CRISTI DANILEŢ – judecător

14/02/2017

Decizia CA Alba-Iulia dezincriminare abuz in serviciu

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi Danilet @ 2:19 PM

                                                                                Nr.3/14.02.2017 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Alba Iulia, str. I.C. Brătianu, nr.1, jud.Alba

Tel 0258810289, 0258810293, Fax 0258810286

E-mail cosmin.muntean@just.ro,

Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Alba Iulia este abilitat să vă remită următorul:

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Extras cuprinzând considerentele deciziei penale nr.20 din 09.02.2017 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul penal nr. 4754/97/2016 prin care a fost admisă contestaţia la executare formulată de condamnatul Dan Daniel

 pe care vă rugăm să-l daţi publicităţii, pentru o cât mai exactă informare a opiniei publice:

 

 

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA

Dosar nr. 4754/97/2016

 

DECIZIA PENALĂ Nr. 20/A/2017

Şedinţa publică de la 09 Februarie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia a fost reprezentat de procuror

Pe rol pronunţarea asupra contestaţiei la executare formulată de petentul Dan Daniel împotriva sentinţei penale nr. 154/16.11.2016 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 4754/97/2016.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 26 ianuarie 2017, care fac parte din prezenta hotărâre.

CURTEA DE APEL

Asupra prezentei contestaţii

 

  1. Prin încheierea penală nr.154/16.11.2016 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.4754/97/2016 s-a respins ca nefondată contestaţia la executare formulată de petentul condamnat Dan Daniel, dom. în (…).

În temeiul art.275 al.2 C.pr.pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 50 lei, cheltuielile judiciare către stat.

(……………………………………………………………………………………):

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul instanţei sub nr.4754/97/14.10.2016, petentul condamnat Dan Daniel a solicitat să se dispună încetarea de drept a executării pedepsei principale, complementare şi accesorii de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prev. de art.66 al.1 lit.a) şi b), al.2 C.pen., aplicate pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă făptuitorul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13² din Legea 78/2000 raportat la art.297 al.1 C.pen., prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.3230/97/2015, definitivă prin decizia penală nr.338/A/2016 a Curţii de Apel Alba Iulia.

 În drept, petentul a invocat dispoziţiile art.598 al.1 lit.d) C.pr.pen., şi pe cele ale art.4 şi 6 C.pen., precum şi decizia nr.405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art.297 al.1 C.pen., constatându-se că acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

(……………………………………………………………………………………):

  1. Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie în termen legal condamnatul Dan Daniel, solicitând admiterea acesteia, desfiinţarea hotărârii şi admiterea contestaţiei formulate.

(……………………………………………………………………………………):

III. Deliberând asupra contestaţiei formulate, Curtea de Apel Alba Iulia constată că este fondată, motiv pentru care o va admite, însă va reţine un alt temei juridic decât cel indicat de petent în cuprinsul cererii adresate Tribunalului Hunedoara.

 

Conform art.3 C.pen. (Activitatea legii penale) legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare.

Conform art.4 C.proc.pen. (Aplicarea legii penale de dezincriminare): „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.

Potrivit art.3 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal „ Dispoziţiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile şi în situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii”.

Conform art.595 alin.1 C.proc.pen. (Intervenirea unei legi penale noi): „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6 din Codul penal”.

Conform art.297 alin.1 C.pen. infracţiunea de abuz în serviciu constă în „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”.

Conform art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Conform art.5 din Legea nr.187/2012 „Atunci când o normă penală face trimitere la o altă normă determinată, de la care împrumută unul sau mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage şi modificarea normei incomplete”.

Prin Decizia nr.405/2016 pronunţată de Curtea Constituţională la data de 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial la data de 08.07.2016 (deci ulterior rămânerii definitive  a hotărârii de condamnare a contestatorului) a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

În considerentele deciziei menţionate se arată următoarele:

  1. (…), Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.
  2. (…) Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituţie, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice.
  3. În concluzie, în materie penală, principiul legalităţii incriminării, „nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege”, impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar aceştia supunându-se sancţiunii penale. Pentru aceste argumente, Curtea constată că dispoziţiile criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie prin faptul că permit configurarea elementului material al laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu prin activitatea altor organe, altele decât Parlament – prin adoptarea legii, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituţie -, sau Guvern – prin adoptarea de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie. Astfel, Curtea constată că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii””.

Având în vedere conţinutul infracţiunii prevăzute de art.297 alin.1 C.pen., Curtea de Apel Alba Iulia constată că, urmare a deciziei de neconstituţionalitate menţionate, practic, a intervenit o modificare a elementelor constitutive ale acestei infracţiuni, sub aspectul laturii obiective, fiind limitat domeniul de aplicare al acestei infracţiuni prin excluderea tuturor cazurilor în care norma a cărei încălcare este imputată subiectului activ al infracţiunii nu este o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă.

Având în vedere această modificare a elementului material al infracţiunii prevăzute de art.297 alin.1 C.proc.pen., a avut loc, în baza art.5 din Legea nr1.87/2012, o modificare identică a conţinutului infracţiunii prevăzute de art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000,    

Prin urmare, nu se poate considera (aşa cum a apreciat prima instanţă) că decizia nr.405/2016 este doar o decizie de interpretare, instanţa constituţională admiţând prin decizia menţionată o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult, din analizat prevederilor Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constuituţionale rezultă că singurele decizii pe care aceasta le poate pronunţa în cazul invocării unor excepţii de neconstituţionalitate sunt de admitere sau de respingere a excepţiilor şi nu de interpretare.

De asemenea, ţinând seama de formulările imperative din cuprinsul deciziei nr.405/2016 şi de enumerarea limitativă a actelor normative a căror încălcare poate duce la comiterea infracţiunii prevăzute de art.297 alin.1 C.pen., Curtea de Apel Alba Iulia constată că nu pot fi reţinute considerentele încheierii pronunţată de Tribunalul Hunedoara în sensul că „dispoziţiile art.52 al.4 şi 5 şi art.58 al.2 lit.a) din HG nr.611/2008, reţinute ca fiind încălcate de inculpat, reprezintă normele legislaţiei secundare, care detaliază şi transpun în executare normele legislaţiei primare, adică pe cele ale art.57 al.3 şi 58 al.2 lit.a) din Legea nr.188/1999, reţinute şi acestea ca fiind încălcate de inculpat”.

În acest sens, reamintim că în Decizia nr. 847/2008, Curtea Constituţională a reţinut că “decizia de constatare a neconstituţionalităţii face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituţională încetându-şi aplicarea pentru viitor“, iar prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate, s-a reţinut că “puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta“.

În acelaşi sens, prin Decizia nr. 1415/2009, Curtea Constituţională a mai statuat că “atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept. În consecinţă, atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează, în aplicarea legii criticate, să respecte cele stabilite de Curtea Constituţională în considerentele şi dispozitivul prezentei decizii“.

Revenind la prezenta cauză, Curtea de Apel Alba Iulia, având în vedere că prin pronunţarea Deciziei nr.405/2016 a Curţii Constituţionale a intervenit o dezincriminare parţială a infracţiunii de abuz în serviciu, constată că temeiul corect al cererii formulate de contestator este cel prevăzut de art.595 alin.1 C.proc.pen., iar nu cel indicat în cuprinsul contestaţiei la executare, şi anume art.598 alin.1 lit.d C.proc.pen. Potrivit acestui din urmă text legal contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Având în vedere textele legale menţionate mai sus, se impune a se verifica dacă în situaţia contestatorului, condamnat prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia pentru infracţiunea prevăzută de art.297 alin.1 C.pen. rap.la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000, a intervenit cazul prevăzut de art.595 alin.1 C.proc.pen., respectiv dacă a avut loc dezincriminarea faptei pentru care a fost condamnat.

O precizare ce se impune a fi făcută în prealabil este aceea că în procedura prevăzută de art.595 alin.1 C.proc.pen. intervenirea sau nu a dezincriminării se verifică exclusiv prin raportare la conţinutul concret al infracţiunii astfel cum a fost reţinut în considerentele hotărârii de condamnare, fără a fi permisă o extindere a temeiurilor de drept indicate în mod expres de instanţele care au judecat fondul cauzei (în primă instanţă şi în apel).

Curtea de Apel Alba Iulia constată că prin sentinţa penală menţionată (filele 12-13), atunci când s-a stabilit încadrarea juridică a faptei comise de contestatorul din prezenta cauză, Dan Daniel, s-a arătat că acesta, împreună cu inculpatele Gîrjob Dana Elena şi Ştefan Mihaela Dorina în calitate de membri al comisiei de concurs privind ocuparea funcţiei de director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Hunedoara, organizat în data de 17.07.2014 de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, nu şi-au îndeplinit atribuţiile impuse de această calitate, în sensul întocmirii unor propuneri de subiecte pentru concursul menţionat, inculpatul Dan Daniel solicitându-i candidatei Georgescu Monica să procedeze la întocmirea propunerilor de subiecte şi a variantelor de concurs, iar inculpaţii Gîrjob Dana Elena şi Ştefan Mihaela Dorina acceptând acest lucru, încălcând astfel dispoziţiile art. 52 din H.G.611/2008, ceea ce a condus la fraudarea concursului desfăşurat la data de 17.07.2014, aducându-se atingere interesului legitim al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind organizarea concursurilor de promovare în funcţia publică conform principiilor prevăzute de art. 57 alin.3 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, obţinându-se în acest fel un folos necuvenit pentru inculpata Georgescu Monica, respectiv ocuparea, în mod definitiv, a funcţiei de director general al D.G.A.S.P.C. Hunedoara.

Curtea constată că, potrivit art.52 din H.G. nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici:

Art. 52 – (1) Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza bibliografiei şi a tematicii de concurs, astfel încât să reflecte capacitatea de analiză şi sinteză a candidaţilor, în concordanţă cu nivelul şi specificul funcţiilor publice pentru care se organizează concursul.

(2) Pentru candidaţii la ocuparea aceleiaşi funcţii publice, subiectele sunt identice în cadrul aceluiaşi concurs, cu excepţia cazului în care concursul se desfăşoară în mai multe serii.

(3) Comisia de concurs stabileşte subiectele şi alcătuieşte seturile de subiecte pentru proba scrisă, în ziua în care se desfăşoară proba scrisă.

(4) Fiecare membru al comisiei de concurs propune cel puţin 3 subiecte. Pe baza propunerilor membrilor comisiei de concurs sunt astfel întocmite minimum două seturi de subiecte care vor fi prezentate candidaţilor.

(5) Membrii comisiei de concurs răspund individual pentru asigurarea confidenţialităţii subiectelor propuse. Lista subiectelor propuse de fiecare membru al comisiei de concurs se anexează la raportul final al concursului, cu menţionarea membrului comisiei de concurs care a propus subiectul.

(6) Seturile de subiecte se semnează de toţi membrii comisiei de concurs şi se închid în plicuri sigilate purtând ştampila autorităţii sau a instituţiei publice organizatoare a concursului.

(7) Comisia de concurs stabileşte punctajul maxim pentru fiecare subiect, care se comunică odată cu subiectele.

(8) În cazul în care proba scrisă constă în rezolvarea unor teste-grilă, întrebările pot fi formulate cu cel mult două zile înainte de proba scrisă, cu condiţia ca numărul acestora să fie de 3 ori mai mare decât numărul întrebărilor stabilit pentru fiecare test-grilă. Întrebările pentru fiecare test-grilă se stabilesc în ziua în care se desfăşoară proba scrisă, înainte de începerea acestei probe, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (2) şi alin. (5) – (7).

(9) În cazul concursurilor organizate pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere, punctajul maxim stabilit pentru testele-grilă nu poate depăşi 30% din punctajul probei scrise, diferenţa de punctaj fiind alocată subiectelor de sinteză sau rezolvării unor situaţii practice.

(10) Până la ora stabilită pentru terminarea probei scrise a concursului, membrii comisiei de concurs au obligaţia de a stabili baremul detaliat de corectare a subiectelor. Acesta se afişează la locul desfăşurării concursului anterior corectării lucrărilor”.

Cât priveşte trimiterile făcute în considerentele sentinţei de condamnare a contestatorului (filele 10-18) şi ale deciziei date în apel (filele 2-18) la prevederile Legii nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, Curtea constată următoarele:

– trimiterea la prevederile art.57 alin.3 din această lege, potrivit cărora „Concursul are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competenţei, precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale” nu a fost făcută cu referire la elementul material al laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu pentru care a fost condamnat contestatorul, ci pentru a se indica urmarea imediată a infracţiunii, instanţa reţinând că prin fraudarea concursului s-a adus  atingere interesului legitim al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind organizarea concursurilor de promovare în funcţia publică conform principiilor prevăzute de art. 57 alin 3  din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici; instanţa a mai reţinut că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este subiectul pasiv special al infracţiunii, arătând că aceasta a suferit o vătămare a intereselor sale legitime de a organiza un concurs pe bază de competenţă, ce presupune confirmarea de către candidat a cunoştinţelor si a aptitudinilor necesare exercitării funcţiei publice, lucru care nu poate fi realizat în situaţia în care un candidat îşi întocmeşte chiar el în mod fraudulos subiectele pentru concurs; se mai impune a se menţiona că aceasta a fost singura referire la prevederile Legii nr.188/199 făcută de instanţele care au judecat cauza în fond şi apel atunci când s-a reţinut încadrarea juridică a faptei comise de contestator;

– trimiterea la prevederile art.92 alin.2 din lege s-a făcut doar pentru a se indica faptul că era necesară organizarea unui concurs pentru funcţia vacantă; potrivit acestui text, „Dacă funcţia publică este vacantă, măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către persoana care are competenţa numirii în funcţia publică, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici”.

– trimiterea la prevederile art.58 alin.2 lit.a din Legea nr.188/199 s-a făcut doar pentru a se indica cine anume are competenţa de a organiza concursul de recrutare pentru funcţia publică vacantă, acesta având următorul conţinut: „Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală este organizat, în condiţiile legii, de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru funcţiile publice de conducere din următoarele domenii: protecţia copilului, evidenţa informatizată a persoanei, audit public intern, financiar-contabilitate, urbanism şi arhitectură, resurse umane, integrare europeană, pentru secretarii unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru funcţiile publice de execuţie din domeniul auditului public intern”;

Având în vedere toate acestea, Curtea constată că prin hotărârea de condamnare a contestatorului nu s-a reţinut că acesta ar fi încălcat în exercitarea atribuţiilor de serviciu prevederile Legii nr.188/1999 sau ale vreunei alte legi sau ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă, ci doar pe cele ale Hotărârii de Guvern nr.611/2008.

Având în vedere modificarea elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.297 alin.1 C.pen. în urma pronunţării deciziei nr.405/2016 a Curţii Constituţionale, fiind exclusă posibilitatea comiterii acesteia prin încălcarea unui act normativ altul decât o lege sau o ordonanţă, precum şi prevederile art.3 din Legea nr. 187/2012 potrivit cărora „Dispoziţiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile şi în situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii”, Curtea de Apel Alba Iulia  constată că a intervenit o dezincriminare a acestei fapte în situaţia în care îndeplinirea defectuoasă a unei îndatoriri de serviciu are loc prin încălcarea oricărui alt act normativ în afară de lege, ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă, aceasta fiind şi situaţia faptei pentru care a fost condamnat contestatorul din prezenta cauză.

Pe cale de consecinţă, fiind intervenită dezincriminarea faptei pentru care s-a dispus condamnarea contestatorului, în baza art.425 ind.1 alin.7 pct.2 lit.a C.proc.pen. Curtea va admite contestaţia formulată de condamnatul Dan Daniel împotriva încheierii penale nr.154/16.11.2016 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.4754/97/2016, pe care o va desfiinţa în totalitate şi, procedând la soluţionarea cauzei:

În baza art.595 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.4 teza a II-a C.pen. va constata dezincriminată fapta prevăzută de art.297 alin.1 C.pen. rap.la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru care a fost condamnat contestatorul în dosarul nr.3230/97/2015 prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia şi în consecinţă:

Va dispune încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, a pedepsei complementare a interzicerii exercitării pe 2 ani a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art.66 alin.1 lit. a, b, art. 66 al.2 C. pen. şi a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, C. pen., aplicate prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia.

În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

 

Admite contestaţia formulată de condamnatul Dan Daniel împotriva încheierii penale nr.154/16.11.2016 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.4754/97/2016, pe care o desfiinţează în totalitate şi, procedând la soluţionarea cauzei:

În baza art.595 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.4 teza a II-a C.pen. constată dezincriminată fapta prevăzută de art.297 alin.1 C.pen. rap.la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru care a fost condamnat contestatorul în dosarul nr.3230/97/2015 prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia şi în consecinţă:

Dispune încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, a pedepsei complementare a interzicerii exercitării pe 2 ani a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art.66 alin.1 lit. a, b, art. 66 al.2  C. pen. şi a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, C. pen., aplicate prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia.

În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 9.02.2017.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 29 noiembrie 2016, care fac parte din prezenta hotărâre.

     Preşedinte,                                                                                      Grefier,”

 

 

 

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

 

Anunțuri

39 comentarii »

  1. […] că a apărut motivarea deciziei și fără a-mi permite un comentariu pe marginea procedurii urmate, voi face […]

    Pingback de Abuzul prin incalcare de HG nu mai este infractiune | CRISTI DANILEŢ - judecător — 14/02/2017 @ 2:28 PM | Răspunde

  2. […] că a apărut motivarea deciziei și fără a-mi permite un comentariu pe marginea procedurii urmate, voi face câteva […]

    Pingback de Abuzul prin incalcare de HG nu mai este infractiune | România curată — 14/02/2017 @ 2:59 PM | Răspunde

  3. Deci ? Ce comentati, stimate Judecator ?
    Daca dvs nu comentati, permiteti-mi mie sa o fac. Incep prin a reproduce urmatoarele:
    ,,Conform Legii 47/1992: “Dispoziţiile din legile si ordonanţele constatate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei, dacă legiuitorul nu le modifică”.”
    ps
    Eu sunt inginer. Nu vreau sa va supar, dar as propune o lege care ar obliga juristii sa dea examene si la matematica si la fizica. Va asigur ca stiintele exacte limpezesc mintea, iar interpretarile ar deveni singularitati matematice in campul de decizii. Nu ma refer la ,,campul tactic”, desigur.
    (Z)
    Si inca ceva:
    Dvs sunteti Judecator. Nu este normal sa fiti egalul procurorului, ci, deasupra lui. Procurorul acuza, avocatul apararii apara drepturile omului, iar Judecatorul ADMINISTREAZA ACTUL DE JUSTITIE.
    El SI NUMAI EL.
    Ati vazut ce puternic este un Judecator in SUA ? Poate bloca (cel putin temporar) un ditamai Decret emis de Presedintele Statelor Unite.
    Asa ca, transmite-ti-le (daca sunteti de acord, bineinteles) celor din CSM ca a venit timpul sa-i cam ia la intrebari (direct, sau prin Inspectia Judiciara) pe Procurorul General si pe Sefa DNA pentru declaratii evident politice care incita la nesupunere civica, destabilizarea tarii, nerespectarea legii si, mai mult, incalca flagrant principiul separatiei puterilor in stat. In slujba cui, se afla sefii Parchetelor ? In niciun caz, a poporului roman.
    Cum a fost posibil ca CSM (o institutie pe care eu o respect la fel de mult ca Biserica) sa se lase influentat de un Presedinte (Klaus Yohannis) care habar nu are de lege, ba chiar este cam certat cu legea ?

    Comentariu de ZeV — 14/02/2017 @ 3:41 PM | Răspunde

    • Eu inteleg ca sunteti inginer si ca va pricepeti la calcule, dar in viata mai trebuie si oleaca de citire. Asadar, cititi ceea ce ati citat dvs, apoi reveniti si raspundeti-mi la intrebarea: „Care este decizia CCR prin care a fost declarat ca fiind neconstitutional textul din Codul penal care incrimineaza abuzul in serviciu”? Eu fac pariu ca nu veti mai reveni cu raspunsul…

      Comentariu de Cristi Danilet — 14/02/2017 @ 11:30 PM | Răspunde

      • Domnule inginer sa-l scuzati pe domn’jude cand zice ca trebuie sa mai cititi. Dansul mai citeste la „karaoke” cu duduca recent exclusa din magistratura – probabil are ceva regrete – dar ‘mnealui doar” citeste”. Cu intelegerea are ceva probleme. Va dau doar un exemplu. Nici acum nu intelege cum a fost cu George Balan. Ca ar fi interesant sa aflam. Toti.

        Comentariu de vanda — 15/02/2017 @ 5:44 PM | Răspunde

        • Glumetule, domnul respectiv a fost procuror. Eu am raspuns de judecatori. Nu am vazut niciun dosar penal al membrilor CSM. Stiu ca Balan a demisionat. Atata tot. Dar daca vrei discutam despre un alt membru CSM, condamnat, judecator.

          Comentariu de Cristi Danilet — 19/02/2017 @ 1:09 AM | Răspunde

  4. A republicat asta pe Cristian Enache's Blog – "Nu judeca ceea ce nu cunosti. Pentru a cunoaste trebuie sa investesti timp." și a comentat:

    Pentru cei interesați de o corectă informare cu privire la motivele pentru care a admis Curtea de Apel Alba Iulia contestația în executare a condamnatului Dan Daniel, republic și eu comunicatul Curții de Apel Alba Iulia, solicitat și primit de judecătorul Cristi Danileț. Concluzia. Abuzul în serviciu are astăzi același statut penal pe care l-a dobândit după decizia 405/2016 a Curții Constituționale. Adică este constituțional, în măsura în care, citez din decizia curții, „prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

    Comentariu de Cristian Enache — 14/02/2017 @ 5:15 PM | Răspunde

  5. Decizia CCR 405/2016 A STABILIT ÎNŢELESUL CONSTITUŢIONAL al unei prevederi legale, iar CCR procedează în acest mod, tocmai ca să NU DECLARE NECONSTITUŢIONALĂ o prevedere legală, aşa cum a explicat CCR în paragrafele 44 şi 45 din Decizia nr.418 din 3 iulie 2014 (https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_418_2014.pdf) :
    “44. Curtea Constituţională a stabilit că, indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea Constituţională a hotărât că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituţia, MENŢINÂNDU-SE ASTFEL PREZUMŢIA DE CONSTITUŢIONALITATE A TEXTULUI ÎN ACEASTĂ INTERPRETARE, atât instanţele judecătoreşti, cât şi organele administrative trebuie să se conformeze deciziei Curţii şi să o aplice ca atare (a se vedea Decizia nr. 536 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 7 iulie 2011).
    45. Curtea NU DECLARĂ NECONSTITUŢIONALĂ O PREVEDERE LEGALĂ, astfel că NU SE PRODUC CONSECINŢE ASUPRA EXISTENŢEI NORMATIVE în ordinea juridică a normei supuse controlului, ci SE STABILEŞTE DOAR, pe cale de interpretare, UN UNIC ÎNŢELES CONSTITUŢIONAL (…)”

    Comentariu de Mona Nicole — 15/02/2017 @ 2:13 AM | Răspunde

  6. Cu siguranta, dvs ati citit aproape tot ce tine de legislatie/teorie a dreptului, rechizitorii, etc.
    Dar nu este neaparat suficient pentru a intelege si aproxima cu acuratete lumea si regulile ei, scrise si/sau nescrise. Este foarte important sa stii a decela sensul si esenta celor citite. (Z)
    Repet, totusi: ,,Conform Legii 47/1992: “Dispoziţiile din legile si ordonanţele constatate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei, dacă legiuitorul nu le modifică”.”
    Nu am auzit ca Lega 47 sa fi fost declarata neconstitutionala. (Z)
    Deci, dupa parerea mea, articolul ce priveste abuzul in serviciu este neconstitutional in totalitate si nici o Instanta nu ar trebui sa judece o cazuistica bazata pe acest articol cat timp prevederile din Coduri nu sunt modificate in conformitate cu Deciziile CCR.
    Daca at fi adevarat ce spuneti dvs, at insemna ca Instanta RESCRIE/SUPRASCRIE PE LEGE, ceea ce nici macar CCR nu poate face. Iata cat de simplu poate sa apara abuzul judiciar, asa cum a aparut in cazuri celebre de politicieni ,,vanati” de sistem.
    Doar LEGIUITORUL are acest drept si obligatie.
    CITEZ din decizia CCR 405/15 Iiunie 2016:
    ,,61. Curtea reţine că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a
    unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave,
    astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către
    legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie. Comportamentul
    interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal
    adoptat de Parlament, în temeiul art.73 alin.(1) din Constituţie, precum şi ca act
    material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative
    prevăzute de art.115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă
    ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului
    de natură să substituie normele juridice. În acest sens, instanţa de contencios
    constituţional a reţinut că, în sistemul continental, jurisprudenţa nu constituie izvor
    de drept aşa încât înţelesul unei norme să poată fi clarificat pe această cale,
    deoarece, într-un asemenea caz, judecătorul ar deveni legiuitor (Decizia nr.23 din
    20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.240 din
    31 martie 2016, par.16).”
    Ce retin, eu, ca esential ?
    ,, jurisprudenţa nu constituie izvor de drept aşa încât înţelesul unei norme să poată fi clarificat pe această cale”
    DOAR LEGIUITORUL (si nu o Instanta de Judecata) POATE CLARIFICA O NORMA JURIDICA, CONFERINDU-I INTELESUL INSCRIS IN LIMITELE DECIZIEI CCR SI ALE LEGISLATIEI INTERNATIONALE IN MATERIE (la care se raporteaza in mod explicit judecatorii constitutionali).

    Comentariu de ZeV — 15/02/2017 @ 9:37 AM | Răspunde

    • Jurisprudenta CCR constituie izvor de drept. CCR e singura autoritate care interpreteaza Constitutia. Daca ar fi adevarat ce spuneti dvs, ar inseamna ca nici nu avem nevoie de CCR. Cum sa va spun eu mai clar? Constitutia si jurisprudenta CCR sunt acelasi lucru, ele sunt deasupra noastra si nu pot fi combatute prin nimic.

      Comentariu de Cristi Danilet — 15/02/2017 @ 5:48 PM | Răspunde

      • Eu nu vorbesc de jurisprudenta CCR, iar dvs stiti bine asta. Raspunsul dvs de tip eschiva, nu schimba adevarul:
        Un articol din Codul Penal trebuie reformulat de legiuitor si nu lasat la interpretarea Instantelor. Acest lucru l-am spus/scris mai sus, domnule Cristi Danilet. Daca nu este rescris de LEGIUITOR (in conformitate cu Decizia CCR), practic (dupa parerea mea), o Instanta ar trebui sa respinga (nu sa interpreteze) orice dosar bazat pe infractiunea de abuz in serviciu.
        Altfel, am putea promova modificari si judeca in Instante doar atasand erate reprezentand decizii ale CCR, fara sa mai fie nevoie de interventia legiuitorului.
        Curat neconstitutional, dom’Mitica, ;)
        Va mai reproduc pasajul edificator:
        ,,jurisprudenţa nu constituie izvor de drept aşa încât înţelesul unei norme să poată fi clarificat pe această cale, deoarece, într-un asemenea caz, judecătorul ar deveni legiuitor”
        Se vobeste de judecator la modul generic, nu de judecator al CCR. Deci niciun judecator din Romania nu poate clarifica intelesul unei legi pe calea jurisprudentei. Doar legiuitorul are dreptul legal si obligatia legala sa faca asta.

        Comentariu de ZeV — 16/02/2017 @ 9:27 AM | Răspunde

        • Dvs aveti pareri. Dar ele nu sunt izvor de…interpretare. Asadar: cand se vorbeste de „judecator” – se refera la curtile ordinare. Cand se vorbeste de „CCR”- se mentioneaza „CCR”. Or, jurisprudenta CCR este izvor de interpretare autentica a Constitutiei. Obligatorie si pt mine, care sunt de acord cu CCR, si pentru dvs, care nu sunteti de acord.

          Comentariu de Cristi Danilet — 19/02/2017 @ 1:17 AM | Răspunde

  7. Domnule Judecator,
    Eu vad o mare problema in Decizia CCR 405/2016, care a dat frau liber nelegiuirilor comise de functionarii publici, deoarece, practic,in „intelepciunea” ei criminala, Curtea a interpretat ca incalcarea HG-urilor, ordinelor de ministru, hotararilor judecatoresti,etc. nu sunt fapte grave, care sa trebuiasca a fi sanctionate de legea penala,ci, doar, in cel mai fericit caz, pot fi sanctionate administrativ sau disciplinar (lucru putin probabil deoarece, in proportie de 90% institutiile publice sunt populate politic, iar, de cele mai multe ori incalcarile actelor normative de catre simplii functionari se fac sub obladuirea sau chiar la solicitarea superiorilor ierarhici- care sunt exclusiv implantati politic in institutii publice. Toti acestia sunt in primul rand preocupati de mentinerea locurilor caldute primite cu sprijinul paridului, mai apoi de satisfacerea cererilor de la partid si, mai putin spre deloc, da satisfacerea interesului public sau de respectarea normelor morale). Pe principiul tot ce nu e interzis, e permis.

    Eu vad ca o necesitate urgenta indreptarea Deciziei 405/2016, mai exact a efectelor catastrofale ale acesteia asupra statului de drept, de fapt asupra interactiunii cetatenilor de rand ai acestei tari,cu statul; si, pur teoretic, as vedea 3 posibile variante de indreptare:
    1) existenta unor prevederi in dreptul comunitar, care prevaleaza in fata dreptului national, care sa determine extinderea ariei de acoperire a abuzului in serviciu si la legislatia secundara;
    2) completarea Deciziei 405, tot de catre CCR,, si cu alte acte normative (in afara OG, OUG si legi), la sesizarea institutiilor competente, bazat pe atacarea „defectelor” logice din argumentarea care a stat la baza emiterii deciziei;
    3) schimbarea legii de tehnica legislativa, in asa fel incat legile, OG si OUG sa prevada din faza de elaborare, in detaliu, in anexe, modul concret de punere in practica a legii (elemente, care in mare parte, in prezent, se regasesc in, norme de aplicare- adoptate de obicei ca HG sau ordine de ministru).

    Intrebarea mea este daca, vreuna dintre cele 3 variante de mai sus ar putea fi pusa in practica, pentru a nu mai permite dezincriminarea unei largi varietati de fapte reprobabile comise de functionari, in exercitiul functiunii.

    Multumesc,
    R. G.

    Comentariu de R.G. — 15/02/2017 @ 10:09 AM | Răspunde

    • Imi cer scuze pt. urmatoarele greseli de redactare::
      In loc de ” incalcarea HG-urilor…. nu sunt fapte grave…”, am vrut sa spun ” incalcarile HG-urilor… nu sunt fapte grave”,; in loc de „…implantati politic in institutii publice.Toti acestia sunt in primul rand preocupati de mentinerea locurilor caldute primite cu sprijinul paridului…” am vrut sa spun „……implantati politic in institutii publice: toti acestia sunt in primul rand preocupati de mentinerea locurilor caldute primite cu sprijinul partidului. Si in fine fara virgula in formularea ” se regasesc in, norme de aplicare”. Multumesc pt. intelegere!

      Comentariu de R.G. — 15/02/2017 @ 10:37 AM | Răspunde

    • Faceti o afirmatie extrem de grava, considerand ca functionarii publici sunt toti potentiali infractori, jignind astfel o categorie sociala importanta (as spune esentiala). In Romania functioneaza premisa de nevinovatie. Sau…nu ?
      In plus, se dovedeste ca dvs nu cititi legile si deciziile CCR. Se spune foarte clar, inclusiv in decizia 405, ca exista legislatie administrativa care sanctioneaza faptasii si impune recuperarea eventualelor prejudicii, care se bate cap in cap (se suprapune prin intersectie) cu actualul continut extins (ca inteles posibil si…rezonabil) al articolului buclucas din Codul Penal.
      Mai mult, se vorbeste si de necesitatea definirii gradului de intensitate si gravitate al vatamarii unei persoane fizice si/sau juridice, deci, se impune un prag valoric, de la care (in sus) sa se aplice legea penala. In rest, exista contencios administrativ si alte tipuri de sanctiuni pentru abuzul in serviciu.
      De ce va doriti oameni in puscarie, cu atat mai mult cu cat avem deja probleme la CEDO in acest domeniu ?
      Nu-mi vine sa cred, dar mi-am propus (deranjandu-l pe domnul judecator Cristi Danilet – fapt pentru care ii cer scuze) sa inteleg ce resorturi stimuleaza o ura atat de profunda in zona de dreapta a esichierului politic. Am inteles ca stiinta de carte nu tine cont de culoarea politica si nu este concentrata intr-o singura zona, deci, nu am niciun motiv sa ma consider inferior. (Z)
      In plus, daca dvs spuneti ca institutiile sun politizate, exista o singura varianta: Sa desfiintam partidele politice. Altfel, ce nevoie am avea de ele, din moment ce un guvern politic este anchetat de DNA, in contra principiului separatiei puterilor, un guvern care nu a facut altceva decat sa faca ce scrie in fisa postului (vezi si decizia recenta a CCR care a respins sesizarea CSM) ?
      Chiar nu realizati ca sintagma ,,stat de drept” este.nterpretata…politic de anumiti lideri (tot politici), precum si de sefi de institutii care ar trebuie SA APLICE LEGEA si nimic altceva ? Pe aceasta cale, pana la dictatura mai sunt putini pasi de facut.
      Cei care ar trebui sa se opuna din rasputeri unei atare tendinte, sunt JUDECATORII ROMANIEI – singurii de la care am asteptari si sperante.

      Comentariu de ZeV — 16/02/2017 @ 9:48 AM | Răspunde

  8. Buna ziua. Eu nu inteleg un lucru. De cand poate Curtea Constitutionala sa completeze sau sa modifice textele de lege pe care le verifica din punct de vedere al constitutionalitatii ? In art.297, alin.1 CP nu scrie nicaieri cuvintele lege, OUG, OG. Sa intelegem ca de acum in colo cand citim textul de la art. 297, alin.1 CP trebuie sa citim si cuvintele lege, OG OUG ? Si daca exceptia de neconstitutionalitate a fost admisa dispozitia supusa controlului este sau nu este constitutionala ? Poate ne puteti explica de ce nu-si inceteaza aplicabilitatea dispozitiile art.297 alin.1 CP dupa 45 de zile daca nu au fost puse in acord cu Constitutia de catre puterea legislativa.

    Comentariu de Sebi — 15/02/2017 @ 3:32 PM | Răspunde

      1. dintotdeauna. 2. da, tr sa citim ce spune CCR. 3. da, este constitutionala. 4. in 45 zile se pun in acord numai textele neconstitutionale, alfel sunt eliminate ope legis.

      Comentariu de Cristi Danilet — 15/02/2017 @ 5:41 PM | Răspunde

      • Daca sustineti ca dintotdeauna Curtea Constitutionala completeaza sau modifica textele legale atunci indicati va rog si un temei legal / un text de lege pe care sa va sustineti afirmatia.

        Art.2, alin.3) din Legea 47/1992 prevede clar ,,Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”

        Chiar si in Decizia Curtii de Apel Alba iulia se precizeaza ca CC nu poate da decizii de interpretare a legii.

        PS: indicati temeiul legal in baza caruia Curtea Constitutionala da decizii de interpretare / clarificare a legii in locul ICCJ.

        Va reamintesc ca potrivit art.126, alin.3 din Constitutie ,,Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.”

        Iar decizia CC prin care a fost declarat neconstitutional art. 297, alin.1) din Codul penal este Decizia nr.405/2016. Nu cred ca o sa exagerati atat de mult incat sa ne spuneti ca CC a admis exceptia de neconstitutionalitate si astfel a fost declarata dispozitia supusa controlului ca fiind constitutionala.

        Poate ca pe altii reusiti sa-i bagati in ceata dar pe mine NU.

        Nu ma astept sa publicati postarea aceasta fiindca sunt sigur ca am dreptate si dvs. nu aveti argumente legale si o sa va simtiti stanjenit.

        Comentariu de SL — 15/02/2017 @ 10:58 PM | Răspunde

      • art.2, alin.3 din Legea 47/1992 prevede clar ,,Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.” Si da, intradevar, argumentele deranjante observ ca nu le postati.

        Comentariu de Barzoi — 18/02/2017 @ 1:19 PM | Răspunde

        • „Argumentele” sunt argumente si atat. Daca cel care le invoca si stie despre ce e vorba. Eu nu cenzurez nimic, doar ca dau drumul la comentarii atunci cand si pot raspunde, altfel le pierd sirul.Speculatiile lasati-le pentru mocirla tv. PS. citatul din lege dat de dvs nu are nicio legatura cu situatia de fata: CCR nu a modificat legea si nu a completat-o. Uitati-va in cod, e tot asa pana cand cineva o va schimba.

          Comentariu de Cristi Danilet — 19/02/2017 @ 1:25 AM | Răspunde

  9. Buna ziua,
    Domnule Judecator, ințeleg ca din iunie 2016 si pana acum, toti cei care au incalcat „doar o HG”, vor scapa nepedepsiti, exact ca in cazul de la Alba Iulia? In acest caz, nu cumva aceasta decizie a CCR este de fapt cea mai mare problema? Si aceasta va ramane indiferent daca 297 va fi modificat sau nu prin ordonanta sau lege, orice forma va avea aceasta modificare, decizia CCR trebuie respectata atat de legiutor cat si de catre instante? Nu exista nicio cale prin care aceasta decizie sa fie atacata pt ca, din punctul meu de vedere, acolo este adevarata problema majora depaseste chiar oug dpdv al gravitatii.
    Si va exista in continuare, indiferent de oug 13 abrogata/neabrogata, proiect sau lege viitoare. VOm privi de pe margine neputinciosi cum toti cei care au savarsit abuz in serviciu prin incalcarea unei HG scapa, judecatorii fiind legati de maini si de picioare prin decizia 405/2016 a CCR! si cand ma gandesc ca prin HG se adopta normele metodologice ale codului fiscal, de exemplu, ma ia groaza.

    Comentariu de Ana — 16/02/2017 @ 1:13 PM | Răspunde

    • Nu exista nicio cale de atac a unei CCR. Ce spune CCR e mai mult decat lege, e…Constitutie.

      Comentariu de Cristi Danilet — 19/02/2017 @ 1:21 AM | Răspunde

      • Exista o ,,cale de atac ” a CCR: DESFIINTAREA CCR ( prin modificarea Constitutiei ) si transferarea atributiilor CCR catre ICCJ !

        Comentariu de rocambole — 19/02/2017 @ 11:47 PM | Răspunde

        • Pai asa ceva nu e permis de Constitutie. Limitele revizuirii.

          Comentariu de Cristi Danilet — 21/02/2017 @ 12:39 AM | Răspunde

          • 1)Eu nu am vazut la art.152 ca este interzisa desfiintarea CCR. Ceea ce face CCR de fapt nu dispare, atributiile ei sunt transferate ICCJ ( se poate crea o sectie CCR, dar cu judecatori din cadrul ICCJ, unde sunt, sau se presupune ca sunt, cei mai buni judecatori din Romania )) 2)Introducerea unor ,,limite ” pentru revizuirea Constitutiei, este dupa parerea mea o aberatie. Sa presupunem ca toti cei 19 de milioane de romani cu drept de vot vor sa schimbe o anumita dispozitie care conform Constitutiei actuale nu poate fi revizuita. Vi se pare corect ca ei sa nu o poata face ?

            Comentariu de rocambole — 21/02/2017 @ 11:06 PM | Răspunde

              1. la glume nu raspund. 2. da.

              Comentariu de Cristi Danilet — 22/02/2017 @ 11:34 AM | Răspunde

              • 1)Nu este o gluma, eu chiar nu am vazut la art.152 ca este interzisa desfiintarea CCR. 2) Este dreptul dvs. sa credeti acest lucru. Avand insa o asemenea convingere, inseama ca nu sunteti adeptul democratiei. Conform DEX.,, DEMOCRATIE=Formă de organizare și de conducere a unei societăți, în care poporul își exercită puterea.” Ori aia numai democratie nu este, atunci cand tot poporul doreste o schimbare in constitutie, dar nu o poate face ca nu ii da voie ,,constitutia lui iorgovan ”.

                Comentariu de rocambole — 23/02/2017 @ 2:11 AM | Răspunde

                  1. Bine, glumiti in continuare sau etalati-va ignoranta. 2. Abtineti-va sa imi dati lectie de democratie. Asta nu e un cuvant sa il luati din DEX, ci e un concept pe care trebuie sa il intelegeti dupa ce veti citi cam un vagon de carti. Constitutia nu esta data sa o schimbe strada cum doreste si cand doreste, pt ca o adunare ad-hoc e f.usor schimbatoare: azi schimbi Constitutia, maine o pui la loc, mai ales daca te uti la mocirlatv. V-am spus, mai aveti mult de citit pe tema asta. PS. In viata dvs sa nu mai folositi sintagma „Constitutia lui Iorgovan”. Deschideti M:Of. 233/1991 sa vedeti a cui e Constitutia!

                  Comentariu de Cristi Danilet — 23/02/2017 @ 12:05 PM | Răspunde

                  • 1)Eu nu glumesc, poate dvs. aveti dreptate, dar de ce nu-mi explicati si mie in 2 propozitii, ca sa inteleg si eu si altii ca si mine, unde scrie in Constitutie ( mai direct sau mai indirect ) caci CCR nu se poate desfiinta, iar atributiile ei sa fie transferate ICCJ.
                    2)Conceptul de democratie, se poate rezuma la definitia data de DEX, adica la formă de organizare și de conducere a unei societăți, în care poporul își exercită puterea, chiar daca cu privire la ea au fost scrise vagoane de carti. Eu nu m-am referit deloc la strada, m-am referit la intregul popor ( adica la toti alegatorii). Deci teoretic exista posibilitatea ca acum, peste un an, doi, trei, sau altadata undeva in viitor, toti cei 19 milioane ( sau cati or fi la momentul respectiv ) de alegatori romani sa doreasca sa modifice o anumita dispozitie care conform Constitutiei actuale nu poate fi revizuita, dar nu o sa o poata face caci nu le da voie constitutia ( lui iorgovan, in sensul caci el a fost coordonatorul echipei care a elaborat constitutia ). O tara care are o astfel de Constitutie, care nu permite modificarea unor articole ale ei nici chiar atunci cand toti locuitorii acelei tari o doresc, poate fi sau se poate numi oricum, numai DEMOCRATA NU !
                    3)Adevarata democratie presupune existenta unei Constitutii care sa prevada ca PUTEREA SI SUVERANITATEA APARTIN POPORULUI, CARE ARE DREPTUL SA SE PRONUNTE ( iar in unele cazuri chiar sa SA DECIDA) PRIN REFERENDUM CU PRIVIRE LA ORICE PROBLEMA DE INTERES NATIONAL SI LOCAL.

                    Comentariu de rocambole — 24/02/2017 @ 3:01 AM | Răspunde

                      1. Tot acolo unde scrie ca nu putem schimba Constitutia ca dvs sa nu mai scrieti pe blog lucruri la care nu va pricepeti – atentie, nu sunt deloc ironic: e exact la acelasi articol!
                      2. Ok, inteleg ca dvs nu traiti in Romania. Acum imi e clar de ce urati aceasta tara si constitutia ei.
                      3. Aforismul asta al dvs este, de fapt: cu privire la prima pare – un truism; cu privire la a doua parte – o dovada a crasei necunoasteri dintre democratia directa si cea participativa. Cand vreti sa va informati si aveti timp cam 5 ani, sa imi spuneti sa va fac blibliografia obligatorie. Dar voi fi neindurator: va dau cate o carte de citit, apoi va intreb din ea. Bine?!

                      Comentariu de Cristi Danilet — 24/02/2017 @ 8:04 AM

                    • 1)Art. 152 – Limitele revizuirii
                      (1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
                      (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
                      (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.

                      Deci care sunt cuvintele care interzic desfiintarea CCR ?

                      2)Gresiti dl judecator, eu traiesc in Romania, nu urasc aceasta tara, iar cat priveste Constitutia, o respect, dar consider ca ea trebuie imbunatatita, deoarece ea ofera doar o pseudodemocratie, dupa alegeri, de ex., parlamentarii pot sa nu-si respecte promisiunile electorale, pot lua decizii fara sa tina seama de interesele si dorintele alegatorilor, dar alegatorii nu mai pot interveni timp de 4 ani, pana la viitoarele alegeri.

                      3)Eu am afirmat ca ,,Adevarata democratie presupune existenta unei Constitutii care sa prevada ca PUTEREA SI SUVERANITATEA APARTIN POPORULUI, CARE ARE DREPTUL SA SE PRONUNTE ( iar in unele cazuri chiar sa SA DECIDA) PRIN REFERENDUM CU PRIVIRE LA ORICE PROBLEMA DE INTERES NATIONAL SI LOCAL.”
                      Acuma dl judecator, spuneti ce nu este in regula in aceasta afirmatie, argumentele dvs. le putem discuta in mod civilizat, iar daca sunt corecte, am sa fiu primul care o sa va dea dreptate.

                      Comentariu de rocambole — 25/02/2017 @ 3:03 AM

                      1. La art 152 alin. 2
                      2. Eu spun ca alegatorii nu intervin nici dupa 4 ani.
                      3. Deja avem asta in legislatia Romaniei.

                      Comentariu de Cristi Danilet — 28/02/2017 @ 10:27 AM

                    • 1)Art 152 alin. 2 nu prevede explicit ca nu se poate desfiinta CCR, iar prin transferarea atributiilor CCR catre ICCJ ( cu infiintarea unei sectii CCR cu judecatori de la ICCJ), nu va avea ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
                      2)Pai nu intervin toti pentru ca s-au saturat de promisiuni care nu au fost respectate in totalitate de catre nici un partid.
                      3)Din cate cunosc eu, poporul nu poate avea initiativa organizarii unui referendum cu privire la orice problema de interes national, ci doar presedintele Romaniei, iar rezultatul referendumului nu este obligatoriu, dovada in acest sens este rezultatul referendumului din 2009 care nu s-a materializat inca in 2017 ( cu alte cuvinte parlamentarii nostri se sterg undeva ce hotararea luata prin referendum.

                      Comentariu de rocambole — 01/03/2017 @ 1:50 AM

                      1. Va contrazic. In logica asta, poti da atributii de verificare a constitutionalitatii si soferului de la un spital de stat.

                      Comentariu de Cristi Danilet — 01/03/2017 @ 9:52 PM

                    • Eu nu am stiut ca la ICCJ judeca ,,soferi de la un spital de stat”, eu am crezut ca la ICCJ se afla cei mai buni judecatori din Romania. Insa daca este asa cum spuneti dvs., atunci va dau dreptate.

                      Comentariu de rocambole — 01/03/2017 @ 11:52 PM

                    • Daca ati sti diferenta intre „judecarea unei cauze” si „solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate” ati incepe sa mai stiti cate ceva. Ma bucur ca imi dati dreptate.

                      Comentariu de Cristi Danilet — 05/03/2017 @ 4:24 PM

    • Pai asta au dorit politicienii care ,,au furat ” iar CCR, le-a indeplinit dorinta !

      Comentariu de rocambole — 19/02/2017 @ 11:35 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: