magistrati; un magistrat care ajunge in aceasta profesie prin propriile puteri, prin munca si sacrificiul individual va fi incomensurabil responsabil fata de un altul a carui selectie s-a bazat exclusiv pe un interviu. Or fi, banuiesc, si exceptii rare – scuzati-mi pleonasmul, dar se impune – de avocati dedicati profesiei lor care ar aduce un plus de valoare sistemului judiciar. Dar, raportat la faptul ca s-ar vulnerabiliza sistemul astfel, prin instituirea interviului – modalitate care prin cuvantul care il defineste inglobeaza subiectivism total si abordare personala a comisiei de intervievare ( examinare are alte valente si conotatii ) – ar trebui retrasa o asemenea initiativa.

      Comentariu de Bogdan Dragos — 28/07/2015 @ 2:05 PM | Răspunde

      • Va impartasesc opinia si temerea.

        Comentariu de Cristi D — 28/07/2015 @ 6:40 PM | Răspunde

        • Din postura de simplu cetatean, care isi doreste un corp al magistratilor alcatuit si selectat – cel putin in faza de accedere/admitere – exclusiv pe baza unui examen riguros, strict imi provoaca o temere aspectele si initiativa mentionata, a carei finalitate ar fi o portita de siguranta pentru anumite persoane. Inteleg ca reforma sistemului judiciar este un proces continuu de modificare si adaptare a legislatiei, insa ajungerea la maturitatea institutionala este un proces care dureaza chiar si o generatie de persoane – ca si criteriu temporal de raportare. Nu se poate induce si perpetua in mentalul colectiv siguranta si incredere in privinta sistemului judiciar prin tentative pe care, eu unul, le asimilez cu „intentii de gratificare” a unor potentiali slujbasi sau aflati in simbria altcuiva decat a legii. Desi este un teren delicat, avand in vedere profesia si functia ce o detineti, eu nu sunt ingradit din a formula, ca opinie personala, faptul ca, de exemplu, numarul trantorilor este redus de la 588 la 466 in viiitoarea legislatura si multi sunt detinatori/titulari/posesori al unor diplome de juristi, diplome fara uzura sau rodaj in campul muncii de avocat. Si ar fi un fiasco pentru justitie inregimentarea in justitie a vreunui fost borfas/samsar/combinator/smenar/chelner personal, posesor de diploma in drept. Din pacate argourile enumerate anterior caracterizeaza o proportie dominanta-abundenta a celor la care am facut referire; nu neg ca nu or fi si oameni de calitate printre ei, din politete mai mult.
          Intr-adevar, nu este reconfortant pentru persoanele care vad in justitie doar un cuib linistit in care nu te deranjeaza nimeni un examen destul de dificil precum cel din prezent; desi multi il desconsidera ca nefiind optimizat si adaptat spre identificarea si trierea oamenilor capabili si cu vocatie, eu unul, apreciez ca este apt sa selecteze viitori profesionisti in marea majoritate a absolventilor sau celor declarati admisi, dupa caz. Se tot invoca argumentul conform caruia astfel sunt selectati exclusiv persoana calabile sa memoreze volum mare de informatie si nimic mai mult. Sunt curios, cati din cei care fac aceasta informatie stiu ce inseamna sa ai capacitatea sa retii „codurile alea pe de rost si esti intrat”… Probabil niciunul; probabil ca niciunul dintre criticii modalitatii de examinare nu au trecut prin ea; probabil ca multi nu inteleg ca este cam singura forma care tinde si asigura oarecum un examen impartial si obiectiv. Si totusi, cam putine reactii ale societatii civile pe acest subiect, insa ma entuziasmeaza faptul ca exista voci critice in randurile voastre, ale magistratilor asupra chestiunilor de asemenea natura, insa ar trebui sa fiti mai vocali. Transparenta si libertatea de opinie si exprimare a fiecarui magistrat sa fie de amploare si sa constientizeze fiecare dintre voi faptul ca nu este angajatul sau subordonatul nimanui, decat al legii, moralei si ordinii de drept.

          Comentariu de Bogdan Dragos — 28/07/2015 @ 7:29 PM | Răspunde

  3. Nu va contest pregatirea Dvs. , nici pe departe , insa faceti parte din categoria exceptiilor.Din cateva contacte ale mele cu lumea justitiei mi-a ramas un gust amar de tot : o judecatoare din Targoviste care a inceput sa urle in sala in momentul in care un avocat/consilier juridic nu a raspuns la o intrebare intrucat nu o auzise ( judecatoarea vorbea extrem de incet, nu se auzea nimic! ); un procuror pe care nu l-a interesat nimic intr-un dosar dand un copy-paste la ceea ce scrisese un politist ( respectivul procuror este formator la INM ! ) , si a trimis dosarul la judecata ; un judecator de la TB care nu motiveaza o sentinta de 1 an ( se implineste un an pe 1 septembrie 2015 !!!) . Asta in conditiile in care – la judecatorie a fost admisa nelegalitatea Rechizitoriului , procurorul a facut contestatie iar judecatorul de la TB a admis contestatia ( deci Rechizitoriul este legal intocmit ) dar ,,a uitat ” sa motiveze sentinta , dosarul s-a intors la Judecatorie iar judele da termene de 1 an in fiecare luna. Bineinteles atat inculpatii cat si partea vatamata se prezinta lunar ! Doar sunt obligati nu, ei sunt plebea, iar judecatorul de la Tribunal e un fel de zeu…de la care se asteapta indurare!!! Judecatorul de la judecatorie care este un alt zeu…abia zice cate ceva…incet si neinteligibil!!! Cam asa sunt persoanele cu un bun nivel de pregatire profesionala din breasla din care si Dvs. faceti parte. Oare am nimerit eu numai exceptiile , adica din vreo 5 tangente cu justitia 5 persoane la fel de ,,bine pregatite” ??? Stau uneori si ma intreb de ce un medic are salariul incomparabil mai mic cu al unui judecator/procuror , pe medici ii blamam daca gresesc iar de judecatori/procurori sa nu ne atingem ca ei sunt mici zei , deci nu pot gresi! Ce ziceti ?

    Comentariu de Atezor — 27/07/2015 @ 12:57 AM | Răspunde

    • Si eu am propriile mele nemultumiri in legatura cu anumite cauze in care am fost implicat. Asta nu m-a determinat sa nu fiu increzator in justitie ca principiu si ca institutie.

      Comentariu de Cristi D — 28/07/2015 @ 8:02 AM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: