CRISTI DANILEŢ – judecător

09/02/2017

Guvernul devine mai puternic decat Parlamentul

Filed under: CCR — Cristi Danilet @ 8:06 AM
Tags: , , ,

puternic Voi explica pe scurt ce efecte are decizia Curții Constituționale (CCR) de ieri, prin care a spus că nu există un conflict între Guvern și Parlament atunci când primul adoptă o Ordonanță de Urgență (OUG) de dezincriminare a unor fapte penale.

SCENARIUL INTAI:

T0: se înregistrează o plângere pentru comiterea unui viol, infracțiune prevăzută în Codul penal;

T1: Guvernul decide într-o noapte să dezincrimineze violul, prin OUG, pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T2: Cum infracțiunea de viol nu mai există, dosarul este închis;

T3: Parlamentul decide că eliminarea infracțiunii de viol este o greșeală și respinge OUG prin lege; astfel, infracțiunea de viol reapare în Codul penal;

T4: Dosarul de viol comis anterior rămâne închis definitiv, căci reintroducerea infracțiunii de viol are efecte numai pentru viitor.

SCENARIUL AL DOILEA:

T0: Se comite un omor, infracțiune prevăzută în Codul penal;

T1: Guvernul decide să dezincrimineze omorul, printr-o OUG pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T2: Parlamentul decide că eliminarea infracțiunii de omor este o gafă și respinge acea OUG prin lege, adoptată la numai câteva ore după apariția OUG; astfel, infracțiunea de omor reapare a doua zi în Codul penal;

T3: Poliția află de omor, așa că deschide dosar. Descoperă că fapta a fost comisă în momentul T0. Văzând art. 5 alin 2 Codul penal (în caz de succesiune a unor legi pe parcursul soluționării unei cauze se aplică legea mai favorabilă) procurorul închide dosarul.

SCENARIUL AL TREILEA:

T0: Guvernul decide într-o noapte să elimine infracțiunea de tâlhărie din Codul penal, astfel că adoptă o OUG pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T1: Cineva lovește o persoană și îi fură portmoneul;

T2: Poliția află că s-a comis această faptă și deschide dosar penal;

T3: Avocatul Poporului atacă OUG la CCR. Curtea spune că eliminarea tâlhăriei este neconstituțională. Decizia CCR se publică în Monitorul Oficial și din acel moment devine obligatorie pentru toată lumea.

T4: Parlamentul reintroduce infracțiunea de tâlhărie în Codul penal.

T5: Poliția stabilește că fapta a fost comisă în momentul T1. Văzând art. 5 alin 2 Codul penal (în caz de succesiune a unor legi pe parcursul soluționării unei cauze, se aplică legea mai favorabilă) procurorul ajunge la concluzia că nu mai poate continua dosarul pentru tâlhărie.

Practic, Guvernul va putea adopta orice decizie de dezincriminare a unor infracțiuni, care va afecta dosarele pe rol, cu efect ireversibil indiferent că OUG este ulterior respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de către CCR. În felul acesta, Guvernul devine mai puternic chiar față de Parlamentul în ceea ce privește activitatea de legiferare.

Anunțuri

15 comentarii »

  1. 1)Dvs ati dat 3 scenarii, dar se poate da cate un scenariu pentru fiecare infractiune prevazuta de Codul penal si de celelalte leci speciale. Iar in unele cazuri se pot produce in aceste scenarii, pierderi de vieti omenesti si prejudicii de milioane sau zeci de milioane de euro.
    2)Aceasta decizie a CCR, ca de fapt si altele (ca de ex. cea referitoare la abuzul in serviciu ) demonstreaza ,,calitatea ” ( profesionala si morala ) a unor membri ai CCR, care au ajuns in aceasta functie ( la fel ca dl Grindeanu in functia de prim ministru ) doar datorita faptului caci au fost agreati si propusi de anumite forte politice.
    3)Cred caci ar fi util sa se revina la o mai veche prevedere a constitutiei, conform careia o decizie a CCR poate fi infirmata cu votul a 66 % ( sau un procent mai mare ) din numarul total de parlamentari.

    Comentariu de rocambole — 09/02/2017 @ 1:29 PM | Răspunde

  2. Unele prerogative ale Parlamentului nu ar trebui să fie transmisibile la fel cum Justiţia nu poate fi delegată. Când judecătorii sunt în vacanţă, ei nu pot delega judecata unor deputaţi, de exemplu. E greu de înţeles de ce Parlamentul abdică de la scopul său şi deleagă legiferarea către Guvern. La ce ne mai trebuie parlament atunci? De multe ori la Guvern legile sunt promovate şi puse pe ordinea de zi de un grup foarte restrâns de persoane pe care nici nu le cunoaştem. Acele persoane nu sunt alese prin vot şi nu pot fi cenzurate la alegeri. Practica ordonanţelor de urgenţă este toxică în sensul acesta. Este ca şi cum România este, perpetuu, în stare de urgenţă cu o Lege marţială perpetuă. Nu seamănă prea mult a democraţie.

    Comentariu de Albert Kurtyan — 09/02/2017 @ 4:06 PM | Răspunde

  3. Șeful comisiei SRI: „Protestele sunt manipulate, 85% din cei din piaţă nu au citit OUG 13”, ne puteti ajuta cu un pdf al acestei ordonante?

    Comentariu de Criistinik — 09/02/2017 @ 4:41 PM | Răspunde

  4. M-ati speriat!Cum putem opri aceasta aberatie?

    Comentariu de Pau — 09/02/2017 @ 5:10 PM | Răspunde

  5. Bună ziua, am o intrebare, mai degrabă personala, dacă îmi permiteti… Va citesc blogul de mult timp și văd ca mereu găsiți resurse pentru a lupta mai departe, conform principiilor dumneavoastră, va susțineți valorile indiferent ce se întâmplă. Cum reușiți sa va motivați, în ciuda tuturor lucrurilor care vi se intâmplă, care se văd sau nu, după caz, de către ceilalți și care, în mod firesc, nu sunt neapărat înțelese de ei? In viata, nimeni nu e „iertat” de greutati, iar ele vin negreșit, constant.

    Comentariu de ana — 09/02/2017 @ 5:36 PM | Răspunde

    • Uitati-va, cuvinte ca ale dvs sterg toata macularea de la mocirlele tv…Va multumesc!

      Comentariu de Cristi Danilet — 09/02/2017 @ 7:20 PM | Răspunde

  6. Vă salut! Am încercat să comentez pe pagina revista22.ro, unde am citit prima dată articolul, dar

    Mulțumesc pentru încercarea lămuririi acestor aspecte de funcționalitate. Mărturisesc că am fost în mod major nemulțumit de forma total inadecvată de adoptarea a OUG 13 și modul neprofesionist și provocator prin care cei responsabili au făcut-o. Dar pentru că situația s-a acutizat, am încercat să mă lămuresc și cu privire la fond, dezvoltare ulterioară și urmări. De aici și interesul pentru articolul dumneavoastră.

    Revenind la articol și comentând pe conținut, am câteva nelămuriri (cer scuze pentru limbajul inexact, sunt doar un profan interesat ,cu ceva logică/rațiune).

    Pentru scenariul 1: Contează momentul în care se începe urmărirea penală (sau de deschidere a dosarului)? Cu alte cuvinte, violul a survenit la T0 (când infracțiunea era prevăzută în lege); contează dacă dosarul este deschis la un moment ulterior anulării infracțiunii în legislație, sau chiar momentul comiterii infracțiunii?

    Mai mult, făcând legătura cu termenul de intrare în vigoare (de 10 zile), analiza Parlamentului nu trebuie făcută în acest interval? Dacă Parlamentul vine cu un răspuns la 11 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, mai are vreo relevanță acest răzpuns pentru cauzele aflate în desfășurare?

    Scenariul doi mă lasă un pic confuz. Acolo decizia CCR se ia în interiorul perioadei de analiza (cea de 10 zile de mai sus), deci OUG-ul (privind omorul, în cazul descris) nu ar trebui să fie în vigoare, sau să aibă influență juridică pentru niciun caz. nu?

    Eu înțelesesem că dacă Parlamentul sau CCR nu se pronunță pănă sâmbătă, 11 feb, cu referire la OUG 13 (să voteze sau să respingă OUG 14, respectiv să respingă pe motiv de neconstituționalitate OUG 13), prevederile acesteia intră în vigoare și afectează prin clauza „cea mai favorabilă” toate procesele referitoare la abuzul în serviciu cu un prejudiciu sub 200 mii lei. Interpretarea asta e corectă?

    Scenariul al treilea, din ce pot deduce, este inclus în cel de-al doilea, sau e un caz special în care infracțiuea se comite exact în perioada de decizie privind constituționalitatea(CCR) sau legalitatea(Parlament). Din ce spuneți, „principiul legii mai favorabile” afectează toate acțiunile juridice în curs. Deci, ar fi suficient ca intervalul acesta de decizie cu privire la OUG să „pice” în perioada în care dosarul este deschis, pentru ca să îl afecteze. Nu contează dacă a fost deschis chiar în aceasta perioadă sau anterior. Cam asta am înțeles eu.

    Mulțumesc pentru lămuriri!

    Comentariu de Dan Pungă — 09/02/2017 @ 5:50 PM | Răspunde

    • Eu am construit exemplele ca pentru necunoscatori .Principiul e unul singur, prevazut in Constitutie si in Codul penal: cand de la data savarsirii faptei pana la data solutionarii definitive a cauzei intervine o lege mai favorabila, aceasta se aplica. Nu mai am ce adauga la postarea mea.

      Comentariu de Cristi Danilet — 09/02/2017 @ 7:20 PM | Răspunde

  7. Scenariul al patrulea:

    Un judecator servil baga un om la inchisoare.
    Dupa schimbarea puterii politice se afla ca omul era nevinovat.
    Judecatorul se muta intr-un oras linistit de provincie nostalgic dupa vremurile de odinioara.
    Omul nevinovat isi pune capat zilelor in urma depresiei dobandite in inchisoare.
    Judecatorul cauta alt inel de pupat.

    Comentariu de TraianB — 10/02/2017 @ 12:22 AM | Răspunde

  8. Ca politolog consider ca ati emis o judecata de valoare licentioasa (http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/o-licenta-poetica) intrucat nu ati indicat ca va referiti la un anume aspect al puterilor P si G (si abia sub acest raport judecata ar fi corecta). Asumand corectitudinea juridica a rationamentului dvs. atunci el este important pentru politologi pentru ca ati descris o modificare de durata si substantiala a raporturilor de forte, consimtita de CC (alt actor in relatiile de putere dintre P si G). Pentru a disparea licenta politologica trebuie sa fie intrunite si alte elemente constitutive ale integralitatii judecatii de valoare (vointa de a face, ostilitatatea/concurenta, modul de alcatuire-legitimitatea aparenta, prioritatea aspectului fata de cea a restului etc).

    Comentariu de Bogdan Sava — 12/02/2017 @ 2:34 PM | Răspunde

  9. Bună seara. Am o întrebare naivă. Situațiile pe care le descrieți în această postare nu ar putea fi atacate la Curtea Europeană de Justiție sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în nicio bază legală? La nivel intuitiv par să descrie situații extra-constituționale în baza unei cacofonii între Constituția României, jurisprudența CCR și principiul legii penale mai favorabile. Conform Cartei Europene a Drepturilor Omului Articolul 49 – Principiile legalității și proporționalității infracțiunilor și pedepselor, Alineatul 2:
    2) Prezentul articol nu aduce atingere judecării și pedepsirii unei persoane care s-a făcut vinovate de o acțiune sau omisiune care, în momentul săvârșirii, era incriminată pe baza principiilor generale recunoscute de comunitatea națiunilor.
    Conform propriei noastre Constituții Parlamentul este legiuitorul suprem, de asemenea.
    Mulțumesc!

    Comentariu de stradasunteu — 17/02/2017 @ 10:40 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: