CRISTI DANILEŢ – judecător

03/07/2018

Abuzul in serviciu incriminat in Romania corespunde standardelor internationale

Filed under: Parlament — Cristi Danilet @ 7:14 PM
Tags:

abuz

Văd că sunt unii care încearcă să inducă ideea că abuzul în serviciu nu ar trebui să existe la noi pe motiv, chipurile, că nu ar exista în legislația altor state. Păi, problema nu e la noi, ci în acele – puține – state unde nu există încă această incriminare! Aceasta pentru că există o Convenție care obligă peste 140 de state semnatare să includă în legislația lor o astfel de infracțiune.

1. Art. 297 alin. (1) Cod penal Abuzul în serviciu – (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Art. 132 din Legea nr. 78/2000: „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

2. Prin Legea nr. 365/2004 România a ratificat Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003. Potrivit art. 11 din Constituţia României din momentul ratificării acest tratat internaţional a devenit parte din dreptul intern şi este obligatoriu de respectat.

Or, la art. 19 din această Convenţie se prevede obligaţia de a incrimina abuzul în funcţie (abuses of functions): “Fiecare stat parte trebuie să ia în considerare adoptarea de măsuri legislative şi alte măsuri care ar fi necesare pentru a stabili că este infracţiune, atunci când se comite cu intenţie, abuzul de atribuţii sau de poziţie, adică în exercitarea atribuţiilor sale agentul public să îndeplinească ori să nu îndeplinească un act, prin încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru un alt individ sau entitate” (traducere personală din lb.en).

3. În Clasamentul internaţional al infracţiunilor, document datând din martie 2015 şi aprobat de UNODC se prevede la Secţiunea 07 „Acte implicând frauda, înşelăciunea sau corupţia”, la nivelul 0703 numită „Corupţie”, subnivelul 07033 este prevăzută infracţiunea “abuzul de funcţii” (pag.28). Aceasta este definită drept „Îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act, prin încălcarea legii, de către un agent public în exercitarea atribuţiilor sale săvârşită în scopul de a obţine un avantaj nepotrivit pentru el sau pentru o altă persoană sau entitate” şi tot aici se prevede că această infracţiune include abuzul de atribuţie; nepotismul; abuzul de autoritate; abuzul de funcţie; abuzul de poziţia oficială” (pag. 71)

Concluzie: Actuala legislaţie a României cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu  corespunde obligaţiilor internaţionale asumate.

15 comentarii »

  1. In concluzie?!

    Comentariu de skinnz — 04/07/2018 @ 12:31 AM | Răspunde

  2. Rezultă deci că modificarea adusă infracţiunii de abuz în serviciu recent în Parlament poate fi atacată la CCR pentru încălcarea art.19 din Constituţie, respectiv a Legii 365/2004? Mai mult, dacă cf.art.11 din Constituţie preved. tratatelor internaţionale au prioritate în dreptul intern, atunci o instanţă de judecată poate să nu ţină seamă de modificarea adusă infarcţiunii de abuz în serviciu (chiar dacă a fost votată şi promulgată), cf.Constituţiei (art.11 şi 19)?

    Comentariu de Alexandru Teodoreanu — 04/07/2018 @ 10:56 AM | Răspunde

    • Constitutia ne spune ca „Statul român se obligă să îndeplinească ÎNTOCMAI şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte” (art 11, (1)). Deci orice decizie de adoptare a unei legi care nu indeplineste „intocmai” obligatiile dintr-un tratat contravine acestui articol din constitutie? Ori se dezincrimineaza o parte importanta a infractiunilor prevazute de Conventia ONU. Mai suntem oare in limita lui „intocmai”?

      Comentariu de un jurist — 17/07/2018 @ 5:55 PM | Răspunde

    • Daca pot sa-mi permit, ar fi bine, dar cred ca nu este corecta interpretarea ta. Art 11 prevede doar ca tratatele ratificate fac parte din dreptul intern fara sa prevada o prioritate sau ierarhie. Doar art 20 prevede prioritatea tratatelor asupra dreptului intern in materie de drepturile omului, care nu cred ca se aplica in cazul de fata.

      Comentariu de un jurist — 17/07/2018 @ 6:02 PM | Răspunde

  3. […] Articol preluat de pe blogul autorului […]

    Pingback de Abuzul în serviciu încriminat în România corespunde standardelor internaționale | România curată — 04/07/2018 @ 2:32 PM | Răspunde

  4. […] Danileţ bíró ezzel kapcsolatban írt blogbejegyzésének két fő állítása: 1. a romániai szabályozás megfelel az egyezménynek; 2. az egyezmény 19. cikkének betartása […]

    Pingback de Semmivel nem lett nyugatosabb a módosított büntető törvénykönyv – Maszol | EuroCom - Romániai Sajtófigyelő — 05/07/2018 @ 1:37 PM | Răspunde

    • Site-ul este în română, nu în maghiară. Cred că, din decență pentru cititori, ar trebui să traduceți în română ceea ce scrieți în maghiară. Este o cerință minimă de decență și de politețe. Nu are de-a face cu drepturile minorității maghiare, ci cu normele de comportament social: nu folosești în discurs o limbă pe care cei prezenți nu o înțeleg.

      Comentariu de Sorin Paliga — 06/07/2018 @ 12:01 PM | Răspunde

      • Eu nu stiu si nu scriu in maghiara. Incetati sa mai dati ordine pe blogul meu. Puneti nestiutori de maghiara exista google translate!

        Comentariu de Cristi Danilet — 09/07/2018 @ 10:50 AM | Răspunde

      • Textul în maghiară nu a fost scris aici, ci pe un blog în maghiară. Aici a apărut doar o înștiințare de re-publicare a articolului, automat, incluzând primele cuvinte de acolo.

        Comentariu de Dan C. Lungescu — 09/07/2018 @ 6:21 PM | Răspunde

  5. „Văd că sunt unii care încearcă să inducă ideea că abuzul în serviciu nu ar trebui să existe la noi pe motiv, chipurile, că nu ar exista în legislația altor state. ”. În care state, concret, ale Uniunii Europene există legislația respectivă și în care nu, cu analize concrete pe text și pe texte paralele comentate. Văd că intrați în domeniul dreptului penal comparat, păi să vedem, concret, cu bibliografie și cu texte comentate, cum arată legislația în alte țări. Afirmații cu folosirea unor expresii colocviale gen „chipurile” nu rezolvă problema, domnule judecător, ci o complică, deoarece invocați ca argument „chipurile”. Serios, nu merge așa. Trebuie să invocați legi, iar dacă vă referiți, global, la alte țări, exemple concrete din legislația acelor țări invocate. Concret, nu invocați nicio țară și nicio lege, ci doar „chipurile”. Așteptăm chipuri și figuri concrete, cu analize pe text.

    Comentariu de Sorin Paliga — 06/07/2018 @ 12:53 PM | Răspunde

    • Dar nu inteleg ce ce aveti dvs asteptari si de unde tupeul asta sa imi spuneti ce sa scriu eu pe FB. Daca dvs va este greu sa deschideti cateva coduri straine sa vedeti abuzul de functii/putere/serviciu incriminat, nu o sa fac eu asta pentru dvs. Oricum, pentru cei lenesi a facut un studiu Vice.

      Comentariu de Cristi Danilet — 09/07/2018 @ 10:48 AM | Răspunde

  6. Nu am inteles de ce trebuie introdus prag la abuz in serviciu.Se poate face abuz si fara prejudiciu.Ma refer la cum fac dosare unii asa zisi procurori….ma refer la un Negulescu,Onea,Hondor Alexandru Mihai.

    Comentariu de viorelcostin902204665 — 07/07/2018 @ 8:18 PM | Răspunde

  7. Motivarea principala a modificarilor aduse codului a fost punerea in concordanta cu deciziile Curții Constituționale a României, precum și cu recomandările Comisiei de la Veneția.

    Ori CCR a indicat clar:
    • „Expresia „pentru sine ori pentru altul” se referă la destinația foloaselor, prin sintagma „pentru altul” legiuitorul înțelegând să incrimineze și o destinație colaterală, deviată a foloaselor obținute din săvârșirea acestei infracțiuni de către funcționarul public. Astfel, Curtea consideră că nu are relevanță existența unei relații de rudenie/prietenie între funcționarul public și persoana care a dobândit avantajul, esențială fiind dobândirea de către o persoană (funcționar public sau terț) a unui folos necuvenit.” (punctul 89 al deciziei CCR Nr.405 din 15 iunie 2016)
    • cu referire la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000: “dispoziţiile legale criticate conţin suficiente repere pentru a se putea considera că sunt previzibile şi suficient de clare în definirea faptei şi a scopului ilicit al acesteia, în consecinţă, sub acest aspect, excepţia urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.” (punctul 24 al deciziei CCR Nr.400 din 15 iunie 2016)
    • citând Comisia de la Veneția: “Pentru cazurile de „abuz în serviciu” sau „abuz de putere” care implică interese economice, poate fi considerată adecvată cerința unei intenții de câștig personal, fie pentru persoana în cauză sau, de exemplu, pentru un partid politic. […]” (punctul 71 al deciziei CCR Nr.405 din 15 iunie 2016)

    Este curios ca pentru restul articolelor Legii nr. 78/2000 sintagma „pentru sine sau pentru altul” ramane neschimbata din cata am inteles…

    Comentariu de un jurist — 17/07/2018 @ 5:26 PM | Răspunde

  8. Daca e sa ne inspiram din aspectul international: exemplu celebru in Franta cu angajarile fictive la primaria Parisului unde mai multi angajati ai primariei lucreau de fapt la sediul partidului RPR. In aceasta cauza Alain Juppe (secretarul general al partidului la vreamea faptelor) a fost condamnat la 18 luni de inchisoare cu suspendare si 5 ani de ineligibilitate, iar Jacques Chirac (primarul Parisului la vremea faptelor) la 2 ani de inchisoare cu suspendare. In acest caz celebru ca si in multe altele la nivel European folosul nu a fost pentru sine sau un mebru de familie ci pentru o entitate, adica partidul politic…

    Comentariu de un jurist — 18/07/2018 @ 7:06 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: