CRISTI DANILEŢ – judecător

01/02/2017

Ordonanta de marti noapte pe intelesul tuturor

Filed under: 0. NOUTATI,CCR,coruptia,CSM — Cristi Danilet @ 7:03 PM
Tags: , ,

abuzAdoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.

De ce OUG? Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.

Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a nouă variantă a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.

Modificarea C.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile:

1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).

– OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;

– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:

– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;

– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani închisoare la 6 luni-3 ani închisoare sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi reclamată în termen de până la 8 ani de la data comiterii și urmărită/judecată în maxim 16 ani, de acum acest termen va fi de 5 ani, respectiv 10 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare, în care s/au îndeplinit acte de procedură, de mai mult de 10 ani trebuie închise (EDITARE pe 03.02.2017);

– în caz de condamnare, până acum judecătorul trebuia să interzică celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG această interdicție rămâne la latitudinea judecătorului (EDITARE pe 03.02.2017);

– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;

– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!

3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorirea de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.

4. conflictul de interese Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.

– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015) dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la mare, nu vei comite vreo infracțiune;

– în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.

5. șoferii băuți

– se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014.

– se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.

Modificarea C.pr.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedură penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:

1. achitare în caz de prescripție: Până acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.

2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR 614/2016, OUG 13 prevede că în caz de prelungire a controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.

3. denunțul Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la 1 febr. 2017 denunțul se putea depune oricând în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecințe sunt de subliniat:

– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;

– nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe.

Procedura în Parlament OUG a fost depusă ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. 4 Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului.

Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. 4 Constituție, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.

Ce se poate face?

– Guvernul să revină asupra OUG 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca OUG 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe ca act normativ;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din OUG 13/2017, procurorul de ședință, eventual un procuror DNA, poate cere asta instantei, care le poate trimite la CCR;

– În temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei și art. 34-39 din Legea 74/1992 CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de altă parte. Pe data de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;

Intrarea în vigoare a OUG:

– modificările la C.pr.pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017;

– modificările la C.pen. vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C.pen. își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.)

Concluzii:

  • OUG nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an și se dă un termen de 10 zile pentru aplicare;
  • Îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017, ora 00.00.

Explicații abrevieri: OUG – Ordonanța de Urgență a Guvernului; OG – Ordonanța Guvernului; MJ – Ministerul Justiției; CSM – Consiliul Superior al Magistraturii; CCR – Curtea Constituțională a României; C.pen. – Codul Penal; C.pr.pen – Codul de procedură penală

Anunțuri

146 comentarii »

  1. Mulțumim mult pentru lămuriri, aici și pe Facebook!

    Comentariu de Dan C. Lungescu — 01/02/2017 @ 7:16 PM | Răspunde

  2. Sunt mandra ca pot sa va urmaresc! Cum am mai spus, magistratii se vor reforma numai din interior. Va respect mult si sper sa adunati alaturi de dvs. cat mai multi colegi de breasla indiferent de varsta lor. Important este spiritul si morala. Regret ca nu am oportunitatea de a face comentarii pe facebook-ul dvs. Totusi le pot citi si am distribuit tot ce ati postat noaptea trecuta la amici din Cluj, Timisoara, in Moldovanoastra, in SUA la cei care sunt inca patrioti etc. Fighting!

    Comentariu de Adriana Miut — 01/02/2017 @ 7:48 PM | Răspunde

  3. La „emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative ” se incadreaza si Hotarari ale Consiliului Local?. Daca da, situatia este extrem de grava in sensul ca orice abuz adoptat prin HCL devine definitiv, iar orice persoana sau firma prejudiciata nu mai are cale de atac, dau nu?

    Comentariu de Cristi — 01/02/2017 @ 8:02 PM | Răspunde

  4. Termenul de 10 zile este necesar pentru pregătirea măsurilor de punere în aplicare imediat după intrare în vigoare conform ART.. lll din Ordonanță, întrucât executare tuturor pedepselor aplicate pentru fapte ce cad sub incidența acestui act normativ trebuie să înceteze imediat după intrarea în vigoare. Aceast trebuie să fie în prezent principala preocupare a judecătorilor!

    Comentariu de Mihai — 01/02/2017 @ 8:43 PM | Răspunde

    • Noi suntem pregătiți non-stop, încă de când am citit prima versiune a OUG acum două săptămâni. Nu vă mai faceți atâtea griji.

      Comentariu de Cristi Danilet — 02/02/2017 @ 10:53 AM | Răspunde

      • Ne facem griji. Vrem sa stim sigur si clar ca „penalii nu o sa scape” cum vorbim noi in strada. Vrem sa vedem pe mediile de informare ca reprezentanti ai vostrii stiu si pot impiedica asta.

        Comentariu de Adrian — 02/02/2017 @ 11:26 AM | Răspunde

  5. Lamuririle ar fi fost clare daca nu ar fi fost atatea abrevieri…daca tot doriti sa i nteleaga cat mai multa lume, va sugerez sa folositi forma completa

    Comentariu de dia — 01/02/2017 @ 9:58 PM | Răspunde

  6. […] 1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie ….cititi mai departe […]

    Pingback de Ordonanta de marti 31 ianuarie ’17 – explicată pe înţelesul tuturor de către judecătorul Cristi Danileţ | Infomix — 01/02/2017 @ 10:30 PM | Răspunde

  7. Multumesc mult ptr.lamuriri!

    Comentariu de dana butca — 01/02/2017 @ 11:59 PM | Răspunde

  8. Multumim, domnule judecator!

    Comentariu de Dan — 02/02/2017 @ 12:20 AM | Răspunde

    • Domnule judecator Danileț, referitor la opinia dumneavoastră constând în „se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise.”.
      Ce părere aveți de intreruperea prescripției, precum și de prescripția specială ?
      Așadar, dumneavoastră considerați că „dosarele care se afla pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie inschise”. Mă gândesc eu, jurist cu mult mai puțină experiență decât domnia voastră, acel „mai mult de 5 ani” se cam transformă in 10 ani, pentru că așa este reglementat în textul de la 155 alin. (4) din Codul penal – Termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.

      Comentariu de Cristi — 03/02/2017 @ 1:30 PM | Răspunde

      • Aveti dreptate pentru dosarele intrate in proceduri. O sa fac precizarea. Multumesc mult!

        Comentariu de Cristi Danilet — 03/02/2017 @ 10:43 PM | Răspunde

  9. Cum ramane cu sintagma „200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane”?
    Nu e criteriu alternativ prejudiciului evaluat in bani pt raspunderea faptuitorului? Multumesc

    Comentariu de Tikai — 02/02/2017 @ 12:25 AM | Răspunde

  10. Mulțumim

    Comentariu de T-N D — 02/02/2017 @ 12:47 AM | Răspunde

  11. Multumesc Domnului judecator Danilet pt explicatiile date am reusit sa inteleg ce s a intamplat in Romania si de ce atatia oameni au iesit in strada, trist sa vad ca in 2017 in loc sa progresam regresam.

    Comentariu de Dana Iuga — 02/02/2017 @ 1:16 AM | Răspunde

  12. Mulțumesc pentru lămuriri. Am o întrebare, în cazul în care mă puteți lămuri. Pragul de 200.000 lei are legătură cu articolul 146 în vechiul cod penal pentru consecinte deosebit de grave? In prezent acest prag este 2.000.000, articolul 183 din noul cod penal. Mulțumesc.

    Comentariu de Alex — 02/02/2017 @ 2:50 AM | Răspunde

  13. Bună dimineața.
    Dincolo de manipularea legislației și Constituției, dincolo de mârlănia abordării ca să se ajungă la această Ordonanță…are ea temei legal? Respectă Legea de Abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe (Legea nr. 4/2017)?
    (Se încadrează, cf Constituției, în domeniul Legii 4; Respectă articolul 2 al L4?)
    Mulțumesc.

    Comentariu de tmeas — 02/02/2017 @ 3:08 AM | Răspunde

  14. Buna seara, am cateva nelamuriri si as fi recunoscator daca ati raspunde:
    1. De unde are Guvernul puterea sa dea ordonante de urgenta cu privire la codul penal? In Constitutie in art. 115 alin. 1 este scris „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.”, si la articolul 73 alin. 3 litera h) este scris : „Prin lege organică se reglementează: h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora”
    2. In abilitarea guvernului de catre Senat nu se regaseste nicaieri permiterea modificarii codului penal, va trimit documentul de la senat prin care imputerniceste Guvernul sa emita ordonante de urgenta.
    http://www.senat.ro/Legis/PDF/2017/17L001FP.pdf
    3. Nu este nevoie si de acceptul parlamentului, conform articolului 115 din constitutie la punctul (5) ? ” Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.”
    Va multumesc.

    Comentariu de David Gruia — 02/02/2017 @ 3:20 AM | Răspunde

      1. Textul indicat de dvs se refera la OG, nu la OUG. 2. Vezi 1. 3. OUG 13 a fost depusa pe 31 ian, seara, la Parlament.

      Comentariu de Cristi Danilet — 02/02/2017 @ 10:36 AM | Răspunde

  15. Buna dar nu a-ti spus ce e neconstitutional in ordonanta?

    Comentariu de alx — 02/02/2017 @ 4:57 AM | Răspunde

    • Am spus: dpdv formal, lipsa urgentei.

      Comentariu de Cristi Danilet — 02/02/2017 @ 10:34 AM | Răspunde

      • Nu cumva e mai mult decat formal?
        Prin aceste ordonante guvernul, puterea executiva, reduce enorm atributiile unor institutii din zona puterii judecatoresti (vezi toate avizele negative si avertismentele transmise de aceste institutii). Ori asta incalca principiul separarii puterilor in stat.
        Imaginati-va ca ar fi invers: un judecator intr-un caz oarecare ar hotara, in afara ce speta respectiva, ca el personal se va ocupa de acum incolo de atribuirea fondurilor europene si nu ministrul de profil.

        Comentariu de Florin Adrian — 02/02/2017 @ 12:21 PM | Răspunde

  16. Multumim foarte mult pentru lamuririle tehnice.

    Comentariu de Angela Petrisor — 02/02/2017 @ 7:47 AM | Răspunde

  17. Felicitari pentru acuratetea si impartialitatea precizarilor!

    Comentariu de Nae Eugen — 02/02/2017 @ 8:44 AM | Răspunde

  18. Multumim, foarte bune precizari, insa as avea cateva nelamuriri:
    Acel cuantum de 200.000 de lei nu poate fi interpretat si ca o discriminare, in sensul ca infractiunea de abuz in serviciu poate fi pedepsita penal doar daca prejudiciul este mai mare de 200.000 de lei, in timp ce alte infractiuni facute deasemeni cu intentie, cum ar fi furtul, infractiunile contra patrimoniului, fraudele comise prin sisteme informatice, care nu au un cuantum al prejudiciului, practic si pentru 3000 de lei poti fi judecat si condamnat penal in timp ce la abuz nu. Mai am o nelamurire , insolventa, ce se intampla in cazul in care printr-un act, decizie sau abuz in serviciu, se pote duce la o stare de insolventa, stiti ca acolo pragul minim este 40.000 de lei, ipotetic se pot face abuzuri necondamnabile, care pot duce lainsolventa, credeti ca este destula starea conflictuala, in aceasta situatie ?
    Va multumesc.

    Comentariu de Gigi Mihalache — 02/02/2017 @ 9:59 AM | Răspunde

    • Nu va fi nicio discriminare. Se va limta abuzul la 199 999 lei, dar nu si la numar. In OUG nu scrie ca de la doua abuzuri in sus este caz penal……

      Comentariu de Matulescu Ion — 02/02/2017 @ 8:44 PM | Răspunde

  19. De ce la fostul ministru Pruna nu a iesit lumea in strada,cand a schimbat articole din codul penal,prin Ordonanta de Urgenta?Era chiar asa de urgent sa creasca pedepsele,cand conditiile din penitenciare sunt inumane?Bineinteles ca procurorului general,CSM-ului,ICCJ,etc,le-au convenit noile modificari de atunci.Pentru ca ei vor sa tina cat mai mult oameni dupa gratii.Cei mai rai magistrati din UE in Romania sunt…si cu probleme grave la mansarda.

    Comentariu de oprea — 02/02/2017 @ 10:03 AM | Răspunde

    • Ministrul Pruna nu a dezincriminat infractiuni si nu a eliberat detinuti. Pentru stiinta dvs, din 2014 incoace au scazut numarul detinutilor in Penitenciare.
      Un sfat: schimbati grila de programe de la TV. Afecteaza grav sanatatea!

      Comentariu de Cristi Danilet — 02/02/2017 @ 10:32 AM | Răspunde

      • Nu am sa schimb grila, dimpotriva! Ramaneti acelasi Danilet! Si de fapt nu va intereseaza sanatatea romanilor!

        Comentariu de marika — 02/02/2017 @ 10:07 PM | Răspunde

        • Sanatatea nu, ca nu sunt medic. Legalitatea da, caci la asta ma pricep. Aveti dreptate, nu schimbati grila: sunteti afectata iremediabil.

          Comentariu de Cristi Danilet — 02/02/2017 @ 11:13 PM | Răspunde

        • Buna ziua. Am o intrebare. Stiu ca nici o lege nu e retroactiva, cu exceptia legii penale mai favorabile. Dar daca modificarile la Codul penal nu au intrat inca in vigoare, cum poate aceasta lege sa isi produca efectele daca este abrogata inainte sa intre in vigoare? Multumesc

          Comentariu de Maria Popescu — 03/02/2017 @ 6:09 AM | Răspunde

        • sanatate va fi cand vim fi mai educati si mai responsabili la vot

          Comentariu de mariana — 07/02/2017 @ 10:39 AM | Răspunde

      • Aveti dreptate ,domnule….si numarul mortilor in peniencirare a scazut…cu vreo 4.:))

        Comentariu de oprea — 02/02/2017 @ 11:56 PM | Răspunde

        • oamenii mor peste tot. am statistici intenationale: nu avem probleme la capitolul asta.

          Comentariu de Cristi Danilet — 03/02/2017 @ 12:46 AM | Răspunde

      • raspuns correct si pertinent

        Comentariu de mariana — 07/02/2017 @ 10:37 AM | Răspunde

    • Domnule Oprea, eu sunt de acord sa creasca pedepsele pentru ca sunt un om corect si ce mi-e 1 an, ce-mi sunt 10. Pentru mine tot un numar este deoarece n-am de gand sa fac vreo ilegalitate, insa, in cazul aceste OUG, se reduc drastic pedepsele, unele sunt excluse din calcul, ceea ce ne da de gandit ca sunt facute politic pentru o lista intreaga de politicieni, care nu fac decat sa se ascunda sub pretextul ca „nu sunt locuri in penitenciare”. Mai bine ar transforma unele cladiri in spatii inchise pentru asemenea oameni condamnati cu executare, doar ca ei fac asta pentru ca le e e frica sa ajunga acolo, si ei sunt constienti de asta. Prin aceasta OUG vor scapa nume grele de dosare, care, probabil, 98% dintre ele sunt facute pe bune (pot fi si cazuri in care sa fie facute speciale, cu dedicatie,nu exclud).

      Ce ma doare pe mine cel mai mult nu este ca au dat o prin OUG, ca puteau sa dea numai si numai asa, daca erau bune pentru populatia majoritara (si nu ma refer la cea care i au votat pe PSD), ci la populatia corecta, ci ceea ce scrie in OUG !!!

      „Câștigarea alegerilor te îndreptățește să îți servești țara, nu să o stăpânești!”

      Revin cu o intrebare: dvs sunteti corect? Ca vad ca sunteti ofuscat ca au fost marite pedepsele de fostul guvern prin OUG.. Ceva imi da de banuit.

      O zi buna!

      Comentariu de Marius — 02/02/2017 @ 11:21 AM | Răspunde

    • @ marika ; Dar cine-i pune sa fure? cine-i pune sa nu respecte legea votata tot de ei ? In orice tara normala infractiunile sint sanctionate .
      Tu vrei ca in RO sa fie premiati infractorii ? sa fie trimisi in vacante la Miami ? observ ca da
      ei asa gindesc , ex: : ” cine sa te prinda mah? io „

      Comentariu de Mnicku — 03/02/2017 @ 2:32 PM | Răspunde

  20. Multumim mult pentru lamuriri!

    Comentariu de Motilica Mariana — 02/02/2017 @ 10:06 AM | Răspunde

  21. Buna ziua,

    in legatura cu articolul Dvs. referitor la OUG nr. 13/2017 privind modificarea CP si CPP as avea si eu doua „ganduri” juridice pe care va rog sa le analizati:

    I. In Preambulul Ordonantei de urgenta, penultimul paragraf, teza finala, emitentul precizeaza:
    “apreciind ca toate acestea constituie o situatie extraordinara ………consideram ca o eventuala legiferare pe alta cale decat delegarea legislativa, chiar in procedura de urgenta, nu ar fi de natura sa inlature de indata aceste consecinte negative,”
    Rezulta astfel ca Guvernul a inteles sa emita aceasta OUG in baza delegarii legislative.
    Delegarea legislativa a Guvernului este continuta in Legea nr. 4/2017. Lasand la o parte faptul ca printre domeniile in care Parlamentul a inteles sa abiliteze Guvernul sa emita acte normative nu se numara si modificarea celor doua Coduri, mi-a atras atentia art. 2 din Legea nr. 4/2017:
    “In conformitate cu dispozitiile art. 115 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, ordonantele emise de Guvern in temeiul art. 1 vor fi inaintate spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la reluarea lucrarilor Parlamentului in prima sesiune ordinara a anului 2017. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.”
    S-a anuntat public ca Parlamentul si-a reluat lucrarile in sesiune ordinara la 1 februarie. Am verificat pagina de internet a ambelor Camere ale Parlamentului si nu am gasit actul normativ ca fiind la Parlament.
    Daca intr-adevar nu s-a trimis OUG in termenul legal la Parlament, putem considera efectele OUG 13/2017 ca fiind incetate cu data emiterii?

    II. Daca facem abstractie de chestiunea delegarii legislative, art. 115 alin. 5 din Constitutia Romaniei prevede:
    “(5) Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea in procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul (1).”

    Avand in vedere principiul suprematiei Constitutiei consacrat de art. 1 alin. 5 din Constitutia Romaniei, putem considera ca intrarea in vigoare a OUG se produce numai dupa indeplinirea cumulativa a celor doua conditii si anume:
    – depunerea Ordonantei de urgenta spre dezbatere in Camera parlamentara competenta sa fie sesizata, si
    – publicarea in Monitorul Oficial.
    Prevederea constitutionala este reluata detaliat si in Legea nr. 24/2000, art. 12 alin. 2:
    „(2) Ordonantele de urgenta ale Guvernului intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sub conditia depunerii lor prealabile la Camera competenta sa fie sesizata, daca in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara.”,
    stabilind ordinea logico-juridica a celor doua operatiuni: mai intai trebuie indeplinita conditia depunerii la Camera competenta sa fie sesizata si apoi se realizeaza publicarea in Monitorul Oficial.
    Avand in vedere ca OUG nu figureaza pe pagina de internet a niciuneia dintre cele doua Camere ca fiind depusa spre dezbatere si daca intr-adevar nu a fost depusa prealabil publicarii in Monitor la Camera competenta sa fie sesizata, putem considera in baza art. 115 alin. 5 din Constitutia Romaniei rap. la art. 12 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 ca OUG nu a intrat inca in vigoare?

    Comentariu de Roxana Panaitescu — 02/02/2017 @ 10:41 AM | Răspunde

    • Am mai raspuns la aceste chestiuni: 1. In seara de 31 ian OUG a fost inregistrata la Parlament. 2. Vedeti 2. 3. La data publicarii, OUG era inregistrata.

      Comentariu de Cristi Danilet — 02/02/2017 @ 5:55 PM | Răspunde

  22. Punctual si profesionist

    Comentariu de Vasile Emil Martin — 02/02/2017 @ 10:41 AM | Răspunde

  23. Unde este abuzul?

    Nene Danilet – cred ca treci peste tarcul in care trebuie sa iti dai cu parerea. Exprimarea „În noaptea” – este din start o formulare care spune multe despre limitele judecatii de care dai dovata. DA, Guvernul guverneaza si noaptea, 7 zile din sapte, non-stop. Afla daca nu sti!! Pacat ca unii ca tine au ajuns unde au ajuns.

    TITLUL III
    Autoritătile publice
    CAP. 1
    Parlamentul
    SECTIUNEA 1
    Organizare si functionare
    ART. 61
    Rolul si structura
    (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a
    tării.

    ART. 74
    Initiativa legislativă

    (3) Guvernul isi exercită initiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera
    competentă să il adopte, ca primă Cameră sesizată.

    ART. 108
    Actele Guvernului
    (1) Guvernul adoptă hotărari si ordonante.
    (3) Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevăzute de
    aceasta.
    (4) Hotărarile si ordonantele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de
    ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publică in Monitorul Oficial al Romaniei.

    ART. 109
    Răspunderea membrilor Guvernului
    (1) Guvernul răspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru
    al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.

    SECTIUNEA 1
    Instantele judecătoresti
    ART. 124
    Infăptuirea justitiei
    (1) Justitia se infăptuieste in numele legii.
    (2) Justitia este unică, impartială si egală pentru toti.
    (3) Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii.

    SECTIUNEA a 3-a
    Consiliul Superior al Magistraturii
    ART. 133
    Rolul si structura
    (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
    ART. 134
    Atributii
    (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecătorilor
    si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.
    (2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instantă de judecată, prin sectiile sale, in
    domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa
    organică. In aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul
    general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.

    Comentariu de HerMan — 02/02/2017 @ 11:29 AM | Răspunde

    • Tinere, eu nu am spus decat ca Ordonanta a fost adoptata noaptea. Eu stiu unde am ajuns dar tu vezi unde ai ajuns? Sa scrii truisme sub anomimat si sa faci copy-paste din Constitutie, mirandu-te ca unii spun ca intre orele 11 pm-2 am e noaptea?? Pe bune??

      Comentariu de Cristi Danilet — 19/02/2017 @ 1:54 AM | Răspunde

  24. Am o intrebare legata de sectiunea :”200.000 lei SAU o vătămare grava, certa si efectiva a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice ” . E posibil ca acuzarea sa mearga pe ramura de SAU in cazul prejudiciilor de pana la 200 mii lei ?
    Cat ar fi de dificil de acuzat pe aceasta cauza avand in vedere ca formularea pare ambigua, cel putin in ochii mei de necunoscator de chestiuni juridice ?

    Comentariu de Sergiu — 02/02/2017 @ 11:35 AM | Răspunde

  25. Domnule Danilet, Explicati-ne si noua va rugam de unde si pana unde aceasta „lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.)”. ASTA mi se pare hotia hotiilor. De ce sa se aplice legea mai favoravila unor infractori? Adica daca Guvernul da Ordonanta de urgenta cu un singur text: Furtul e LEGAL, atunci asta se va aplica mereu, indiferent de modificari ulterioare ale CP? Aici mi se pare a fi o PORCARIE fara margini. Daca se elimina art. 5 alin. 2 C.pen din Cod atunci se poate repara aceasta PROSTIE?

    Comentariu de Ionut Popescu — 02/02/2017 @ 11:38 AM | Răspunde

  26. Va multumesc pentru publicarea aceastei analize.
    Ati explicat optiunile, caile ramase pentru repararea sau limitarea pagubelor create de aceste acte. Raman oricum ireparabile modificarile la Codul Penal care au intrat deja in vigoare pe 01.02 cu publicarea in Monitor, datorita „art. 5 alin. 2 C.pen” – principiul aplicarii legii mai favorabile.

    Iata insa un scenariu teoretic in care se pot repara si acestea: modificam (de catre un ipotetic guvern resposabil prin OU sau un Parlament responsabil prin lege) Codul Penal nu numai inlaturand aceste prevederi noi dar si art. 5 alin. 2. Cu alte cuvinte renuntam la principiul aplicarii in domeniul penal a celei mai favorabile legi.
    1. Putem neutraliza astfel efectele negative (pentru democratie si justitie) ale acestor prevederi?
    2. Care ar fi impactul (mai ales cel negativ) al renuntarii la acest principiu de clementa?

    Comentariu de Florin Adrian — 02/02/2017 @ 12:16 PM | Răspunde

    • ! Modificarilor intrare in vigoare la 1 febre nu li se aplica art 5 alin 2 C.pen! Ele sunt modificari de procedura penala, nu de penal.
      !! Nu se poate modifica art 5 alin 2 C.penal, pt ca avem art 15 alin.2 Constitutie.

      Comentariu de Cristi Danilet — 02/02/2017 @ 3:12 PM | Răspunde

      • Art 15 alin (2) din Constitutie: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”
        Iata ce inseamna sa avem un PARLAMENT PLIN DE HOTI TICALOSI (Iorgovan cel viermanos): Au bagat in Constitutie o PORCARIE ABOMINABILA (favorizarea infractorilor) cu aplicarea legii mai favorabile. :((

        Comentariu de Ionut Popescu — 02/02/2017 @ 8:35 PM | Răspunde

      • 1)Dl Judecator, exista vreo posibilitate de a se deroga de la prevederile art 5 alin 2 C.pen sau de a se anula consecintele OUG cu privire la unele modificari ale Codului penal ? Pentru ca daca nu exista o astfel de posibilitate, rezulta caci oricand in viitor, un partid care sprijina activitatea infractionala, prin promisiuni de mariri de salarii si pensii, eliminari de taxe si impozite, etc., ajunge la putere, iar pe urma modifica legislatia penala in asa fel incat cei care au savarsit anumite infractiuni sa scape de puscarie si de condamnare si sa nu mai fie obligati sa restituie prejudiciul, si de asemenea sa poata savarsi infractiuni in continuare fara sa fie trasi la raspundere.
        Se ajunge astfel in situatia in care sub pretextul respectarii drepturilor unui grup restrans de persoane ( infractori), sa se incalce drepturile altui grup de persoane, mult mai numeros decat primul.
        2)Ce credeti caci ar trebui facut sau cum credeti caci ar trebui modificata legislatia actuala, pentru ca situatii de genul celor amintite la pct.1 sa nu apara?

        Comentariu de rocambole — 02/02/2017 @ 8:55 PM | Răspunde

  27. In varianta pe care am citit-o eu, la abuzul in serviciu, alineatul 2, au uitat sa spuna cu ce se pedepseste. Scrie doar ca „se pedepseste de la o luna la un an”. Mi se pare putin comic pentru ca fiecare isi imagineaza tot felul de pedepse.

    Comentariu de Costi — 02/02/2017 @ 12:18 PM | Răspunde

  28. Excelent. Un adevarat profesionalist.

    Comentariu de anamaria bujgoi — 02/02/2017 @ 12:39 PM | Răspunde

  29. Despre art 301 alin 1 de ce nu spui totul, pana la capat? „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”

    Comentariu de Cristi — 02/02/2017 @ 12:41 PM | Răspunde

    • Pentru ca nu mi-am propus sa fac copy-paste din Cod, ci sa prezint mai ales modificarile, pentru oamenii obisnuiti. PS. „spuneți”, nu „spui”!

      Comentariu de Cristi Danilet — 02/02/2017 @ 3:10 PM | Răspunde

  30. […] Cristi Dănileț explică ordonanța folosind experiența sa de judecător. […]

    Pingback de Ce zic alții despre situația din România – o listă de articole – nwradu blog — 02/02/2017 @ 12:45 PM | Răspunde

  31. […] judecător CSM, Cristi Danileț, a explicat, într-o postare pe blog, care sunt cele mai importante consecințe ale OUG 13/2017 prin care au fost modificate Codul penal […]

    Pingback de Cristi Danileț: Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor | România curată — 02/02/2017 @ 1:05 PM | Răspunde

  32. Am iniţiat această Petiţie online: „Cerem abrogarea OUG 13/2017 de modificare a Codului Penal”
    Vă invit să o semnaţi şi să o daţi mai departe.
    Mulţumesc!

    https://www.petitieonline.com/cerem_abrogarea_oug_132017_de_modificare_a_codului_penal

    Comentariu de Cris A. — 02/02/2017 @ 2:16 PM | Răspunde

  33. A republicat asta pe Ţărănista. Blog de naţional-ţărănistă în spiritul lui Maniu şi Mihalache și a comentat:

    Azi aveam de gând să iau la „puricat” ordonanţa de modificare a Codului Penal, adoptată în noaptea de 31 ian/1 feb 2017. Însă am găsit la Cristi Danilet o analiză excelentă, pe care vă invit să o citiţi

    Comentariu de Cris A. — 02/02/2017 @ 2:19 PM | Răspunde

  34. „Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.” nici o lege, niciunde in lume, nu se aplica retroactiv!
    „…, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.”

    Comentariu de Laurentiu — 02/02/2017 @ 2:31 PM | Răspunde

    • Peste tot in lume legea penala mai favorabila se aplica retroactiv. As aprecia sa cititi art 15 alin. 2 din Constitutie.

      Comentariu de Cristi Danilet — 02/02/2017 @ 3:08 PM | Răspunde

      • Domnule Danilet, va mutumesc mult pentru explicatii, pe care le consider foarte utile si pe intelesul tuturor!

        Inteleg ca trebuie aplicata legea penala mai favorabila la cazurile unde inca nu exista o sentinta definitiva, dar nu stiam ca „lex mitior” se aplica si in cazul unei condamnari definitive conform legislatiei din Romania. Inteleg corect? Banuiesc ca asta vrea si Laurentiu sa zica prin comentariul sau.

        Inca o data multumesc pentru explicatii!

        Comentariu de Christian — 02/02/2017 @ 7:24 PM | Răspunde

  35. În condițiile expuse mai sus, se poate considera că d-l Ciorbea în calitate de Avocat al Poporului săvîrșește un abuz în serviciu?

    Comentariu de Tibi — 02/02/2017 @ 2:54 PM | Răspunde

  36. Va multumim pentru tot ceea ce faceti !

    Comentariu de calin cluj — 02/02/2017 @ 3:36 PM | Răspunde

  37. A republicat asta pe ALEXANDRA.S.

    Comentariu de alexandrasfirlogea — 02/02/2017 @ 3:46 PM | Răspunde

  38. Se pot analiza/confirma si commenturile de la pozitia 22 ? par a fi cele mai pertinente de pana acum… multumesc anticipat!

    Comentariu de Daniel Tataru — 02/02/2017 @ 4:22 PM | Răspunde

  39. buna ziua! cum comentati justificarea ordonantei de prim-ministrul grindeanu? http://www.stiripesurse.ro/document-sorin-grindeanu-scrisoare-catre-liderii-europeni_1177324.html

    Comentariu de justina bandol — 02/02/2017 @ 4:27 PM | Răspunde

    • Eu nu comentez declaratii politice, ci acte normative. Vedeti postarea mea. PS. Un sfat: alegeti si dvs un site serios pentru informare!..

      Comentariu de Cristi Danilet — 02/02/2017 @ 5:53 PM | Răspunde

  40. A republicat asta pe adelinca..

    Comentariu de Ilinca — 02/02/2017 @ 7:15 PM | Răspunde

  41. Buna seara, Multumim pentru lamuriri. Am cateva intrebari.
    1. Ce se intampla in cazul in care CCR da aviz de neconstitutionalitate inainte de 11 februarie? Dar dupa 11 februarie?
    2. Potrivit expunerii dumneavoastra, s-au incalcat regulile prin care o OUG putea fi data (justificarea urgentei nu exista, avizul CSM nu se obtinuse, etc). Cum se poate ca un act care incalca aceste reguli este totusi un act valabil? De ce nu este un act neavenit si fara putere de la bun inceput? Care mai este rostul regulilor?
    3. Chiar presupunand ca toate regulile asa zis administrative sunt respectate, care este mecanismul de aparare al statului in cazul in care un grup restrans de oameni modifica legislatia contrar opiniei publice, a avizelor institutiilor juridice, etc (ca in cazul pe care il discutam)? Simplul fact ca un act este dat de guvern nu il face bun. Mie mi se pare din ce ati explicat ca suntem doar la un pas distanta (CCR) de o catastrofa nationala. Cum se poate impiedica asa ceva? Se pare ca nu avem un proces prin care o astfel de situatie sa fie oprita. Avocatul Poporului fiind o institutie deja corupta, ramanem la latitudinea CCR care nici macar nu poate fi sesizata prea usor. Sunt Avocatul Poporului si CCR singurele optiuni? Pentru ca atunci pare ca e e ceva in neregula cu tot sistemul, daca poate fi stricat atat de usor.
    Va multumesc.

    Comentariu de Irina Dumitrescu — 02/02/2017 @ 7:45 PM | Răspunde

  42. Va rog sa ma faceti sa inteleg: in acest articol de lege este vorba de legiferarea incalcarii legii? „Daca o hotarare … este contrara legii… ori este de natura sa produca daune intereselor … acestia pot ataca in justitie respectiva hotarare, in termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia. Actionarea in justitie nu intrerupe executarea hotararii decat in cazul in care instanta dispune suspendarea acesteia”
    Intrebarea mea nu are decat indirect cu subiectul, dar as fi recunoscatoare daca mi-ati raspunde.

    Comentariu de flrscdn — 02/02/2017 @ 8:39 PM | Răspunde

  43. De ce imi miroase a interese mafiote?

    Comentariu de Andrei Vlad Balan — 02/02/2017 @ 9:35 PM | Răspunde

  44. Buna seara,
    Analiza dumneavoastra este extraordinara si obiectiva.
    Ma scuzati ca indraznesc sa va intreb. S-au dat multe alte OUG cu tot felul de motivatii (care nu au suscitat interes pentru publicul larg, deci nu a iesit nimeni in strada pentru ele) una ar fi OUG 95 din 30 dec 2014, publicata noaptea in MO si Curtea Constitutionala a decis, nu o data ci de multe ori, ca este constitutionala desi daca curiozitate cititi preambulul (fundamentarea) e ciudata rau si urgenta nu se justifica. Exact la fel: nu pe ordinea de zi, nimeni nu stia, stenogramele nu au fost date publicitatii desi au fost cerute…
    Intrebarea mea e de ce dubla masura?
    multumesc

    Comentariu de maria — 02/02/2017 @ 10:15 PM | Răspunde

    • Dubla masura inseamna sa stiu de una si sa fac ceva, si sa stiu de cealalalta si sa nu fac nimic.
      Acum, eu nu urmaresc toata activiatea Guvernului, ci numai ceea ce are legatura cu justitia si codurile.

      Comentariu de Cristi Danilet — 03/02/2017 @ 1:21 AM | Răspunde

      • Multumesc ca v-ati pierdut vremea sa imi raspundeti. Normal ca nu urmariti exact ceea ce am spus si eu ca acea OUG nu era importanta decat pentru putini oameni. Nu va suparati dar speram de la dumneavoastra un raspuns din punct de vedere juridic pentru ca eu asta nu am inteles. Din nou multumesc

        Comentariu de maria — 03/02/2017 @ 2:26 PM | Răspunde

  45. Buna ziua.

    Imi cer scuze pentru interventie, dar nu sunt de acord cu ceea ce ati subliniat aici: „se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise”.
    Dupa parerea mea, nu ati interpretat corect institutia prescriptiei raspunderii penale, mai precis suspendarea si intreruperea prescriptiei raspunderii penale [asa cum am inteles eu institutia prescriptiei, faptul ca dosarele sunt pe rolul instantelor si ca se judeca (indeplinirea oricarui act de procedura), duce la intreruperea termenului prescriptiei – a se vedea art. 155 Cod Penal; doar in situatia in care s-ar depasi cu inca o data termenul, in cazul de fata daca am ajunge la un dosar ce a stat pe rolul instantei 10 ani, am putea sa vorbim despre inchiderea acelor dosare – a se vedea art. 155 alin. (4)].

    In plus as vrea sa va supun atentiei si faptul ca pentru a observa o consecinta majora a reducerii pedepsei ar trebui sa ne raportam si la art.223 alin.(2) C. proc. pen.; astfel ca, prin reducerea pedepsei sub pragul celor 5 ani, rezulta imposibilitatea de a lua masura arestarii preventive in cazul abuzului in serviciu, daca inculpatul nu se afla in una din situatiile prevazute de art. 223 alin. (1), facandu-se astfel abstractie de gravitatea faptei, anturajul si „istoricul” persoanei respective.

    Cu stima!

    Comentariu de Eduard — 02/02/2017 @ 10:18 PM | Răspunde

  46. Doamna Haineala, a participat direct sau indirect in modificarea codurilor neconstitutionale,cat si a oug?

    Comentariu de Ionut bondalici — 03/02/2017 @ 12:57 AM | Răspunde

  47. A republicat asta pe Copacul din pădure.

    Comentariu de Viq — 03/02/2017 @ 1:51 AM | Răspunde

  48. Politicile penale ale unui stat nu se fac prin modificarea a „trei” articole, ci printr-o viziune complexa legata de mai multe institutii de drept penal.
    Exista o contradictie logica intre
    consecinta infractiunii de abuz in serviciu ” vatamare grava” si pedeapsa prevăzută, maxim 3 ani sau amenda. Este ca si cum ” fapta functionarului de a capsa din greseala o hartie se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 ani sau detentiunea pe viata”.

    Comentariu de Iordache viorel — 03/02/2017 @ 7:19 AM | Răspunde

  49. Nu comentez oportunitatea si urgenta hotararilor, cu exceptia faptului ca perceptia publica este ca s-au facut intr-o graba nejustificata, ceea ce ridica semne de intrebare cu privire la buna credinta. Dezbaterea publica si intre specialisti, se para ca abea acum incepe, ceea ce pune carul inaintea boilor. Pe fond insa, fara a fi jurist, am observat ca hotararile contin atat aspecte pozitive, cat si unele discutabile, iar la lecturarea pe fuga cred ca se poate observa ca sunt lasate unele portite la indemana anchetatorilor si/sau a judecatorului, care cred, contravin intentiei de a instaura o procedura unitara la instantele noastre, si pot conduce la favorizare sau incriminare, cam dupa bunul plac, ceea ce s-a practicat uneori si pana acum. Sper ca specialistii din ambele spectre sa dialogheze cu buna credinta, fara patima si interese de grup, pentru o forma cat mai corecta a actelor normative in discutie, dar si in general, iar o raspundere majora ii revine Parlamentului prin lege, care in ultimii ani s-a cam derobat de aceasta, lasand initiativa legislativa prea mult in sarcina Guvernului. Este cred necesara si mai multa sensibilitate si intelepciune la gestionarea echilibrului puterilor in stat de catre decidenti.

    Comentariu de traianarhip — 03/02/2017 @ 8:17 AM | Răspunde

  50. A republicat asta pe Cociu’s Weblog.

    Comentariu de Mircea Cociu — 03/02/2017 @ 8:29 AM | Răspunde

  51. Cum ar putea fi modificat Art 15 alin (2) din Constitutie: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”? Am putea avea un scenariu plauzibil de anulare a efectelor OUG dupa 11 februarie plecand de la modificarea Constitutiei?

    Prin referendum se poate decide asupra acestui lucru?

    Multumesc!

    Comentariu de Traian — 03/02/2017 @ 10:01 AM | Răspunde

  52. […] caut parerea unui expert. Domnul Cristi Danilet, judecator la Tribunalul Cluj si fost membru CSM, m-a ajutat publicand o explicatie, pe intelesul tuturor, cu privire la ce au facut Dragnea si acolitii in noaptea de marti. Domnul judecator a fost atat de […]

    Pingback de Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor | Pagina alba — 03/02/2017 @ 10:20 AM | Răspunde

  53. Intrebare: Cum ramane cu prevederile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 lege in baza careia DNA cerceteaza actele de coruptie?

    Comentariu de Marius Dragos — 03/02/2017 @ 10:49 AM | Răspunde

  54. ,, în caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimină această posibilitate”. Art. 67 Cod penal alin. 1 și 2 : judecatorul poate in continuare aplica aceasta interdictie daca considera necesar. Numai ca de acum nu mai are aceasta obligatie.

    Comentariu de daniel — 03/02/2017 @ 10:50 AM | Răspunde

  55. […] Despre autor: Cristi Dănileț este judecător la Tribunalul Cluj, fost membru al CSM. Îl puteți urmări și pe blog. […]

    Pingback de Ce va schimba ordonanța de marți – Stiri 24 din 24! — 03/02/2017 @ 10:58 AM | Răspunde

  56. Buna ziua,

    Domnule Danilet, dupa parerea dumneavostra, exista sanse ca CCR sa dea un verdict (indiferent care) inainte de 11 februarie ora 00:00?
    Avem o situatie speciala. Ne dorim ca CCR sa analizeze si sa ajunga la o concluzie cu celeritate.
    Totusi, lasand la o parte dorintele si subiectivismul, exista reguli clare (in lege, in Constitutie etc) care sa permita CCR sa analizeze sa sa dea un verdict rapid?

    Multumesc.

    Comentariu de Catalin Smaranda — 03/02/2017 @ 12:58 PM | Răspunde

  57. Buna ziua Domnule Judecator,

            Va rog mult sa ma lamuriti si pe mine cu privire la o situatie.
            Ma intereseaza cum poate afecta OUG nr.13/2017 o plangere penala facuta pe data de 20.12.2016 pentru savarsirea infractiunilor de:
    
           Fals in declaratii prevazuta de art. 326 Noul Cod Penal „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”
           Fals intelectual prevazuta de art. 321 Noul Cod Penal „(1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.”, savarsita in conditiile participatiei improprii prevazuta de art. 52 alin. 3 „(3) Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenţie, la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăţie, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune”.
            Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos prevazuta de art. 250 Noul Cod Penal „(1) Efectuarea unei operaţiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, prin utilizarea, fără consimţământul titularului, a unui instrument de plată electronică sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”
    
         Mentionez ca faptele s-au intamplat in data de 07.06.2016,iar eu am aflat de existenta lor in data de 13.09.2016.
    
         Va multumesc anticipat.
    

    Comentariu de Alexandru Andrei — 03/02/2017 @ 1:40 PM | Răspunde

  58. Prezentarea comparative a celor doua texte de lege este pertinenta, exacta si lamuritoare pentru oricine o citeste.
    Lasand la o parte toate aspectele pur tehnice, OUG13 nu este morala, potrivita si oportuna in sensul ca , intr-o tara corupta asa cum este Romania (acest lucru este de notorietate) , orice legiuitor, pentru a diminua acest fenomen, majoreaza si inaspreste pedepsele pentru infraciunile economice si/sau altele si nu le relaxeaza si diminueaza cum se doreste prin aceasta ordonanta.

    Comentariu de Paula Olaru — 03/02/2017 @ 2:12 PM | Răspunde

  59. Buna ziua. Puteti va rog sa ma lamuriti daca aceasta afirmatie este adevarata:
    „Dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu — pentru tot ceea ce inseamna infractiuni care produc prejudicii, pana la 200.000 de lei, nu vor mai putea fi pedepsite. Haideti sa va dau un exemplu. Daca la un spital, un manager va avea la dispozitie, nu stiu, 3 miliarde de lei sa cumpere medicamente, acesta va putea sa imparta acea suma in sume mai mici, sub 200.000 de lei, iar contractele de licitatie sa le dea cui doreste — familiei sale, prietenilor, la ce firma vrea, in ce modalitate vrea, prin incredintare directa, fara nicio procedura, la preturi supraevaluate, pentru ca nu va mai putea fi cercetat pentru acest tip de fapta.”

    Comentariu de Adriana — 03/02/2017 @ 2:15 PM | Răspunde

  60. Buna ziua,

    De ce termenul de 10 zile? De ce nu au pus la fel ca la codul de procedura penala? Care ar fi explicatia?

    Multumesc

    Comentariu de Cosmin — 03/02/2017 @ 4:06 PM | Răspunde

  61. Buna seara,

    Care este motivul pentru care modificarile C.pen. nu au intrat in vigoare imediat la fel ca si modificarile c.pr.pen?
    Cum de ne-au oferit aceste 10 zile? A fost o scapare sau un „sabotaj”?
    Multumesc

    Comentariu de Laurentia — 03/02/2017 @ 10:50 PM | Răspunde

  62. Stiti cumva daca a solicitat cineva in scris revocarea OUG, chiar si partiala numai in ceea ce priveste modificarile privind CP, in baza art. 60 din HG 561/2009? Eu inteleg ca CSM i s-a solicitat avizul in data de 31.01. pe un proiect de Lege, iar Consiliul Legislativ a emis avizul de oportunitate tot in data de 31.01. si aceasta desi din art. 22-24 din acelasi HG 561/2009 rezulta ca avizul CSM trebuia obtinut anterior avizului de oportunitate al Consiliului Legislativ.

    Comentariu de Panaitescu — 03/02/2017 @ 11:13 PM | Răspunde

  63. Buna seara! Va rog ajutati-ma si pe mine sa-mi clarific o situatie. Constitutia Romaniei, art.115, alineatul (1) spune ca „Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice”; printre legile organice se numara totusi si acordarea amnistiei sau a gratierii colective, conform art. 73, alineatul (3), punctul (i). De ce CCR a declarat ordonanta ca fiind constitutionala si de ce nu exista nicio cale de atac in acest sens? sau gresesc eu ceva in rationament…

    Comentariu de Andreea — 03/02/2017 @ 11:20 PM | Răspunde

    • Citind comentariile, mi-am raspuns singura la intrebare. Articolul meu se refera la ordonanta a guvernului, nu la ordonanta de urgenta…si de asta blogul dumneavoastra este util. Va multumesc!

      Comentariu de Andreea — 03/02/2017 @ 11:48 PM | Răspunde

  64. Ca expert in domeniu, in loc de art 297 CP nu poate fi folosit art.7 pct. d legea 78/2000?
    Iar la neglijenta in serviciu, daca aceasta nu mai este prevazuta in CP, faptuitorul nu mai poate fi acuzat nici de alta lege? De exemplu omor din culpa(or mai fi si altele, asta mi-a venit prima in minte)?

    Unii striga ca scapa hotii,coruptii, altii ca nu… Din prezentarea dvs. inteleg ca scapa cei condamnati pe articolele acestea modificate, daca fapta nu se mai incadreaza in textul lor.

    Comentariu de Tavi — 03/02/2017 @ 11:40 PM | Răspunde

  65. Bună ziua, domnule judecător Dănileţ, mă numesc Mihai Dragnea şi, ca student la Doctorat (nu în Ştiinţe Juridice) pregătesc o prezentare a celor două OUG aflate în atenţia publicului de cîteva săptămîni. Mă refer la OUG (acum – proiect de lege) privind graţierea şi la OUG 13, privind modificarea Codului Penal.
    Eu, ca necunoscător într-ale dreptului, aş vrea să înţeleg:
    a) OUG 13 şterge cu buretele actele de corupţie? Se dezincriminează corupţia?
    b) Ar fi trebuit să nu se dea OUG privind graţierea? Ce va schimba trecerea prin Parlament a acelei OUG (acum, proiect de lege)?
    Vă mulţumesc,
    Mihai Dragnea

    Comentariu de Mihail Dragnea — 04/02/2017 @ 9:32 AM | Răspunde

    • vreti sa va fac eu prezentarea sau cum?! Cum puteti sa dezvoltati un subiect la care nu va pricepeti?!

      Comentariu de Cristi Danilet — 05/02/2017 @ 1:42 AM | Răspunde

      • Vă mulţumesc pentru că v-aţi luat din timp ca să îmi răspundeţi.
        Titlul acestei postări a dvs este „Ordonanţa de urgenţă pe înţelesul tuturor”.

        Vă rugasem – tocmai pentru că am primit o invitaţie să semnez o petiţie. Mi se spune că OUG asta aface: şterge cu buretele actele de corupţie. Speram să mă lămuriţi.
        Exact asta v-am rugat, şi cred că, dacă timpul nu vă permite să îmi răspundeţi şi mie ca altora, aş fi lămurit şi dacă îmi răspundeţi, simplu cu da sau nu:
        a) OUG 13 şterge cu buretele actele de corupţie? Se dezincriminează corupţia? DA sau NU?
        b) Ar fi trebuit să nu se dea OUG privind graţierea? DA sau NU?

        Chiar vreau să înţeleg. Vă mulţumesc.

        Comentariu de Mihal Dragnea — 05/02/2017 @ 11:21 AM | Răspunde

        • a) infractiunile de coruptie sunt multe. Da, OUG 13 elimina unele si dimineaza raspunderea pentru altele.
          b) nu exista vreun OUG pentru gratiere, ci un proiect de lege trimis la Parlament.

          Comentariu de Cristi Danilet — 05/02/2017 @ 4:01 PM | Răspunde

  66. Dupa parerea d-voastra OUG13/2017 trebuie aruncata la ‘cos’ sau trebuie dezbatuta in Parlammentul Romaniei ?

    Comentariu de mos bazil — 04/02/2017 @ 1:13 PM | Răspunde

  67. Multumim pentru amabilitatea d-voastra de a ne ajuta sa intelegem acesta ordonanta.

    Comentariu de Florin — 04/02/2017 @ 7:05 PM | Răspunde

  68. Buna seara , Am si eu o intrebare , daca un functionar public da un aviz de constructie pentru cineva intr-un loc in care nu se poate construii ( larc , zona protejata , etc .. ) in conditiile OU 13/2017 acesta practic nu poate fi tras la raspundere ? Ma gandesc ca singura infractiune in acest caz este abuz in serviciu ( nu a primit mita ) nu s-a savarsit nici o paguba ( 0 lei ) deci e basma curata dupa dezincriminarea abuzului in serviciu fara depasirea sumei de 200.000 de lei. Ma insel eu , poate fi incadrat functionarul din primarie la alta infractiune ? Multumesc

    Comentariu de Marius David — 04/02/2017 @ 7:57 PM | Răspunde

  69. […] Ordonanta explicata pe intelesul tuturor, de catre un judecator. […]

    Pingback de Ordonanța de urgență a fost ABROGATĂ! – Raluca Mihalcea — 04/02/2017 @ 8:38 PM | Răspunde

  70. Să se dea și o lege pentru oamenii care le împrumuți bani făcută hârtie la notar, nu mai poți să îi scoți de la acele persoane ,ca nu au nimic pe numele lor. (Tu de buna credință îi ajuți, faci acte la notar cu termen, apoi îi execuți prin ,,Executor” și nu poți recupera că nu are nimic pe numele lui… La acei oamenii ,atunci sa se facă o lege sa lucreze pentru comunitate. Eu donez atunci banii….Vă rog să vă gândiți și la o asfel de lege .În Timișoara este această persoană care cu asta se ocupă, înșeală oamenii și nu îi poți face nimic….Cum este posibil să minta atâta lume!!!

    Comentariu de Mirela — 04/02/2017 @ 11:15 PM | Răspunde

  71. va las sa comentati…..despre dreptul CSM de a aviza orice lege.
    DECIZIA 3/2014 A cc
    …..

    Cu privire la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia prevederile legii contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 133 alin. (1) din Constituţia României, întrucât, în cadrul procedurii legislative, nu a fost solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea reţine următoarele:
    Potrivit dispoziţiilor art. 9 – Avizarea proiectelor din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „(1) În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul reglementării.”
    Un astfel de caz este prevăzut de dispoziţiile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, dispoziţii care prevăd că „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, iar conform art. 32 alin. (1) din lege „(1) În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.”
    Curtea observă că această competenţă a Consiliului Superior al Magistraturii este una legală, acordată prin voinţa Parlamentului în temeiul textului constituţional al art. 134 alin. (4), potrivit căruia „Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei”.
    Deşi norma constituţională, exprimând rolul de garant al independenţei justiţiei al Consiliului Superior al Magistraturii, nu face niciun fel de referire expresă la obligaţia iniţiatorilor proiectelor de acte normative de a solicita avizul acestei autorităţi, avizarea proiectelor de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti este tratată în legea de organizare şi funcţionare a acesteia, la care Legea fundamentală face trimitere.
    Astfel, indiferent că este vorba de o competenţă acordată prin lege sau direct prin textul Constituţiei, autorităţile sunt obligate să o aplice şi să o respecte în virtutea art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”. O atare concluzie se impune datorită faptului că principiul legalităţii este unul de rang constituţional (A se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009).
    În acest context, apreciem utilă circumscrierea sferei de cuprindere a sintagmei „acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, în funcţie de care se poate determina obligaţia legală şi constituţională a autorităţilor competente de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii. În considerentele Deciziei nr. 901 din 17 iunie 2009, Curtea Constituţională a reţinut că sintagma se referă „numai la actele normative care privesc în mod direct organizarea şi funcţionarea autorităţii judecătoreşti, precum modul de funcţionare al instanţelor, cariera magistraţilor, drepturile şi obligaţiile acestora etc., pentru a nu se ajunge la denaturarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii”. Aşa fiind, Consiliul Superior al Magistraturii, ca garant al independenţei, conform art. 133 alin. (1) din Constituţie, are, potrivit Legii sale organice nr. 317/2004, atribuţii referitoare la apărarea judecătorilor şi procurorilor împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea (art. 30), cariera judecătorilor şi procurorilor (art. 35), admiterea în magistratură, evaluarea, formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor (art. 36), organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor (art. 37). Pe cale de consecinţă, proiectele de legi care implică un aviz al Consiliului sunt cele precum actele normative privind statutul judecătorilor şi procurorilor (care cuprind dispoziţii referitoare la drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor, incompatibilităţi şi interdicţii, numirea, promovarea, suspendarea şi încetarea funcţiei de judecător sau procuror, delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor, răspunderea acestora etc.), reglementat în prezent prin Legea nr. 303/2004, organizarea judiciară (instanţele judecătoreşti – organizare/competenţe/conducere, Ministerul Public – organizare/competenţe/conducere, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor, bugetele instanţelor şi parchetelor etc.), reglementată în prezent prin Legea nr. 304/2004, sau organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei în Legea nr. 317/2004.
    Orice altă interpretare dată sintagmei „acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti” ar determina o extindere a competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii care nu s-ar întemeia pe criterii clare şi previzibile, deci ar fi arbitrară. Astfel, acceptând susţinerea autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate, potrivit căreia omisiunea de a supune avizării Consiliului actul normativ prin care se aduc modificări Codului penal ar contraveni rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, s-ar accepta implicit teza conform căreia solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii ar fi obligatorie în cadrul elaborării tuturor actelor normative. În măsura în care orice lege este susceptibilă a genera o situaţie conflictuală, care ar determina învestirea unei instanţe judecătoreşti cu soluţionarea litigiului, s-ar putea concluziona că toate actele normative „privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”. Or, dincolo de lipsa de fundament logic şi juridic a unei astfel de interpretări, împrejurarea creată ar conduce la situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii ar îndeplini competenţe similare celor ale Consiliului Legislativ, care potrivit art. 79 alin. (1) din Constituţie „este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii”, ceea ce este inadmisibil. Consiliul Superior al Magistraturii, ca parte componentă a autorităţii judecătoreşti, potrivit dispoziţiilor Legii fundamentale, cu rol de garant al independenţei justiţiei, nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului, autoritatea legiuitoare, fără a fi afectate valori constituţionale precum statul de drept sau principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale.
    Prin urmare, Curtea apreciază că critica de neconstituţionalitate întemeiată pe pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 133 alin. (1) din Constituţie este nefondată.

    Comentariu de ion — 06/02/2017 @ 10:05 AM | Răspunde

  72. E oare posibilă o explicație clară, fără prescurtări și fără limbă de lemn ? Articolul ar fi trebuit să fie scris într-adevăr pe înțelesul tuturor, dar se pare că el se adresează specialiștilor. Din această cauză, e de neînțeles că Românii cer demisia guvernului. Aș vrea să știu care este de fapt ce modificări au enervat poporul. Pot face desigur presupuneri (cum ar fi protejarea celor cu funcții înalte), dar ar fi de dorit un articol infinit mai scurt, fără prescurtări, fără citate din diverse legi, citate care mai rău încurcă cititorul. E adevărat că eu locuiesc în Canada, totuși e interesant să știu ce fel evoluează România. După mine, manifestațiile acuale se pot explica în 2-3 fraze pertinente. Aviz autorului articolului, prea doct pentru biata mea înțelegere…

    Comentariu de Ernest Ungureanu — 08/02/2017 @ 9:45 PM | Răspunde

    • Sunteti singurul din cateva mii de cititori care spune ca are probleme de intelegere a articolului. Nu pot decat sa va dau dreptate: chiar aveti probleme in a intelege articolul…

      Comentariu de Cristi Danilet — 09/02/2017 @ 8:23 AM | Răspunde

  73. Buna ziua,

    D-nul Tariceanu a declarat intr-un interviu ca OUG 13 a fost adoptata, printre altele, si pentru a ne alinia la legislatia altor tari europene.
    Imi puteti spune daca, in general, legislatia tarilor europene este mai permisiva sau mai severa in cazul abuzului in serviciu decat cea propusa in OUG 13? De asemenea, exista praguri precum cel de 200.000 de lei de la noi? Am incercat sa fac o analiza comparata pentru a fi informat, dar din pacate nu am reusit sa gasesc articolele referitoare la abuzul in serviciu din legislatia altor tari. Am vazut ca exista praguri progresive pentru anumite acte de coruptie, pentru sume mai mari de 50.000 de euro primindu-se pedeapsa maxima, insa nu am gasit ceva referitor la abuzul in serviciu.
    Va multumesc.

    Comentariu de Cosmin — 09/02/2017 @ 2:17 AM | Răspunde

  74. […] că apariția OUG 13 nu are nicio incidență în speța de mai sus. Așa cum am comentat la data apariției acesteia, Guvernul invocase pretextul existenței deciziei CCR nu doar pentru a […]

    Pingback de Abuzul prin incalcare de HG nu mai este infractiune | CRISTI DANILEŢ - judecător — 14/02/2017 @ 10:58 AM | Răspunde

  75. […] că apariția OUG 13 nu are nicio incidență în speța de mai sus. Așa cum am comentat la data apariției acesteia, Guvernul invocase pretextul existenței deciziei CCR nu doar pentru a […]

    Pingback de Abuzul prin incalcare de HG nu mai este infractiune | România curată — 14/02/2017 @ 2:59 PM | Răspunde

  76. Buna ziua.
    Am scris aceste comentarii si pe situl http://www.cursdeguvernare.ro cand lucrurile erau mult mai aprig discutate si din pacate nu am raspunsuri nici acum.
    Pentru ca in continuare cred ca am ramas cu cateva pareri gresite, indraznesc sa cer cateva explicatii.

    Daca se poate, as vrea cateva lamuriri referitoare la OUG in discutie.
    1. FAVORIZAREA FAPTUITORULUI
    -estimativ, cate astfel de dosare vor fi inchise? 100 de dosare de ex.?
    -sunt implicati politicieni in aceste dosare care se vor inchide?
    -aceasta favorizare a faptuitorului, daca e facuta de un membru al familiei, nu e sanctionata nici macar cu o amenda?
    -cum se explica faptul ca nu vor mai fi sanctionati cei care adopta acte normative?
    -au fost date sanctiuni in trecut pentru cei care adopta acte normative?

    ABUZUL IN SERVICIU
    -care va fi noua incadrare juridica de pe data de 11 februarie 2017 pentru faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei? Daca nu va mai fi infractiune, ce va fi?
    -persoanele care vor fi puse in libertate, in urma acestei noi incadrari juridice, vor inapoia prejudiciul?
    -persoanele condamnate definitiv pana pe 11 februarie 2017 pentru abuz in serviciu vor fi puse in libertate? Daca au fost condamnate definitiv, inseamna ca referirea la legea mai favorabila nu li se aplica acestora.
    -estimativ, cate dosare care se afla pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani, sunt doar pentru abuz in serviciu?100 de dosare de ex?
    -sunt implicati politicieni in aceste dosare care se vor inchide?
    -estimativ, cate dosare care se afla pe rolul organelor judiciare, sunt doar pentru abuz in serviciu?100 de dosare de ex?
    -dosarele care sunt anchetate pentru abuz in serviciu, de obicei, sunt anchetate si pentru alte fapte (dare/luare de mita, aderarea la grup organizat….). Urmarirea penala in aceste dosare nu poate sa continue pentru celelalte acuzatii (dare/luare de mita, aderarea la grup organizat….)?
    -cum se explica faptul ca a fost eliminat articolul care interzicea celor condamnati de abuz in serviciu sa exercite o functie publica?
    NELIJENTA IN SERVICIU
    -persoanele condamnate definitiv pana pe 11 februarie 2017 pentru neglijenta in serviciu vor fi puse in libertate? Daca au fost condamnate definitiv, inseamna ca referirea la legea mai favorabila nu li se aplica acestora.
    DENUNTUL
    -daca dupa 11 februarie 2017 se depune un denunt, la mai mult de 6 luni de la comiterea faptei, judecatorul nu tine cont de acest lucru?
    -in urma unui denunt, organul de urmarire penala afla de comiterea infractiunilor. Nu sunt si alte metode prin care un organ de urmarire penala sa afle de comiterea infractiunilor?
    -inteleg ca organul de urmarire penala se poate sesiza si din oficiu. Deci limitarea de 6 luni are efecte putine, care pot fi usor combatute in prinderea infractorilor.

    Va multumesc.

    Comentariu de Bojan Costin — 14/02/2017 @ 9:43 PM | Răspunde

  77. D-le judecator, din cate inteleg in momentul de fata, legea inca poate intra in vigoare in cazul in care este ridicata si acceptata o exceptie de neconstitutionalitate la CCR impotriva OUG 14 (lucru care s-a si intamplat in prima faza: ridicarea exceptiei).

    O respingere urgenta a OUG 13 (care inteleg ca se afla in dezbatere in Parlament) urmata de o revenire (avand un fond corect, strict conform cu decizia 415/2016) a acesteia nu ar putea rezolva toata nebunia asta..?

    Si mai am o curiozitate: decizia respectiva a CCR (415/2016), nu cumva a naruit caile de atac in ceea ce priveste abuzul in serviciu atata timp cat un abuz poate fi comis si fara a se incalca legi? (cazul Dan Daniel de la Alba)

    Comentariu de Catalin — 16/02/2017 @ 2:45 AM | Răspunde

    • Rectific primul alineat: inca nu s-a ridicat exceptia la CCR, ci a fost atacata doar la Curtea de Apel. Insa nu cred ca poate dura mult pana cea din urma poate duce la cea dintai.

      Comentariu de Catalin — 16/02/2017 @ 4:25 PM | Răspunde

  78. Ati ales sa nu raspundeti si sa stergeti comentariul. Interesant.

    Multumesc.

    Comentariu de Catalin — 17/02/2017 @ 1:07 AM | Răspunde

    • Scuze… imi joaca browser-ul feste… acum a apraut si ce-am postat.. :|

      Comentariu de Catalin — 17/02/2017 @ 1:08 AM | Răspunde

    • Nu stiu despre care comentariu e vorba. Am zeci de comentarii si raspund aproape la toate. Uneori intarzii din cauza timpului redus.

      Comentariu de Cristi Danilet — 19/02/2017 @ 1:22 AM | Răspunde

  79. Buna seara. Cei care sunt pentru abrogarea abuzului in serviciu fac, in mod fals, referire la statele europene care nu ar incrimina acest abuz si la Comisia de la Venetia. Din perspectiva jurisprudentei CCR, nu cred ca s-ar putea ca o lege de abrogare a acestei infractiuni sa fie declarata contitutionala. Sa ne amintim, prin 2007 au fost abrogate insulta si calomnia, iar CCR, prin Decizia nr. 62/2007 declarat neconstitutionala aceasta abrogare. CCR a considerat ca dreptul la demnitate nu poate fi protejat efectiv pe cale civila. Ma intreb, prin abrogarea abuzului in serviciu, cate drepturi fundamentale vor fi fara o protectie efectiva, asa cum a spus CCR in 2007? Iata ce a retinut Curtea:
    „Or, înlăturarea mijloacelor penale de ocrotire a demnității, ca valoare supremă în statul de drept, determină încălcarea caracterului efectiv al accesului la justiție în această materie. În plus, Curtea constată că, prin efectul abrogării analizate, spre deosebire de persoanele ale căror drepturi – altele decât dreptul la onoare și la o bună reputație – au fost încălcate și care se pot adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor lor, victimele infracțiunilor de insultă și calomnie nu au nicio posibilitate reală și adecvată de a beneficia pe cale judiciară de apărarea demnității lor – valoare supremă, garantată de Legea fundamentală.”
    Cu stima.

    Comentariu de Marius — 27/02/2017 @ 9:39 PM | Răspunde

  80. […] au creat doar un soi de disculpabilitate pentru ceea ce urma sa se intample in tara. Faimoasa OUG 13 care a scos tara in strada cu #Rezist. Sigur cei doi plecati "nu" au avut nici un fel de implicare […]

    Pingback de Despre barbati politica PSD si Dragnea - — 22/06/2017 @ 6:09 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: