CRISTI DANILEŢ – judecător

27/02/2018

Decizia CCR 45/2018 si revocarea sefilor de la varful Ministerului Public

Filed under: CCR,DNA,MJ — Cristi Danilet @ 11:07 PM
Tags: , , , , ,

ccrMinistrul justiției a propus revocarea șefului DNA. Azi CSM a avizat negativ această propunere. Președintele urmează să decidă. Tot azi a apărut însă și motivarea deciziei CCR referitoare la modificările propuse legii de statut a judecătorilor și procurorilor. A fost destul ca să apară speculații cum că Președintele țării este obligat de acum să facă ceea ce zice ministrul în materie de revocare și soarta doamnei CK ar fi pecetluită. Voi arăta de ce nu este așa:

Legea nr. 303/2004, art. 54: Azi, numirea șefilor la Ministerul Publice se face de Președintele țării, la recomandarea ministrului justiției, cu avizul consultativ la CSM. Președintele poate refuza motivat numirea, ori de câte ori vrea el.

Proiectul Parlamentului din dec.2017, pct. 88: Se propune ca procedura de numire să fie aceeași, dar președintele să poată refuza motivat și o singură dată numirea.

Decizia CCR nr. 45/2018, pct. 165: Azi CCR ne spune că nu e o problemă că se limitează refuzul președintelui țării de numire la o singură dată.

Concluzie: CCR nu se referă la revocare. Speculațiile privind cazul CK sunt nefondate.

Explicații: Ministrul justiției are un rol central în procedura de NUMIRE. Iar eu susțin că nu poate să aibă același rol în procedura de REVOCARE. De ce?! Păi la numire contează doar voința ministrului, fără ca legea să propună necesitatea unui concurs sau a stabilirii unui număr minim de candidați – cu alte cuvinte ministrul poate propune într-o funcție atât de înaltă pe orice procuror, care îndeplinește condițiile de vechime și de grad prevăzute de lege, pe oricare îl dorește el. La revocare e altceva: un ministru nu se poate juca cu un procuror care are o funcție atât de înaltă, drept pentru care legea spune că poate fi dat jos în trei cazuri care ține de cariera magistratului și pe care le-am arătat și analizat aici – or, toate acestea revin în competența CSM, căci doar această instituție are mapa profesională a magistratului și rapoartele instituției judiciare pe care acesta o conduce. Ca urmare, în mod logic, dincolo de propunerea ministrului (condiție de formă), ceea ce trebuie luat în considerare de Președintele țării este  avizul consultativ al CSM (condiție de fond).

Sugestie: Sper că ne e clar tuturor că un ministrul al justiției nu are ce căuta în cariera magistraților, fie ei judecători, fie ei procurori. A fost o greșală ca în Constituția din 1991, la art. 132, să fie trecut faptul că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Această sintagmă a permis toate discuțiile, dar mai ales, speculațiile privind calitatea procurorilor de magistrați (lămurită însă de jurisprudența CCR ulterioară anului 2003, cum am arătat aici), precum și apariția reglementărilor în legi care mențin o oarecare dependență a lor de executiv (cum e reglementarea cu numirea și revocarea procurorilor de la vârful PICCJ, DNA și DIICOT), în loc ca ei să fie atașați definitiv corpului judiciar. Este o slăbiciune care trebuie odată înlăturată.

Cireașa de pe tort: Decizia CCR devine obligatorie nu de la data postării pe site-ul instituției, ci de la data publicării în Monitorul Oficial. Ea se aplică doar pentru viitor, nu pentru trecut. Procedura de revocare privind pe CK este deja în derulare și nu mai poate fi afectată de vreo decizie CCR, chiar dacă s-ar face speculații de natura celor care au determinat apariția postării mele.

Reclame

42 comentarii »

  1. A republicat asta pe Între realitate şi ipocrizie.

    Comentariu de valentin ciuraru — 27/02/2018 @ 11:19 PM | Răspunde

  2. Quo usque tandem abutere, Catilina, patientia nostra?

    Comentariu de skinnz — 28/02/2018 @ 12:11 AM | Răspunde

  3. Nu, dle.Danilet, nu rezulta ca presedintele poate revoca de cate ori vrea dansul ci numai o data. Cum nici n-as baga mana-n foc ca procedura nu poate fi afectata pentru ca inca nu s-a incheiat. Odata ce presedintele se va pronunta in sensul ca refuza revocare (daca o va face) se va gasi cineva care sa atace la CCR. Si vom vedea ce iese.

    Comentariu de razvancoltea — 28/02/2018 @ 12:52 AM | Răspunde

    • Eu spun ca Presedinteel poate acum admite revocarea de cate ori doreste. Dvs sustineti ca e mai bine sa faca propunerea de revocare ministrul de cate ori doreste. Doar ca eu sustin ca de asta trebuie sa se ocupe CSM, nu politicul.

      Comentariu de Cristi Danilet — 28/02/2018 @ 1:56 AM | Răspunde

      • și CSM ce este, dacă nu politic?

        Comentariu de ara septilici — 28/02/2018 @ 5:27 PM | Răspunde

  4. La numire președintele poate refuza o data, urmând ca ministrul să propună o altă persoană pe care președintele nu o mai poate refuza. La revocare nu există a doua persoană.

    Comentariu de IMM — 28/02/2018 @ 6:47 AM | Răspunde

    • La numire, inca nimeni nu e pe functie, deci un altul poate sa fie numit. La revocare este o persoana pe functie, deci poate fi ceruta revocarea si o a dou oara.

      Comentariu de Cristi Danilet — 28/02/2018 @ 10:03 AM | Răspunde

      • Atunci așa o să facă și Curtea Constituțională a PSD ului îl va obliga pe președinte să semneze!!!
        Nu este logic, înseamnă că președintele, practic e obligat să semneze că un notar!!!

        Comentariu de IMM — 01/03/2018 @ 12:28 AM | Răspunde

        • Nu stiu ce aveti cu notarii :). Dar asta ati vazut? „Bazându-şi soluţiile pe principiul simetriei, legiuitorul nu a ţinut seama de faptul că aplicarea acestui principiu în dreptul public, cu atât mai mult în dreptul constituţional, cu deosebire la organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice, nu este posibilă. Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă”. (dec. 147/2007 și dec. 731/2012)

          Comentariu de Cristi Danilet — 01/03/2018 @ 12:39 AM | Răspunde

  5. CCR este politizată și cu această ocazie ne-a arătat cât de neunitar a aplicat Constituția. Omisiunea revocării unui procuror se poate ataca în contencios administrativ sau chiar și în penal, la proces se poate cere ajutorul CCR care va da aceeași pronunțare. Așadar speculația cu neretroactivitatea deciziei CCR este inutilă și va cădea cu succes din moment ce procesul de care vorbim nu s-a terminat și nici măcar nu a început.
    În altă ordine de idei, Kovesi a greșit neverificând nimic despre acuzele asupra procurorului Negulescu. Trebuia făcut un control foarte rapid, care să nu întârzie dosarele, punctual pe ce s-a dezvăluit. Procurorul Negulescu lucra atât de ”profesionist” încât corupții Cozma din Republica Ploiești au învățat și ei cum să facă și au trecut la fapte. Au trucat și Cozmii înregistrări audio la fel cum au făcut și procurorii. Trebuie scoasă din lege scutirea de pedeapsă pentru corupții denunțători căci a degenerat excesiv. Trebuie evitată înlocuirea pedepsei penale în materie de corupție, cu ”recuperarea” prejudiciului cum cer unii, pentru că în realitate investigațiile costă mult mai mult decât scrie în dosare și nu se va afla niciodată cât a cheltuit de fapt SRI-ul sau alte autorități (polițiști, jandarmi, informatori …). Mai mult chiar metoda n-ar descuraja pe nimeni, iar rata de succes în prinderea corupților este sub 1/10 deci grosul prinde și nu se recuperează niciodată.
    Apropos, și la un dosar civil al meu au dispărut actele din procedura preliminară făcută de judecător, și s-a lucrat totul atât de ”elegant” încât numerotarea filelor a rămas aparent corectă. Niște file învecinate care fuseseră tipărite față/spate, s-au transformat singure în file tipărite pe o singură față și astfel numărul total de file a rămas neschimbat. Ar trebui numerotate pagini și nu file, și dat posibilitatea părților să afle ce s-a întâmplat cu un astfel de dosar.

    Comentariu de Ion Roata — 28/02/2018 @ 7:51 AM | Răspunde

  6. Parca scriati ca revocarea tine un an….vad ca nu ar tine nici macar o saptamana.:)

    Comentariu de viorelcostin902204665 — 28/02/2018 @ 10:29 AM | Răspunde

    • Cred că nu au mai vrut să îi țină în tensiune pe cei de la mocirla.tv, că cică își fac seppuku in fiecare seară…

      Comentariu de Cristi Danilet — 28/02/2018 @ 10:17 PM | Răspunde

  7. Una peste alta, ministrul a aparut ca un pisic plouat in fata unui tigru.

    Comentariu de Monica — 28/02/2018 @ 11:38 AM | Răspunde

  8. Sigur ca poate cere revocarea ” si o a doua oara”……”o a doua persoana”…daca a putut vota in CSM propriul Raport privind propunerea de revocare….insa de data aceasta, persoana este doar el însusi.

    Comentariu de Silvia — 28/02/2018 @ 2:36 PM | Răspunde

  9. […] al CSM-ului și faptul că ministrul justiției în cariera magistraților este inadecvat2. Cu câteva diferențe, este poziția susținută de cealaltă tabără […]

    Pingback de Echilibrul puterilor în stat și rolul președintelui în anumite numiri ori revocări – Blidaru.net — 28/02/2018 @ 3:59 PM | Răspunde

  10. […] SIMETRIEI NU SE APLICĂ ÎN MATERIE CONSTITUȚIONALĂ! Am văzut că unii citează din decizia CCR de ieri care se referă la NUMIRE și invocă că în baza „principiului simetriei” argumentele pentru […]

    Pingback de Principiul simetriei nu se aplica in dreptul public | CRISTI DANILEŢ - judecător — 01/03/2018 @ 12:02 AM | Răspunde

  11. Domnule Danilet un judecator NU ARE DREPTUL SA AFIRME CA ESTE O GRESEALA IN CONSTITUTIE, Chiar si CCR INTERPRETEAZA constitutia dar nici ea nu are dreptul sa spuna sunt greseli in Constitutie.
    Judecatorul APLICA LEGILE care trebuie sa fie in acord cu constitutia DAR NU ARE DREPTUL SA COMENTEZE CA LEGILE SAU CONSTITUTIA SUNT GRESITE.

    Comentariu de Ovidiu — 01/03/2018 @ 10:49 AM | Răspunde

    • Mai cititi o data ce am spus eu: un anumit fapt din trecut a fost o greseala, nu am spus ca un anumit act din prezent este o greseala. Eu aplic legea intocmai cum e ea azi, dar de comentat o pot comenta, ca numai astfel putem evolua juridic.

      Comentariu de Cristi Danilet — 01/03/2018 @ 1:00 PM | Răspunde

  12. Practic cand Constitutia spune ca nu aveti dreptate, raspunsul dv. este ca este o greseala in constitutie.
    Halucinant. Cat tupeu. Si va mai prezentati parerile ca fiind JURIDICE?

    Comentariu de Ovidiu — 01/03/2018 @ 10:58 AM | Răspunde

    • Tupeul dvs deriva din lipsa inteligentei sau doar asa sunteti tot timpul? Mai cititi o data ceea ce afirm eu!

      Comentariu de Cristi Danilet — 01/03/2018 @ 1:01 PM | Răspunde

  13. Respect!

    Comentariu de Dan Voiculescu - Presedintele Tau — 01/03/2018 @ 11:14 AM | Răspunde

  14. Nu am pregatire de specialitate juridica, dar opinia d-lui Danilet mi se pare absolut logica, rationala.

    Comentariu de Tudor BUCUR — 01/03/2018 @ 12:03 PM | Răspunde

  15. Domnule Danilet
    Ati declarat

    A fost o greșală ca în Constituția din 1991, la art. 132, să fie trecut faptul că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției.

    si spuneti ca aveti dreptul sa criticati articolul 132 din vechea constitutie pt ca nu mai e valabil. Dv criticati PRINCIPIUL ca procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției.

    Problema este ca si Constitutia in vigoare acest principiu, care va deranjeaza, exista in continuare. In actuala constitutie a romaniei art 132 scrie:

    ”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

    Daca in Constitutia din 1991 A fost o greșală ca să fie trecut faptul că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, si in actuala constitutie e o greseala?

    Dv ati criticat un PRINCIPIU din ACTUALA constitutie si pt asta v-am criticat.

    In decizia CCR 45/2018 la punctul curtea declara

    ”Cu privire la criticile de neconstituţionalitate ale art.I pct.88 [cu referire la
    art.54 alin.(3)] din lege, Curtea constată că potrivit art.132 alin.(2) din Constituţie,
    „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii
    şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”
    . Având în vedere caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în
    cadrul căreia Guvernul şi Preşedintele să conlucreze.

    Rolul central în această ecuaţie îl are, însă, ministrul justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi
    în parchete. Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie”

    Faptul ca CCR declara ca in problema numirii procurorilor sefi

    Rolul central în această ecuaţie îl are, însă, ministrul justiţiei, și faptul ca

    in aceata problema Preşedintele României nu are nici o atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie,

    RIDICA intrebarea daca in cazul Revocarii nu tot ministrului justitie ii revine rolul central.

    Evident, asta este o alta problema asemanatoare, si ca sa aflam raspunsul la aceata intrebare va trebui sa asteptam raspunsul CCR daca se va ajunge la refuzul revocarii de presedinte si daca va exista o sesizare CCR.
    .

    .

    Comentariu de Ovidiu — 01/03/2018 @ 7:02 PM | Răspunde

    • De la reforma din 2004, procurorii in România și ministrul justiției nu au nicio legătură. Principiul din Constitutie prevede un cadru, dar legiuitorul ordinar a decis ca e mult prea periculos, astfel ca nu a creat decat trei parghii ministrului justitiei: numirile si revocarile la varful MP, controlul (dar nu direct, ci prin procurori desemnati) si informari cu privire la criminalitate. Ca urmare, daca vin fapt aceasta autoritate nu exista si nu se exercita, dispozitia din Constitutie a devenit caduca. Dupa mine, e o reminiscenta din comunism care va fi, cu siguranta, inlaturata in viitorul.

      Comentariu de Cristi Danilet — 02/03/2018 @ 10:46 AM | Răspunde

      • Dumneavoastra spuneti ca aceasta prevedere din Constitutie e o reminescenta din comunism si va fi inlaturata. DAR ceea ce spuneti este irelevant pt ca deocamdata acst articol din Constitutie EXISTA SI PRODUCE EFECTE.
        De asemenea spuneti ca reforma din 2004 a facut caduca dispozitia din constitutie. Dar Constitutia este mai presus de legi.
        Nu poate exista o lege care sa anuleze o prevedere din constitutie pt ca acea lege devine NECONSTITUTIONALA si va trebui anulata.

        Comentariu de Ovidiu — 08/03/2018 @ 11:16 AM | Răspunde

        • De acord. Iar efectele sunt cele din lege – legile justitiei descriu trei modalitati prin care se exercita autoritatea ministrului asupra procurorilor si atat. Nu inventam altele extra legem. PS. Se pare ca va simtiti bine cu procurorii controlati politic – stati linistit, asa ceva nu se va mai intampla niciodata in Romania, va garantez!
          Vedeti 1: reforma din 2004-2005 explica ce inseamna „autoritatea” spunand instrumentele.
          Da.

          Comentariu de Cristi Danilet — 10/03/2018 @ 8:08 PM | Răspunde

          • Spuneti ca imi plac procurorii controlati politic. Dar spuneti ca presedintele are drept nelimitat de vot la alegerea procurorilor sefi. Asta nu inseamna un control al presedintelui asupra procurorilor? Presedintele nu e si el om politic? A candidat cumva independent? In ce tara din lume procuratura este in subordinea Presedintelui?

            Comentariu de Ovidiu — 18/03/2018 @ 1:33 PM | Răspunde

            • Ceea ce spuneti dvs imi dovedeste ca habar nu aveti despre ce vorbiti: presedintele nu voteaza un procuror; sunt procurori sefi numiti de CSM; cel care numeste nu controleaza – eu, ca judecator sunt numit prin decret al Presedintelui Romaniei, iar asta nu inseamna ca sunt controlat de el. Evident ca Presedintele este om politic. Daca ar candida independent si ar fi ales nu ar mai fi politic? Uau! Procuratura nu mai avem din 1992. Exista multe state in care Procurorul General e numit de Parlament sau Presedinte/Guvernator. Si?!
              Pentru stiinta dvs: nici nu conteaza cel care numeste, ci cel care revoca un sef din justitiei – dar probabil va solicit prea mult sa va dezvalui acest secret.

              Comentariu de Cristi Danilet — 22/03/2018 @ 3:21 PM | Răspunde

          • Am inteles legile justitiei au CORECTAT constitutia.
            PS Mie mi-ar place ca in Romania sa se respecte constitutia.

            Comentariu de Ovidiu — 18/03/2018 @ 1:49 PM | Răspunde

            • Ati inteles prost, desi am scris in limba română. Legile justiției pun in aplicare Constitutia. Ea arata doar principiile, nu si caile.

              Comentariu de Cristi Danilet — 22/03/2018 @ 3:17 PM | Răspunde

  16. În Franta, procurorii sunt magistrati, adica sunt în aceasi breasla cu judecatorii? Dar în SUA, care au alt sistem de justitie?

    Comentariu de Claudia — 02/03/2018 @ 7:58 PM | Răspunde

    • In Franta, in Italia, In Belgia, in Bulgaria – da. In SUA este un alt sistem de justitie, dupa cum spuneti.

      Comentariu de Cristi Danilet — 02/03/2018 @ 9:19 PM | Răspunde

      • Pe site-ul Ministère de la Justice de France (http://www.justice.gouv.fr/justice-penale-11330/les-acteurs-de-la-justice-penale-11339/les-acteurs-de-la-justice-penale-16425.html), este prezentat sistemul de justitie francez. În Franta, Procurorul General este subordonat direct Ministrului Justitiei. În Germania la fel. Chiar recent datorita unei opinii personale, Procurorul General al Germaniei a fost destituit în secunda 2. Credeti domnule judecator ca în Franta si Germania, Procurorul General îsi permite sa stearga trotuarele cu Ministrul Justitiei si sa ramâna-n functie, asa ca în România?

        Comentariu de Claudia — 05/03/2018 @ 7:55 PM | Răspunde

        • Franta e ultima tara in materie de organizare judiciara pe care mi-o puteti da exemplu. Am vazut si ce face Parlamentul cu justitia in Polonia. Si ce face Presedintele in Turcia cu justitia. Asa, si?! Daca sunt exemple proaste, musai sa le luam in considerare?! Cat priveste Germania, acolo procurorul nu e magistrat.

          Comentariu de Cristi Danilet — 06/03/2018 @ 11:12 PM | Răspunde

          • Multumesc pentru raspuns! Nici în US si Canada procurorul nu este magistrat, este avocat al coroanei în Canada si avocat al statului în US. Nu ar fi mai bine sa fie asa si în România? În Canada NU SE POATE promova un procuror direct la Curtea Suprema daca nu are un minim de ani în functie de judecator si nu a parcurs linia ierarhica a sistemului de justitie. Chiar recent candidatura unui magistrat a fost refuzata pentru Curtea Suprema neavând cei minim 20 de ani de activitate. Dvs. judecatorii, de ce sunteti de acord ca procurorii sa avanseze pe lina profesionala a judecatorilor? O alta întrebare fara raspuns pentru mine este: de ce nu se cere o experienta de minim între 5-10 ani de avocat în exercitu la „bara” înainte de a fi procuror ori judecator? Nu vreau sa fiu în pielea unui cercetat penal de un procuror in vârsta de 24 de ani cu o experienta egala cu a stagiului efectuat. Pentru a avea calitate în actul de justitie, este nevoie de experienta. Profesionalismul vine cu experienta în orisice domeniu.

            Comentariu de Claudia — 10/03/2018 @ 12:01 PM | Răspunde

            • Faptul ca in unele state procurorul nu este magistrat si la noi este magistrat asa cum este in multe alte state, nu e vreun argument. Cu siguranta nu stiti ce inseamna, de fapt, „magistrat”.
              Nu sunt de acord ca un procuror sa treaca direct la curtea suprema. Dar CCR a decis asta acum cativa ani.
              In România experiența nu este garanția calității: am întâlnit magistrați la 24 ani mult mai buni decât cei de 42 de ani. Avocații care au 5-10 ani și sunt buni nu știu dacă ar avea motive să treacă în magistratură. Dar, cine vrea să o facă, există un concurs special organizat, anual, pentru ei.

              Comentariu de Cristi Danilet — 10/03/2018 @ 8:03 PM | Răspunde

  17. Si daca tariceanu sesizeaza ccr in privinta unui conflict constitutional ? Eu zic ca decizia ccr in privinta numirii va fi identica si in decizia revocarii. Sper totusi ca Johanis sa riste suspendarea si sa nu o demita pe Kovesi chiar daca psd va demara procedura de suspendare

    Comentariu de Aurelian — 04/03/2018 @ 4:43 PM | Răspunde

  18. Cu logica asta ești judecător? Cruntă realitate. Nu mă miră că toţi repetenţii la matematică dau la drept.

    Comentariu de Muie danilet — 02/06/2018 @ 10:30 PM | Răspunde

    • Pentru știința ta, anonimule, am terminat mate-fizica. Mai încearcă, prostiile debitate de tine sunt afumate!

      Comentariu de Cristi Danilet — 03/06/2018 @ 10:18 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: