CRISTI DANILEŢ – judecător

14/03/2017

Parlamentul renunta la controlul asupra procurorilor, dar il menține pe cel asupra societatii civile din CSM

Filed under: alegeri CSM,Parlament — Cristi Danilet @ 4:53 PM
Tags: , ,

La Parlament se discută în aceste zile despre depolitizarea numirilor celor din conducerea instanței supreme și a Ministerului Public. Astfel, printr-un proiect de lege aflat în cameră decizională la Senat se dorește să fie excluși din mecanismul de numire și revocare atât Președintele României, cât și ministrul justiției. Îmi aduc aminte că proiecte și discuții aprinse cu același scop au avut loc încă din 2006, la nici doi ani după reforma justiției. Însă rotirea la guvernare a partidelor a determinat pe fiecare să mențină același sistem încă un deceniu, probabil cu intenția de a controla mersul dosarelor penale, așa cum se întâmpla înainte. Timpul scurs de atunci și până acum ne-a arătat că cei cu dosare penale au fost deopotrivă din toate partidele, astfel încât probabil s-au convins și aleșii că nu are rost să mai dețină vreunul această pârghie de control asupra procurorilor, căci ea nu funcționează. Încă nu avem un vot final asupra acestui proiect, dar finalul e ușor de anticipat.

Dar astăzi vreau să discut despre altceva. După cum ar trebui să se știe, conform art. 133 alin. 2 din Constituția României, în Consiliul Superior al Magistraturii – organismul care gestionează cariera magistraților – sunt 19 membri: nouă judecători aleși de colegii lor, cinci procurori aleși de colegii lor, președintele ICCJ, procurorul general al PICCJ, ministrul justiției și doi reprezentanți ai societății civile. Aceștia din urmă sunt aleși de Senatul României. Insist: un organism politic alege și numește pe cei doi reprezentanți ai societății civile sunt în organul independent și apolitic care garantează independența justiției.

Se pare însă că există o bătălie politică pentru numirea celor doi. Noul CSM si-a inceput mandatul pe data de 6 ianuarie 2017, pentru următorii șase ani și toți membrii urmează să își înceteze mandatul odată. Numai că jocurile politice care se fac de fiecare dată în legătură cu aceste numiri (același scenariu a fost în anul 2011, când precedentul CSM și-a începul mandatul) fac ca cei doi să nu își înceapă activitatea odată cu ceilalți 17. Iată, la trei luni după demararea activității de către noul CSM, încă se mai aleg și realeg membrii din societatea civilă. Și va mai dura câteva luni de acum încolo.

Iată AICI anunțul din octombrie 2016 pentru alegerile ce trebuiau să aibă loc în noiembrie în vederea începerii mandatului în ianuarie 2017 și AICI lista cu cei înscriși atunci. Iată AICI anunțul din ianuarie 2017, prin care Senatul a prelungit perioada de depunere a candidaturilor până în februarie și AICI pe cei înscriși atunci. Dar, pe 7 martie, niciununul din cei 12 candidați nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi ales. Acum, procedura este repornită: iată AICI anunțul de urmă cu câteva zile, potrivit căruia în luna mai se va termina procedura de numire.

Încă îmi este greu să înțeleg criteriile după care reprezentanți ai societății civile sunt preferați ori nu de oamenii politici. Încă îmi este neclar interesul senatorilor pentru a alege doar anumite persoane în cadrul CSM. Dar mă gândesc: dacă politicul e dispus să renunțe la controlul asupra carierei magistraților de la vârful sistemului, de ce încă mai menține controlul asupra reprezentanților societății civile din cadrul CSM. Oare nu e paradoxal interesul politicienilor în privința „societății civile” care, prin definiție, ar trebui să excludă implicarea politicului?! O să mi se răspundă că așa prevede Constituția. Eu aș răspunde că aceeași Constituție, în interpretarea dată prin decizia CCR nr. 374/2016 spune că mandatul tuturor membrilor CSM este de 6 ani și, iată, prin aceste proceduri eșuate, un organism constituțional este vitregit de prezența a doi oameni. Cred că e timpul ca Senatul să ia decizii în afara intereselor de partid, dacă tot se consideră organul reprezentantiv suprem al poporul român, așa cum a ținut să declare recent.

Anunțuri

02/06/2016

Fortat de CCR, actualul CSM va organiza pentru prima data alegeri corecte!

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 10:57 PM
Tags: ,

CSM2În urmă cu 5 ani spuneam că mandatul membrilor CSM este unul colectiv. Au trecut anii şi nu am abdicat de la această opinie susţinută pe prevederile din Constituţie şi Legea nr. 317/2004. Nu am reuşit să imi impun această opinie faţă de colegii din actualul CSM, care în 29 martie au votat să declarăm vacante numai locurile celor care am început mandatul în ianuarie 2011, nu şi ale celor care au venit pe parcurs în această instituţie. Am votat atunci împotriva acestei decizii.

Azi, CCR a decis că la 6 ianuarie 2017 toţi membrii CSM trebuie să îşi înceteze mandatul. Ca urmare, CSM va trebui să dea o nouă hotărâre, de data aceasta legală. E a doua oară când CCR spune CSM că dă hotărâri neconstituţionale, prima fiind cea cu revocarea unor membri CSM fără motive care să ţină de activitatea lor.

CSM are ocazia acum să declanşeze pentru prima dată în ultimii 12 ani alegeri legale. Spun asta pentru că fostul CSM a interpretat şi el în mod neconstituţional legea când, la alegerile din 2010, nu a declarat vacante trei locuri, păstrând în componenţa actualului CSM un judecător şi doi procurori cu încălcarea legislaţiei. Atunci însă nicio asociaţie a magistraţilor nu a contestat acea decizie.

29/12/2015

2016 – Provocari pentru Justitie

Filed under: 0. NOUTATI,alegeri CSM,CCR,DNA,Parchet — Cristi Danilet @ 1:33 AM
Tags:

Pentru JUSTIŢIE anul 2016 aduce următoarele provocări:
1. alegerea în primele zile din ianuarie a unui nou Preşedinte al CSM şi Vicepreşedinte al CSM. Aceştia au un mandat de câte un an şi sunt aleşi  doar din rândul actualilor membri ai CSM.

2. numirea în toamnă de către Preşedintele statului, la propunerea CSM, a unui nou preşedinte al ICCJ şi a unui nou vicepreşedinte al ICCJ. Este vorba de încetarea mandatulului doamnei judecător Livia Stanciu (care nu mai are dreptul să fie din nou preşedinte al ICCJ, ea având deja două mandate) şi al domnului judecător Ionuţ Matei. Mandatul este de trei ani.

3. numirea la jumătatea anului de către Preşedintele statului, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul secţiei pentru procurori a CSM, a unui nou Procuror General al PICCJ şi a unui nou procuror-şef al DNA. Mandatul ambilor este de trei ani.

4. desfăşurarea în toamnă de alegeri pentru noi membri ai CSM. În momentul de faţă este controversat aspectul cu privire la numărul locurilor care vor fi deschise procedurii de alegere: unii membri CSM susţin că tot CSM-ul trebuie reînnoit, alţii că numai locurile ocupate de membrii care au avut un mandat plin din ianuarie 2011. Actualii membri ai CSM nu mai au dreptul să fie realeşi. Noii membri îşi vor începe mandatul în ianuarie 2017 şi acesta va avea o durată de şase ani.

5. Numirea în a doua parte a anului a trei judecători la CCR, câte unul de către Preşedintele statului, de Senat şi de Camera Deputaţilor. Îşi încetează mandatele domnii judecători Augustin Zegrean, Puskas Valentin-Zoltan şi Toader Tudorel, care nu mai pot fi numiţi încă o dată. Mandatul noilor membri va fi de nouă ani.

04/01/2013

Independenta justitiei: nu privilegiu al magistratilor, ci drept al cetatenilor

Filed under: alegeri CSM,CSM — Cristi Danilet @ 2:33 PM

Cristi_DaniletAzi, in Plenul CSM, s-a prezentat Raportul de activitate a CSM pe anul 2012, în prezenţa Preşedintelui ţării – relatări pe hotnews.ro, ziare.com. Mai jos, discursul meu cu foarte puţine rectificări sau adăugiri faţă de varianta susţinută oral:

„De regulă, discursul prezidenţial a fost unul critic la adresa justiţiei. Azi lucrurile stau altfel. Poate datorită ultimelor două rapoarte favorabile ale Comisiei Europene. Poate şi datorită altor cauze.

Eu cred că s-a înţeles că justiţia română este independentă şi vrea să rămână aşa. Justiţia de azi e alta faţă de justiţia dinainte de 2004. Corpul magistraţilor s-a întinerit considerabil odată cu reformele din 2004-2005: trei sferturi dintre noi suntem sub 45-50 ani, jumătate dintre magistraţi sunt absolvenţi ai INM, un sfert au auzit de comunism doar din cărţile de istorie şi de anul acesta au intrat în magistratură prima generaţie născută după 1989.

Odată cu acordarea independenţei în drept în 1991 şi în fapt în 2004, ea a început să fie asumată.

E asumată la nivelul parchetelor: procurorii au înţeles că împreună cu poliţia judiciară sunt prima linie în luptă cu infracţionalitatea. Toţi procurorii şi toate parchetele sunt importante. Dar, evident, DNA ocupă un loc distinct pentru că azi corupţia e endemică, ea e prezentă la toate nivelele structurale din România, de la intrarea în ţară începând cu primul vameş până la instituţiile centrale – corupţie care întreţinută de cei care cer şi mai ales de cei care dau mită, mită care a devenit atât de comună încât nu se mai cheamă „şpagă”, ci „drept”. La fel cum DIICOT ocupă un loc distinct: azi, bandele par a face legea în cartiere, iar reţelele de interlopi în instituţii, România este ţară de tranzit pentru droguri şi armament. Reacţiile procurorilor trebuie să fie ferme şi lipsite de orice influenţă străină, de aceea statutul lor de independenţă întărit: procurorii sunt şi trebuie să rămână magistraţi.

E asumată la nivelul instanţelor, care au înţeles că cetăţeanul e cel aflat în centrul sistemului de justiţie. Amintiţi-vă că în 2011, CSM în noua componenţă a declanşat controale cu privire la celeritate în toate instanţele, inclusiv primul control din istorie la instanţa supremă, şi că judecătorii au înţeles necesitatea urgentării soluţionării dosarelor. Deşi condiţiile de lucru nu s-au îmbunătăţit cu nimic, iar legislaţia este în continuă schimbare, iar noile coduri vor schimba radical legislaţia din România.

E asumată la nivelul ICCJ, unde managementul implementat de conducerea curţii a generat primele aprecieri pozitive ale Comisiei Europene şi rezultate concrete în privinţa dosarelor de corupţie. Pentru prima dată în istorie avem un ghid de aplicare a pedepselor în materie de corupţie şi procese extrem de rapide, unde completuri de judecată „fără mamă, fără tată” soluţionează cele mai grele dosare aflate vreodată pe rolul acestei curţi sub ploaia de invective şi atacuri suburbane purtate prin intermediul unei părţi iresponsabile şi controlate politic a mass-media.

Independenţa e asumată la nivel de CSM. CSM este un organ al cărui rol constituţional este tocmai garantarea independenţei justiţiei.  Regret că sunt colegi magistraţi care nu înţeleg rostul CSM. Sigur, la nivel instituţional ne ocupăm de gestiunea carierei magistraţilor; dar la nivel structural de ocupăm de securizarea, de apărarea justiţiei faţă de celelalte două puteri sau a altor puteri de facto (grupuri de presiune sau o anumită parte a presei). Sunt unii care au spus să dacă justiţia e atacată de politic şi CSM reacţionează, atunci facem politică – greşit: independenţa justiţiei este o valoare civică, nu politică. Iar ea trebuie ocrotită de toată lumea. Dar primul interesat trebuie să fie cetăţeanul, nu magistratul. Populaţia trebuie să înţeleagă că noi nu suntem plătiţi în funcţie de numărul de dosare soluţionate sau de calitatea hotărârilor, ci remuneraţia noastră este destinată să compenseze interdicţiile şi incompatibilităţile pe care le avem.

Numai o justiţie independentă ca sistem poate asigura o judecată corectă. Numai o justiţie independentă poate face ca legea să fie egală pentru toţi şi toţi să fie egali în faţa legii. Justiţia tot a fost critictă/atacată în ultimii ani: de Preşedinte, de ministrul justiţiei, de politicienii de la putere sau de cei din opoziţie. Poate că unii au vrut să tragă semnale de alarmă şi au vrut ca acestea atacuri să fie nişte presiuni pozitive. Poate că alţii au vrut să arate că ei sunt mai tari, că pot atenta la statutul magistraţilor oricând, că pot controla sistemul, dosarele, oamenii. Dar eu cred că toţi trebuie să ne dorim o justiţie independentă. Cu oameni competenţi şi profesionişti, iar atunci când suntem nemulţumiţi de justiţie să ne exprimăm dezacordul prin căile legale. Cine nu îşi doreşte justiţie, până la urmă nu doreşte democraţie.

Acum, în justiţie, colegii mei îşi îndeplinesc în mod profesionist atribuţiile. Da vor să cunoască un sentiment nou: DEMNITATEA. Iar asta presupune respect şi acceptare din afară, profesionalism şi curaj dinăuntru.

Ca magistrat nu pot să accept ca justiţia să se facă în Parlament. Nu e permis să faci manifestaţii publice, sa implici copii de la şcoală, şi să ceri eliberarea unuia arestat de justiţie. Nu e admisibil să aduni membrii partidului în faţa tribunalului şi să ceri eliberarea unui camarad. Nu e de înţeles să întâmpini cu aplauze pe scările penitenciarului, după executarea pedepsei, pe primarul corupt care a furat din banii cetăţenilor. Nu e normal să victimizezi oamenii de afaceri, politicieni sau interlopii care cumpără, vând sau trafică afaceri, funcţii, oameni atunci când sunt condamnaţi de justiţie. Nu e de repetat experienţa de anul trecut în care se refuză de una dintre puteri executarea unei hotărâri definitive, de a trebuit CCR să intervină: noi am fost sancţionaţi e CCR prin două decizii în 2008 şi 2009 când a spus că justiţia a trecut în puterea legislativă, acum CCR a spus că legislativul nu poate refuza executarea unei hotărâri definitive a justiţiei.

Demnitatea asta se clădeşte numai pe ÎNCREDERE, încredere pe care noi încercăm să o generăm dinăuntru prin eforturile profesionale pe care le depunem şi cele de menţinere a integrităţii (mă refer la acţiunile de curăţare a elementelor care ne fac de râs), încredere care trebuie menţinută şi din afară de toate forţele politice şi civice. Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al magistraţilor, ci un drept al cetăţenilor. De aceea aş vedea cetăţenii, societatea civilă luptând pentru independenţa justiţiei. Dacă vom vedea lucrurile astfel, vom înţeleagă că independenţa stă la baza separaţiei puterilor în stat, şi că separaţia puterilor în stat e axioma statului de drept, care la rândul lui defineşte o democraţie constituţională, aşa cum tinde şi România a fi.

Iar dacă azi mai vorbim de democraţie în România, este pentru că mii de judecători şi procurori îşi îndeplinesc în mod onest atribuţiile zi de zi şi vor să o facă în continuare în condiţii de recunoaştere a autorităţii lor şi în condiţii de demnitate.

Închei, invitându-vă la un dialog inovator: acceptaţi puterea judecătorească – judiciară – la un dialog cu celelalte două puteri. Mediaţi încheierea unui Pact între cele trei puteri care să stabilească responsabilităţi clare între ele şi modalităţi concrete de conlucrare a lor. Justiţia trebuie să devină un domeniu strategic de importanţă naţională, pentru că este baza societăţii, singura putere care mai poate reactiva valorile şi principiile cu ajutorul cărora poate evolua România”.

Alegeri conducerea CSM. TRANSMISIUNE ONLINE

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 1:16 AM

CSM2La fiecare inceput de an, Consiliul Superior al Magistraturii isi alege o noua conducere. Mandatul conducerii este de un an, iar componenta este presedinte-judecator si vicepresedinte-procuror sau invers. Cel care a ocupat o functie de conducere, nu mai poate ocupa o functie similara.

CSM are 19 membri in total: 14 judecatori si procurori alesi de colegii lor, 3 membri de drept (presedintele ICCJ, procurorul general al PICCJ si ministrul justitiei) si 2 reprezentanti ai societatii civile. Mandatul actualului CSM este pt perioada ian 2011-ian 2017. Mandatul nu este reinnoibil.

Asadar vineri, 4 ian 2013, de la ora 11, are rost predarea mandatului actualei conduceri, care expira pe 6 ian. La sedinta si-a anuntat venirea si Presedintele tarii care, atunci cand participa, o prezideaza. El nu are drept de vot. Nici in 2011, nici in 2012 presedintele tarii nu a participat la vreo sedinta a CSM. De asemenea, niciodata el nu a participat la partea din sedinta CSM cand se discuta candidaturile pentru conducerea institutiei.

Sedinta se va transmite online la http://www.csm1909.ro si http://live.juridice.ro/

08/06/2011

Reprezentant al societatii civile in CSM

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 4:19 PM

Au trecut patru luni de cand Parlamentul trebuia sa numeasca cei doi reprezentanti ai societatii civile in CSM. De ieri a fost numit numai unul dintre ei. Sa speram ca ONG-urile si toti cei interesati din afara structurilor statale vor putea identifica un mecanism eficient de comunicare cu CSM prin intermediul acestor reprezentanti, ca si prin intermediul comisiilor nr 4 si nr 5 din CSM.

Un astfel de mecanism a lipsit cu desavarsire pana acum, ceea ce a facut ca CSM sa isi creeze o imagine neconforma cu realitatea: cum sa ar proteja magistratii incorecti, cum ca nu ar fi suficient de transparent, cum ca ar avea atributii de modificare a unor hotarari judecatoresti.

Hotarare Nr.37 din 06.06.2011 privind punerea de acord a Hotărârii Senatului nr. 31/2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 54/2011

ACT EMIS DE: Senatul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 399 din 07 iunie 2011

În temeiul prevederilor art. 133 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 19 şi 20 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1 din 7 ianuarie 2011,

luând în considerare Decizia Curţii Constituţionale nr. 54/2011, prin care sa constatat neconstituţionalitatea Hotărârii Senatului nr. 31/2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC Senatul o alege în calitate de reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, constituit conform Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1 din 7 ianuarie 2011, pe doamna Corina Adriana Dumitrescu, pentru continuarea mandatului de 6 ani, ce va expira la data de 6 ianuarie 2017.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 6 iunie 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

28/04/2011

Alegeri CSM 2011

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 11:52 PM

In toamna anului 2010 au avut loc alegerile pentru CSM. Desi legea spune ca mandatul membrilor alesi este de 6 ani, s-au gasit unele interpretari care au contrazis fie legea (ma refer aici la trei magistrati care au candidat pentru CSM, ei fiind deja membri CSM, desi legea arata clar ca mandatul nu poate fi reinnoit), fie regulamentul (ma refer aici la trei magistrati din vechiul CSM care au venit in locul mandatului altor membri CSM inaintea expirarii mandatului acestora, si in loc sa aiba un mandat in continuare, au considerat ca au un mandat intreg de 6 ani; in plus, insusi parlamentul a adoptat o solutie similara regulamentului CSM in situatia unui reprezentant al societatii civile venit in locul altui reprezentant, decedat in timpul mandatului).  Aceste doua situatii au fost evidentiate si consecintele lor au fost anticipate de echipa cu care am candidat pt CSM inca din august 2010 dar, din pacate, s-a ignorat apelul nostru la corectitudine.

Din aceasta cauza, anul acesta avem alegeri pentru cele trei locuri ramase vacante urmare a deciziei CC nr. 53/2011 prin care s-a aratat ca Parlamentul care validase si pe cei trei magistrati ce au incalcat legea a procedat neconstitutional. Prima etapa a acestor alegeri are loc vineri, 29 apr. 2011, ora 13.00, cand se vor desemna candidatii pentru etapa finala din partea curtilor de apel si a parchetelor de pe langa judecatorii. A doua etapa va avea loc pe 17 iunie 2011, ora 13.00. Daca totul decurge legal, luand in calcul si perioada vacantei parlamentare, probabil cel mai devreme in septembrie vom avea inca 3 colegi noi in CSM.

Retinerile fata de transparenta a membrilor fostului CSM a facut ca acesta sa nu ofere niciun fel de suport candidatilor. Motiv pentru care anul trecut noi, candidatii, am fost nevoiti sa utilizam o platforma pusa la dispozitie de ONG-uri. Acum insa, pentru prima data, CSM publica lista candidatilor insotita de CV-uri si proiecte chiar pe site-ul sau

Pentru celelalte trei locuri ale colegilor ramasi in actualul CSM din vechea componenta, se vor organiza alegeri de doua ori in 2012 si o data in 2013.  Astfel de alegeri repetate (2010, 2011, 2012 si 2013) vor scadea interesul magistratilor pt identificarea persoanelor cele mai potrivite sa le reprezinte. Si se va ajunge, in timp, sa nu mai existe `CSM nou`, ci doar `membri individuali noi`, cu mandate diferite, astfel incat nici nu se va mai putea face sedinta de constituire.

Cat priveste reprezentantii societatii civile in CSM, dintre cei doi candidati de anul trecut, unul s-a dovedit a fi incompatibil, motiv pentru care prin decizia CC nr. 54/2011 s-a declarat neconstitutionala intreaga hotarare a Senatului care alegea cei doi membri. Senatul a reluat alegerile numai pentru un membru – sunt sase candidati – dar intarzie nepermis de mult finalizarea procedurii, desi promisiuni de rezolvare a situatiei au fost in mod repetat. Din pacate, ceea ce se dorea a fi o reprezentare adecvata a arcului nepolitic, se dovedeste a fi o acerba si dezolanta lupta politica pentru membrul ales in CSM care nu arata decat un simplu lucru: dorinta de a controla politic un organism care ar trebui sa fie prin definitie independent.

17/02/2011

CSM-noi evidente

Filed under: 0. NOUTATI,alegeri CSM — Cristi Danilet @ 7:20 PM

CSM

Acum cateva zile comentam unele materiale cu date statistice urcate pe site-ul nostru, dupa instalarea noului CSM. Continuam activitatea de transparentizare a institutiei cu alte evidente: 

a. posturi de magistrati vacante in ultimii 5 ani si modalitatea lor de ocupare:  In medie anual sunt 433 locuri vacante si se ocupa 192, din care 83 sunt absolventi INM. 

b. evidenta facultatilor de drept de unde provin candidatii declarati reusiti la admitere in INM: Universitatile care dau in fiecare an absolventi de drept ce reusesc la INM sunt, in ordine, cele de stat din Bucuresti, Iasi, Cluj, Craiova. 

c. situatia posturilor vacante la 1 febr 2011:  La instante sunt ocupate 3566 posturi si 301 sunt vacante (posturi de executie). La parchete sunt ocupate 1874 si sunt vacante 341 (sunctii de executie). 

d. protocoale incheiate de CSM in 2005-2010:  În 6 ani s-au incheiat 24 de protocoale, atat cu organisme nationale, cat si cu organisme internationale. 

e. evidenta in materie disciplinara in 1999-2010:  In ultimii 10 ani s-au exercitat 125 de actiuni disciplinare contra judecatorilor si au fost admise 87.  

f. personalul auxiliar detasat in aparatul tehnic al CSM:  In aparatul CSM sunt detasate 13 persoane, din care 11 din cadrul sistemului de instante si parchete. Dintre acestea 8 sunt grefieri, iar unul ocupa o functie de conducere la data detasarii. 

14/02/2011

Avem CSM. La treaba!

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 7:45 PM

Contrar parerilor a tot felul de analisti si prezicatori, Senatul Romaniei a acceptat decizia CCR (64 voturi pentru, 2 abtineri, 48 impotriva) si a decis sa valideze membrii alesi dintre magistratii care au respectat legea in procedura alegerilor pentru CSM din toamna asta.

Acum, nu ma astept ca juristii de marca care au facut interpretari eronate (legea spune clar ca un membru CSM nu poate fi reales), politicienii care au incurajat nerespectarea Constitutiei si legilor (nu imi iese din minte cum unii vroiau sa se valideze o lista fara a analiza cine e pe ea si netinand cont ca o lista in sensul constitutional inseamna 14 oameni pe un inscris) sau jurnalistii care dadeau ca sigure jocurile de culise (unii anuntasera reluarea alegerilor pt CSM sau chiar decesul CSM), sa isi ceara scuze pentru dezinformarea pe care au provocat-o, pentru instabilitatea pe care au preferat-o si pentru haosul pe care il asteptau.

Formatorii de opinie ar trebui sa fie profund responsabili. Poate e o chestie din care avem cu totii de invatat.

Deocamdata, CSM se intoarce la treaba. Ca e destula!

 

PS Guvernul a rezolvat la 24 febr 2011 si problema cvorumului CSM.

26/01/2011

O decizie si o gramada de reactii

Filed under: alegeri CSM,CSM — Cristi Danilet @ 12:18 AM

Decizia de azi a Curtii Constitutionale cu privire la votul dat in Senat pentru validarea magistratilor alesi, respectiv pentru alegerea reprezentantilor societatii civile in CSM a fost urmata de o pleiada de reactii: ale presei, ale politicienilor si izolate ale magistratilor.

Din pacate, mai toti, au cazut in patima romanismului: s-au lansat in speculatii. Putini cunosc continutul celor doua contestatii trimise CCR, care se refera la trei categorii de membri din noul CSM. Dar nimeni nu cunoaste motivarea deciziei CC. Si toti isi dau cu parerea. Mai mult, unii au mers atat de departe incat au afirmat ca CSM nu mai exista si ca trebuie reluate alegerile in intregime.  Altii deja au inceput sa critice decizia CC spunand ca a decis intr-o arie rezervata instantelor ordinare, desi evident ca nu se stie rationamentul Curtii.

Nu pot decat sa fiu trist.  Nu de cea anume a decis CCR, pentru ca nu stiu inca, urmeaza sa ni se explice in continutul hotararii. Ci pentru ca sunt atatea canale media extrem de neprofesioniste, care induc in eroare populatia si creeaza false asteptari, erijandu-se in detinatorii adevarului absolut.  Goana dupa exclusivitate si, mai ales, dupa senzational (a se citi `scandal`) e tot ceea ce intereseaza.

Avem poporul pe care il educam.

08/01/2011

Un nou CSM, un nou presedinte

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 1:39 PM

In urma cu 6 luni anuntam public intentia de a candida la alegerile pentru CSM in mandatul 2011-2016. Pentru prima data in istoria alegerilor pentru CSM am participat ca si echipa si am prezentat un proiect comun al directiilor, obiectivelor si masurilor pe care ni le dorim puse in practica. In toamna am avut o campanie grea, in timpul careia am vizitat zeci de instante si am stat de vorba cu mii de colegi. Rezultatul a fost un succes enorm: toti trei membri ai echipei am fost alesi in noul CSM, iar din 23 dec. 2010 am devenit membrii acestuia.

Ieri, 7 ian. 2011, am inceput exercitarea functiei. In aceasta zi,  succesul echipei a devenit total: unul dintre noi a ajuns Presedinte al CSM: Horatius Dumbrava este noul presedinte pentru anul 2011.

In acest moment, odata cu constituirea noului CSM, echipa noastra formala inceteaza. Dintr-o echipa de trei am devenit membri intr-o echipa de 19 oameni.  Scopul meu declarat este acela de a face ca intreg CSM sa lucreze in folosul sistemului: avem nevoie de o justitie profesionista pentru un act de justitie competent, astfel incat drepturile omului sa fie in mod adecvat respectate, iar statul de drept sa fie efectiv. Pentru sistem nu va avea importanta cat efort voi depune eu personal, sau cum vor vota membrii fostei echipe de `musketari`, ci care vor fi hotararile CSM si ce efecte vor avea acestea.

Un lucru pot sa afirm cu siguranta: desi sunt cel mai tanar magistrat ales vreodata intr-o astfel de functie, sunt constient de implicatii. Plec la drum cu multa buna credinta si entuziasm. Imi doresc ca peste sase ani sistemul judiciar sa priveasca cu mandrie la perioada scursa si sa cunoasca evolutii marcante.

 

Foto: luju.ro

13/12/2010

Alegeri CSM: ultimul hop – validare sau invalidare?

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 9:04 PM

Maine, 14 dec. 2010, se va lua in discutie de catre Comisia juridica a Senatului chestiunea validarii listei cu membrii alesi ai CSM: pe primul punct al ordinei de zi este „Validarea listei cuprinzând magistraţii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”. Intrucat sunt formulate contestatii de candidati si UNJR cu privire la aceste alegeri (Legea 317/2010 spune ca membrii CSM nu pot candidat pentru viitorul CSM, or trei membri alesi provin din actualul CSM, aspect declarat nelegal printr-o hotarare care inca nu este irevocabila cu privire la unul dintre ei) se pune intrebarea ce va face maine Senatul.

Presedintele tarii spune ca raportul de tara va fi negativ, ca aderarea la spatiul Schengen e pusa in pericol si ca alegerile s-au desfasurat nelegal si trebuie invalidate. UNJR spune (intr-un punct de vedere netrimis publicului, dar ajuns in spatiul public prin intermediul unui membru al Senatului) ca se poate face o validare partiala pentru membrii alesi pentru care nu sunt contestatii si invalidare pentru cei care au contestatii in justitie. CSM spune ca doar hotararile judecatoresti au putere de lege si ca nicio autoritate publică nu are căderea de a sugera soluţii de urmat, cât timp se derulează o procedură legală justitia (sincer, as fi vrut sa vad o reactie de acest tip cand recent a fost criticata de MJ o hotarare judecatoreasca, si acolo fiind vorba tot de o procedura in curs). 

Ei bine, iata si opinia mea, cu mentiunea ca Echipa pentru CSM a anticipat acest moment cu 4 luni inainte. 

1. Aderarea la Spatiul Schengen nu este conditionata de indeplinirea conditionalitatilor din Mecanismul de Cooperare si Verificare, cum sustin politicienii.

In acest sens este declaratia lui Barosso din 8.11.2010. De asemenea,  faptul ca „administraţia slabă, crima organizată şi corupţia sunt elemente periculoase pentru Spaţiul Schengen” se intalnesc si in alte state si, oricum, nu sunt „argumente convingătoare” pentru Verheugen la 5 dec.2010.

Asadar, aderarea la Schengen este o chestiune tehnica care trebuie rezolvata imediat, pe cand MCV este o chestiune de ani care implica mai multe institutii decat are in vedere Schengen. 

2. Ce inseamna si cum se face validarea pentru noul CSM?

Constitutia spune clar la art. 133 alin 2 teza I ca 14 membri sunt alesi de adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor si sunt validati de Senat.

Art 18 alin 1 din lege spune ca: CSM alcatuieste lista finala cuprinzand magistratii alesi potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) si art. 16 alin. (2) si o transmite Biroului permanent al Senatului. Or, lista cu candidatii la CSM alesi si nr. voturilor a fost intocmita de CSM: este vorba de Hot. 1023/25.11.2010. Ea a fost trimisa vineri, 10.12.2010.

Apoi, conform alin 3, Biroul permanent al Senatului inainteaza lista prevazuta la alin. (1) Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, pentru a examina daca au fost respectate dispozitiile legale cu privire la alegerea membrilor CSM. Aceasta este procedura de maine, 14.12.2010. Asadar, nu se inainteaza la Senat nici buletinele de vot pentru a se face numaratoarea, nu se inainteaza nici procesele verbale cu rezultatul alegerilor la nivel de instante, ci se inainteaza o lista unde sunt trecuti castigatorii alegerilor.

Conform alin 4, Senatul, in prezenta majoritatii membrilor sai, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, valideaza lista cuprinzand magistratii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Refuzul validarii nu poate interveni decat in cazul incalcarii legii in procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si numai daca aceasta incalcare a legii are drept consecinta influentarea rezultatului alegerilor. Dispozitiile art. 17 alin. (5) se aplica in mod corespunzator. Ei bine, art 17 alin 5 suna in felul urmator: In cazul in care se constata incalcari ale legii in procedurile de alegere, CSM dispune masurile necesare pentru inlaturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instantele sau parchetele la care incalcarea legii a avut drept consecinta influentarea rezultatului alegerilor. 

Acum, din dispozitiile art. 133 alin. 2 teza I Constitutie si ale art. 17 alin 5 rezulta in mod evident ca validarea membrilor CSM are loc individual si nu automat pentru toata lista. Mai eeste  evident faptul ca reluarea votului are loc numai acolo unde sunt probleme. Asadar, in procedura de (in)validare Senatul poate sa stabileasca ca la anumite instante/parchete au fost alegeri nelegale. Prin urmare, acolo unde au fost legale, Senatul nu are alta posibilitate decat sa valideze persoanele inscrise pe liste. 

3. Cine stabileste legalitatea candidaturilor si a alegerilor?

Orice organ al statului are obligatia respectarii legii (in sensul ei cel mai larg). Cand aceasta nu este respectata, actul nelegal este retras/infirmat de organul care l-a infaptuit sau organul ierarhic superior. Cand exista o contestatie in justitie pe acea chestiune, hotararea executorie a instantei are efect de lege indiferent de propria vointa a organului in cauza.

In situatia de fata, daca nu ar fi existat nici un fel contestatie in justitie, Senatul ar fi fost indrituit sa analizeze procedura de desfasurare a alegerilor din punct de vedere al legalitatii. Dar, exista contestatii in justitie cu privire la acceptarea candidaturilor la noul CSM a trei magistrati, chestiune care este premergatoare legalitatii procedurii de alegere: evident, legalitatea acceptarii acestor candidaturi (nu cunosc daca exista si alte tipuri de contestatii in justitie pe subiectul alegerilor CSM 2010) este in masura sa influenteze legalitatea alegerilor. Deocamdata inca nu exista o hotarare irevocabila pe acest subiect si nici nu se cunoaste data cand se va da o astfel de hotarare. 

4. Ce posibilitati are Senatul?

a. sa invalideze toti alesii, pe motive ca sunt probleme cu „lista”. Aceasta solutie nu are temei legal: dreptul de a fi membru CSM este unul nascut in mod individual, ca urmare a participarii la alegeri si acordarii voturilor intr-un numar suficient; numai durata mandatului este una institutionala, asadar colectiva. Ceea ce se voteaza nu este o lista, cum aratam, altfel s-ar vatama dreptul membrilor alesi cu privire la care nu exista nici un fel de contestatii sau indicii de nelegalitate nici in privinta candidaturilor (pentru care numai comitetele electorale se pronunta, potrivit legii sau justitia, in caz de contestatie), nici in privinta alegerilor (pentru care numai Senatul se poate pronunta sau justitia, in caz de contestatie): asadar, se valideaza magistatii de pe o lista inaintata de CSM.

b. sa valideze partial unii alesi, si sa ii invalideze pe cei cu probleme. Daca pana la aceasta data ar fi existat o hotarare irevocabila a justitiei prin care se constata ca in mod gresit comitetele electorale au acceptat candidaturile unor magistrati, Senatul era obligat sa puna in practica aceasta hotarare, invalidand procedura de alegerea pentru candidatul respectiv. Daca, desi nu exista vreo astfel de hotarare a justiteii, totusi Senatul „anticipand”-o  cumva invalideaza anumiti alesi, aceasta solutie va ridica probleme in situatia in care cei contestati vor castiga in cele din urma in justitie: odata luata decizia invalidarii acum, in mod firesc vor trebui reorganizate alegeri, dar daca intre timp cei contestati acum vor castiga in viitor, se va ridica problema invalidarii celorlalte alegeri si tot asa.

c. sa valideze toti membrii alesi, urmand sa revina asupra celor cu probleme. Este solutia sustenabila. Nestiindu-se in cat timp se vor solutiona irevocabil contestatiile formulate si nici care va fi rezultatul lor (teoretic si azi, o persoana fara calitate si interes, si depasind termenele legale, poate formula o contestatie cu privire la aceste alegeri – e asta un argument suficient pentru a nu valida anumiti membri? e clar ca nu!), atat timp cat nu exista o hotarare irevocabila care sa constate nelegalitatea unor candidaturi si, prin urmare, a alegerilor, nu exista motiv pentru invalidarea acestora decat daca Senatul constata alte nereguli in legatura cu aceste alegeri (de ex, pe lista CSM apare o persoana care a obtinut un nr. de voturi mai mic decat o alta persoana netrecuta in lista). 

5. Poate o lege sa prelungeasca mandatul actualilor membri CSM?

Pe 11 ian. 2011 inceteaza de drept mandatul actualului CSM. Daca la acea data nu se organizeaza sedinta de constituire a noului CSM, intram intr-o situatie de vid, asa cum spune si Presedintele tarii.

Dar, este exclus ca actualului CSM sa i se prelungeasca mandatul printr-o lege, cum a sugerat Presedintele: aceasta pentru ca mandatul de 6 ani al membrilor CSM este unul constitutional, or Constitutia nu reglementeaza situatii in care se poate prelungi mandatul (avem astfel de situatii, de ex, pentru parlamentari – conform art. 63 alin 4 „mandatul camerelor se prelungeste pana la intrunirea legala a noului parlament”). Printr-o lege nu se poate crea un mandat pentru o autoritate constitutionala fara ca aceasta posibilitatea sa fie acordata chiar prin  Constitutie. Apoi, ar fi de-a dreptul hilar sa se prelungeasca mandatul actualilor membri CSM, peste durata constitutionala, pana la o data care nu este cunoscuta, si sa nu fie validati membrii legitimi si legali din noua componenta. Prin absurd, daca procesul dureaza 6 ani, asta inseamna ca vechiul CSM mai poate ramane inca 6 ani in functie? Evident ca nu. 

6. Ce va face in concret Senatul?

Ca urmare, fata de lipsa unor hotarari irevocabile ale justitei de anulare a unor candidaturi, trebuie validat CSM in noua componenta. La data solutionarii irevocabile a litigiului/litigiilor pe acest subiect se va repune in discutie aceasta validare:

– daca justitia va spune in mod irevocabil ca cei trei membri vechi ai CSM au avut dreptul de a candida, hotararea de validare data de Senat nu va comporta nici un fel de revizuire;

– daca justitia va spune in mod irevocabil ca cei trei membri vechi ai CSM nu au avut dreptul de a candida, atunci alegerea lor in CSM in toamna lui 2010 este lovita de nulitate, validarea lor de catre Senat in dec. 2010 devine caduca, CSM va lua act de aceasta si va declara locul vacant (intocmai ca si in caz de demisie, pensionare, deces) si va organiza noi alegeri la acel nivel, urmand ca apoi sa trimita rezultatele („lista”) cu noii alesi la Senat, in vederea validarii.

 .

01/11/2010

Vot: Echipa merge in CSM 2011-2016!

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 9:10 PM

In urma votului de azi, ECHIPA PENTRU CSM a avut succes total. Eu din partea Judecatoriilor il secondez pe Marius Tudose de la Bucuresti. Adrian Neacsu din partea Tribunalelor a intrat in CSM, pe singurul loc vacant. Iar Horatius Dumbrava din partea Curtilor de Apel a intrat in CSM alaturi de Dan Lupascu de la Bucuresti si Alexandru Serban de la Brasov.

Multumim celor care ne-au votat. Suntem convinsi ca ii vom face si pe cei care nu ne-au votat sa fie mandri de noi. Cu totii vor fi reprezentati in mod ferm, cu demnitate si responsabilitate.

Comunicat CSM 02.11.2010 cu privire la rezultate AICI

Update: Azi, 05.11.2010, s-a desfasurat si procedura de votare la nivel de Judecatorii in cele trei judete unde pe 01.11.2010 nu s-a intrunit cvorumul. Astfel, in final, rezultatul la nivelul instantelor unde am candidat eu pt CSM (sunt doua locuri vacante) este urmatorul: Marius Tudose – 1152 voturi; Cristi Danilet – 951 voturi: Elena Popescu – 597 voturi.

.

31/10/2010

Echipa pt CSM: HD-AN-CD

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 10:35 PM

Azi, 1 nov. 2010, vor avea alegerile pentru CSM. Noi membri vor fi alesi pentru urmatorii 6 ani sa faca parte din guvernul justitiei. Eu am decis sa candidez alaturi intr-o echipa de trei judecatori, cunoscuti pentru atitudinile lor militantisme. Iata inca cateva date despre noi:

Horatius Dumbrava este judecator la Curtea de Apel Tg.Mures, unde este presedinte. Adrian Neacsu este judecator la Tribunalul Vrancea, de asemenea presedinte. Iar Cristi Danilet este judecator Judecatoria Oradea, indeplinind functia de vicepresedinte.

În domeniul profesional, toţi trei au o bogată activitate ca magistraţi de carieră de peste 12 ani. Fiecare este autor al unor articole de specialitate apărute în revistele Dreptul, Revista de Drept Penal, Curierul Judiciar, Pro Lege. Cu toţii au ocupat atât funcţii de execuţie, cât şi de conducere în sistem. CD a fost detasat in MJ in perioada 2005-2007.

În privinţa activismului judiciar, toţi trei au fost sau sunt membri în cele mai puternice organizaţii profesionale din România – Asociaţia Magistraţilor din România (lideri ai filialelor locale – Cluj, Mureş, respectiv Vrancea în perioada 2003-2005), şi apoi în Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (unde AN şi HD sunt membri fondatori). În 2006 au fondat împreuna Societatea pt Justitie (SoJust) – organizaţie mixtă de jurişti, militantă pentru reforma justiţiei.

HD şi CD sunt autorii unui Ghid pentru judecători cu privire la factorii de presiune şi conflictele de interese în justiţie (2006). AN este creatorul programului Jurindex (2008), de publicare gratuită a tuturor hotărârilor judecătoreşti pe Internet. CD este fondator al celui mai vechi grup virtual de discuţii între magistraţi (magistratro, 2004) şi primul judecător cu blog in România (2007); el a reprezentat România la Comisia pentru eficienţa justiţiei din cadrul Consiliului Europei (CEPEJ, 2005-2007). Cei trei sunt autorii sau au sprijinit amendamente importante la legile justiţiei prin care în 2005 s-a introdus principiul specializării magistratilor, principiul independentei procurorilor, ocuparea funcţiilor de conducere prin concurs şi crearea unui sistem de revocare a membrilor CSM. Au organizat în 2006 primele seminarii locale cu magistraţii din provincie pe tema rolului judecătorilor şi integritatea sistemului.

Cei trei sunt iniţiatorii Rezoluţiei din apr. 2009 cu privire la starea financiară şi autonomia instanţelor, însuşită de CSM şi votate de toate instanţele şi parchetele din România. De asemenea, cei trei au iniţiat şi organizat în cursul protestului din 2009 Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale a instanţelor judecătoreşti şi au fost delegaţi de magistraţi pentru a purta discuţii cu ministrul justiţiei şi grupurile parlamentare în vederea soluţionării crizei judiciare din sept 2009. CD şi AN au propus încheierea unui Pact între cele trei puteri, iar HD a iniţiat propunerea ca Parlamentul să alcătuiască o comisie specială pentru analizarea crizei din justiţie. Cei trei au adunat materialele din timpul protestului in colectiaProtestul justitiei romane – documentele programatice ale miscarii revendicative ale instantelor judecatoresti din aprilie – octombrie 2009″.

În anul 2010 au participat la mai multe întâlniri cu magistraţii din diverse instanţe pentru a-i sensibiliza în privinţa participării la alegerile pentru un nou CSM şi a da un vot în cunoştinţă de cauză. Toti trei s-au intalnit cu alegatorii in luna octombrie de la taote nivelurile de instante.

În cursul anilor 2003-2010 au participat la numeroase emisiuni radio şi TV privind justiţia şi drepturile omului, au dat mai multe interviuri în presa locală şi străină, şi au participat la întâlniri formale şi informale cu autorităţile de la Bruxelles sau reprezentanţi ai Ambasadelor din România preocupate de mersul reformei justiţiei.

 

 

Alegeri CSM 2010: Raport Judecătorii

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 5:12 PM


În calitate de candidat CSM 2011-2016 pentru a fi ales din partea Judecătoriilor, în perioada septembrie-octombrie 2010 am participat la întâlniri cu judecătorii din 92 de instanţe (în total în România în cele 42 de judeţe sunt 179 Judecătorii); programul campaniei este disponibil AICI. Aceasta campanie s-a desfăşurat fără nici un fel de sprijin din partea CSM, căruia prin lege îi revenea atribuţia de informare şi organizare a alegerilor. Am avut concediu de odihnă în această perioadă şi am suportat din finanţele proprii toate cheltuielile implicate de deplasare şi cazare. Pot spune, după cele cinci săptămâni de întâlniri, că situaţia justiţiei este mult mai gravă decât îmi imaginam: sedii improprii, instanţe care îşi desfăşoară activitatea la parterul unor blocuri, birouri de judecători amenajate în subsol de clădiri, lipsa căldurii, soluţionări de cauze în timpul unu-doi-trei, civilişti care soluţionează propuneri de arestare şi penalişti care soluţionează plângeri contravenţionale, inspectori care verifică lucruri aberante/inutile, judecători care fac chetă pentru a achita reparaţii curente la sedii, preşedinţi care iau topuri de hârtii pe datorie de la librărie, atacuri în presă la care magistraţii nu au cum reacţiona. În aceste condiţii, pesimismul multor colegi este de înţeles. Faţă de faptul că în nici un fel de politică publică nu se menţionează de faptul că adevărata justiţie socială se face la nivelul Judecătoriilor – instanţele cele mai apropiate de cetăţean – e de înţeles resemnarea colegilor şi faptul că nr. candidaţilor pentru aceste alegeri este extrem de redus.

Acum mă voi rezuma doar la o sinteză a problemelor semnalate şi propunerile formulate de colegii judecători, fără vreun comentariu din partea mea. Va urma în scurt timp o prezentare detaliată a susţinerilor de la fiecare instanţă.

Încep prin a remarca că în nici un oraş din România nu există indicatoare stradale pentru a orienta publicul spre instanţele judecătoreşti. În oraşele reşedinţă de judeţ, populaţia face confuzie între Judecătorii şi Tribunale, astfel încât dacă acestea au sedii separate, pot orienta greşit pe cei interesaţii. Alegerile pentru CSM se desfăşoară în perioada în care stagiarii învaţă pentru examenul de capacitate. Ei vor fi lipsă de la instanţe în ziua votului.

Delegări: Delegarea în funcţia de conducere presupune un interviu la CSM care este formal şi consumptiv de bani şi timp; el nu este necesar mai ales în situaţia când este un singur candidat. Judecătorul delegat la penitenciar ar trebui să rezolve toate petiţiile deţinuţilor, fără a mai exista posibilitatea de a contesta la instanţă încheierile acestuia.

Detaşări: Numărul detaşaţilor de la instanţe în alte instanţe sau instituţii nu este cunoscut (la procurori există pe site-ul MP o astfel de evidenţă periodic actualizată). Sunt situaţii în care preşedinţi de instanţe sunt detaşaţi în alte instituţii, aspect inacceptabil. Sunt situaţii în care soţul este judecător la CSM, iar soţia judecător detaşat la SNG. Sunt detaşaţi care au mai multă vechime în instituţia în care au fost detaşaţi decât ca vechimea la instanţă. Mulţi judecători promovează în timpul detaşării, lucru care nu ar trebui permis. Posturile celor detaşaţi (la fel ca şi al judecătorilor numiţi la penitenciare) sunt blocate, astfel că ele nu se pot ocupa prin concurs sau transfer. Instituţia posturilor de rezervă nu se utilizează decât extrem de rar.

Transferuri: Pentru respectarea principiului specializării, transferurile la instanţele superioare ar trebui să se facă pe secţii. Procurorii obţin transfer în funcţia de judecători fără a se cunoaşte criteriile. Sunt cazuri în care judecătorii au obţinut transferuri succesive, după foarte scurt timp. Uneori după ce se ocupă un post în urma examenului de capacitate, la câteva luni se acordă transferul deşi acel post tocmai îl alesese proaspătul judecător definitiv. Există un tratament inegal: au interdicţie pe 3 ani de a se transfera magistraţii proveniţi din rândul juriştilor cu 5 ani vechime, dar nu şi magistraţii care au ocupat postul prin examen de capacitate. Ar trebui să se permită schimburile între magistraţi mult mai uşor: chiar la repartiţie, chiar în perioada de interdicţie de 3 ani etc. Pentru transferul judecătorilor de la o instanţă la alta se ţine seama de statisticile din anii trecuţi şi nu este luat în calcul avizul dat de instanţe.

Funcţii de conducere: Dacă posturile de conducere nu sunt ocupate de doritori şi se ocupă de judecători cu funcţii de conducere din aceiaşi instanţă, ele sunt blocate (nu se iau în calcul pentru a fi scoase la concurs în vederea ocupării ca şi funcţii de execuţie). Ar trebui ca judecătorii să îşi exprime un aviz faţă de candidaţi, mai ales în situaţia când aceştia vin de la alte instanţe. Nr şefilor dintr-o instanţă nu se raportează la nr judecătorilor: de ex, sunt judecătorii care au un nr 15 posturi din care 4 sunt de conducere, şi acelaşi nr de posturi de conducere se regăseşte şi la instanţe cu 50 posturi.

Promovări: Deseori se sare o instanţă intermediară: judecătorul de Judecătorie promovează pe loc la Tribunal apoi concurează direct pentru postul de judecător la Curtea de Apel. Perioada cât magistraţii se află în concediu de îngrijire copil se consideră nu numai vechime în muncă, ci şi vechime în magistratură, ceea ce le permite să promoveze de la o instanţă la alta în timpul concediului – sunt unii care au stat 2 ani la Judecătorie, au avut consecutiv doi copii şi au ajuns între timp la Curtea de Apel. Promovarea pe loc este o instituţie la care magistraţii apelează din interes material: ar putea  fi desfiinţată în paralel cu scăderea diferenţei sub aspect salarial între instanţele de grad diferit. Plecarea la instanţa superioară ca urmare a promovării trebuie să aibă loc de la o dată ulterioară mai îndepărtată, pentru a se putea lua măsurile administrative necesare în instanţă (de ex, desfiinţarea completului).

Evaluare Dacă se optează pentru un sistem de evaluare mai dur (Regulamentul si Ghidul de evaluare a fost recent modificat de CSM fără a consulta instanţele), să se permită promovarea în funcţii de execuţie sau numirea în funcţii de conducere celor care au calificativul „foarte bine” sau „bine”.

Promovare ICCJ: În special pentru a ajunge judecător la ICCJ, e discutabil dacă poate fi admis un procuror. Interviurile pentru promovare la ICCJ sunt prea facile şi ar trebui întregite de un test cu privire la pregătirea profesională.

Recrutare magistraţi şi formare iniţială: Nu există informaţii uşor accesibile (site, broşuri) pentru orientarea celor care vor să devină magistraţi. Regulamentul de recrutare a magistraţilor trebuie modificat: dacă sunt 200 posturi scoase la concurs, trebuie primiţi primii 200 de reuşiţi cu media peste 5 (întocmai ca la examenul de rezidenţiat din medicină); să fie posibilă suplimentarea posturilor scoase la concurs în caz de medii egale; dacă întrebările sunt tip speţă, trebuie să se permită consultarea legislaţiei. Este exclusă modalitatea  de primire a magistraţilor doar pe baza unui interviu. Mijlocul principal de recrutare a magistraţilor trebuie să rămână prin INM, dar examenul de absolvire al INM să fie examen de capacitate şi judecătorii numiţi ca definitivi. Datorită situaţiei de criză, trebuie organizate mai des concursuri pentru juriştii de 5 ani, dar pentru facilitarea obişnuirii acestora cu instanţa şi dosarele o perioadă să soluţioneze cauze de stagiari şi apoi cauze de definitivi, fără a mai da vreun examen; oricum, e necesar ca pregătirea lor pentru soluţionarea cauzelor definitive să nu se rezume la pregătirea timp de o lună la INM care este preponderent teoretică (se poate regândi o formare iniţială descentralizată). De asemenea, este de reflectat asupra ideii de reintroducere temporară a vechiului sistem de organizare a concursului pentru absolvenţii de drept, fără condiţia vechimii, care să vină în instanţe ca stagiari. Nu se ştie de ce nr. posturilor scoase la concursuri este mult mai mic decât nr. posturilor vacante din sistem.

Formare continuă: Seminariile desfăşurate la INM timp de 2-3 zile o dată la 3 ani sunt ineficiente. Este nevoie de un nou tip de formare, descentralizată. De asemenea, INM trebuie să alcătuiască o bibliotecă virtuală în care să se regăsească: suporturile de curs de la seminarii, dezbateri, întâlniri (inclusiv înregistrări video), formulare de minute în diverse materii şi pentru diverse obiecte, hotărâri model în diverse materii, practica pe domenii ale instanţelor din alte ţări europene, CEDO şi CJUE, acces la revistele de drept din ţară şi străinătate. În vederea intrării în vigoare a noilor coduri INM  şi INPPA trebuie să pornească o campanie de seminarii, inclusiv prin intermediul virtual, cu magistraţii-poliţiştii-avocaţii.

Specializare judecători: Este de multe ori iluzorie. Datorită lipsei personalului suficient, sunt situaţii în care aceiaşi judecători au mai multe specializări, soluţionând deopotrivă cauze penale, civile, de minori şi familie, de fond funciar. În alte situaţii există complete specializate dar insuficiente, astfel că civiliştii arestează pentru ca penaliştii care vor soluţiona fondul să nu devină incompatibili. În alte situaţii, judecătorii dintr-o secţie soluţionează cauze de competenţa altor secţii, în baza hotărârii luate de colegiul de conducere.

La cerere, un magistrat ar trebui să îşi poată schimba specializarea: chiar dacă a susţinut examenul pentru o anumită secţie, dacă e de acord, ar trebui să i se permită să fie promovat pe o altă secţie în situaţia în care acolo sunt locuri neocupate. Principiul specializării ar trebui să se aplice şi în caz de valorificare a concursului de promovare. Cauzele penale cu minori, indiferent că aceştia sunt victime sau infractori nu trebuie soluţionate de completele specializate din materie civilă, ci de completele de penal specializate pe minori: diferenţierea este dată de codul de procedură aplicat.

Activitate administrativă: Sunt dese situaţiile în care practicile administrative sunt diferite între instanţe. Lipseşte un ghid pentru urmarea lor unitară – de ex, în unele instanţe se formează dosare distincte la declaraţiile de abţinere sau învestirile cu formulă executorie, în timp ce la altele nu. Atribuţiile de soluţionare a unor cereri necontencioase (ex. înregistrări asociaţii şi fundaţii), precum şi a unor cereri simple (ex. somaţii de plată, ordonanţe preşedinţiale), şi răspunderea pentru sectoarele auxiliare ale instanţelor ar trebui să revină grefierilor. Evidenţa dublă trebuie evitată: din moment ce există ECRIS, trebuie renunţat la orice evidenţă scrisă (excepţie: evidenţe secrete – condica pentru percheziţii sau interceptări). Dintr-o practică moştenită, orice document semnat de grefier care pleacă din instanţă se contrasemnează de judecător, ceea ce nu este necesar şi nici reglementat. În hotărârile judecătoreşti, grefierul trebuie să îşi asume răspunderea pentru practicauă, iar judecătorul să semneze pentru considerente şi dispozitiv. În unele instanţe nu există posibilitatea efectuării copiilor de pe înscrisurile din dosare, astfel că fie se apelează la firme particulare care au sediu închiriat în sediul instanţei, fie un salariat de la o firmă tip xerox vine la instanţă, ia dosarul, face copia, aduce înapoi dosarul în clădirea instanţei. Datele contabile ale instanţelor sunt inaccesibilie magistraţilor/publicului larg. Nu există date statistice publice, centralizate.

Supraîncărcare: Încărcătura cu dosare a judecătorilor este diferită de la instanţă la instanţă. Unele dosare apar din motive nejustificate: acţiuni multiple identice pentru alegerea/ocolirea judecătorului, înregistrarea unor acţiuni care nu ar trebui să primească număr (învestiri cu formulă executorie, declaraţii de abţinere, petiţii administrative) – astfel că statisticile nu sunt întotdeauna reale. Numărul de judecători diferă de la o instanţă la alta şi nu ţine cont nici de nr. populaţiei din localităţile din circumscripţie, nici de nr. dosare înregistrate pe rolul instanţei – posturile ar trebui realocate în funcţie de criterii obiective. Ar trebui să fie posibilă strămutarea unor dosare la instanţele mai puţin încărcate.

Optimizarea activităţii. Programul de optimizare adoptat în dec. 2009 de CSM trebuie perfecţionat: punctajul maxim trebuie să fie diferit în funcţie de materie (în penal trebuie scăzut maximul de 90 puncte şi evidenţiate toate capetele de acuzare); în civil trebuie punctate şi petitele formulate pe parcursul judecăţii; trebuie evidenţiate şi punctele dosarelor preluate de la complete desfiinţate. În paralel, pentru a fi aplicat, trebuie desfiinţată cerinţa de  „celeritate”. A fost exprimată şi opinia ca legea/regulamentul să prevadă un număr maxim al dosarelor pe care judecătorul le poate soluţiona într-o şedinţă/săptămână, urmând ca tot ceea ce soluţionează suplimentar să fie remunerat corespunzător.

Raţionalizare instanţe Instanţele mici trebuie fie desfiinţate, fie să preia localităţi din circumscripţiile teritoriale ale instanţelor mari, fie să fie transformate în sedii secundare ale instanţelor mari. Instanţele militare (unde încărcătura pe magistrat este de 2 dosare pe lună) trebuie desfiinţate iar judecătorii militari să funcţioneze în cadrul completelor specializate din cadrul instanţelor civile. Unele funcţii de conducere ar trebui desfiinţate (ex. funcţia de vicepreşedinte la instanţele mici).

ADR: Populaţia nu are încă încredere în ADR, şi nici nu este informată cu privire la aceste modalităţi. Medierea şi arbitrajul ca proceduri alternative procesului obişnuit ar trebui susţinute de către instituţiile juridice centrale.

Reclamaţiile la adresa judecătorilor ar trebui să atragă răspunderea celor care abuzează de acest drept: denunţare calomnioasă sau sancţiuni pecuniare. Sunt situaţii în care cei care fac reclamaţii sunt persoane cu probleme psihice şi trebuie gândit un sistem de punere sub interdicţie.

Protecţie magistraţi Ar trebui ca în fiecare sală de judecată să asiste un jandarm. Trebuie să se înregistreze şedinţele de judecată, indiferent de natura cauzelor; camerele de filmat din clădirile instanţelor nu trebuie să aducă atingere vieţii private a magistraţilor şi personalului auxiliar. Profesia de magistrat ridică riscul de producere a unei boli psihice. Ar trebui să se permită magistratului pensionarea la 25 ani activitate, chiar dacă nu a atins vârsta biologică de pensionare. Cel care este pensionat pe caz de boală, ar trebui să primească pensie de serviciu.

Sedii Atât timp cât taxele de timbru se varsă în contul administraţiei publice locale, comunitatea trebuie să sprijine financiar lucrările de îmbunătăţire a sediilor instanţelor.

Unificare practică JURINDEX trebuie extins la hotărârile tuturor instanţelor şi să conţină legături la hotărârile pronunţate în căile de atac. ECRIS-ul oricărei instanţe trebuie să poată fi accesat de orice judecător/grefier din instanţe.

CSM-puteri Numărul membrilor din societatea civilă nu se poate mări atât timp cât numirea acestor reprezentanţi este una profund subiectivă. În orice caz, reprezentanţii societăţii civile nu pot avea atribuţii în secţiile CSM. CSM trebuie să prezinte raportul pe starea justiţiei în faţa Parlamentului şi să arate celorlalte puteri modalităţile prin care ele însele pot contribui la îmbunătăţirea activităţii. CSM nu trebuie să se ferească de activităţi de lobby pe lângă parlamentari pentru însuşirea unor iniţiative legislative. CSM trebuie să intervină în activitatea legislativă care interesează sistemul chiar în faza de elaborare a legislaţiei. Bugetul instanţelor trebuie să revină acestora în administrare, altfel trebuie să existe o limită minimă din PIB; taxele de timbru trebuie să revină bugetului justiţiei.

CSM-public CSM trebuie să participe la emisiuni radio şi tv pe subiecte privind justiţia, să încurajeze ADR şi să facă cetăţenilor educaţie juridică primară.

Răspundere magistraţi În materie disciplinară nu se poate verifica modul de soluţionare a unui dosar. Sancţiunile disciplinare trebuie să fie previzibile. Acţiunile disciplinare nu trebuie demarate sub presiunea presei (cazul Gorbunov). Inspectorii trebuie recrutaţi într-un mod profesionist. Nu ar trebui să se pună accent numai pe cantitate, ci şi pe calitate. În redactarea legislaţiei cu privire la răspunderea materială, trebuie consultaţi magistraţii; e obligatorie existenţa unui sistem de asigurare de risc profesional.

CSM-magistraţi: Pentru membrii CSM care sunt şefi ar trebui ca odată cu numirea să le înceteze de drept funcţia de conducere. În timpul exercitării funcţiei de membru CSM nu trebuie să fie posibilă promovarea, transferarea, numirea în altă funcţie. Un membru CSM ar trebui să nu mai aibă posibilitatea de a mai ocupa vreodată acest post în cursul carierei. CSM trebuie să îşi prezinte activitatea în faţa magistraţilor, cu care să aibă întâlniri regulate (cel puţin o dată pe an). Bazele de date cu judecători ar trebui actualizate în timp real. Reprezentarea membrilor CSM trebuie să reflecte nr. judecătorilor de la niveluri diferite de instanţe. Când magistraţii se prezintă la sediul CSM, ar trebui să fie primiţi ca şi colegi. Nu există un motor de căutare autentic pe site-ul CSM. Şedinţele CSM trebuie transmise online. Trebuie asigurată o modalitate de contact personală între magistraţi şi membrii CSM. E necesar un regulament pentru procedura de revocare a membrilor CSM, întrucât s-a constatat că actuala procedură poate fi uşor blocată.

Reputaţia magistraţilor. Încrederea populaţiei în justiţie are o valoare mult redusă decât încrederea justiţiabililor în justiţie. La decredibilizarea justiţiei au contribuit mai mulţi factori: afirmaţiile gratuite ale politicienilor şi analiştilor, informaţiile maliţioase din presă, susţinerile calomnioase din cuprinsul declaraţiilor de apel/recurs, cererilor de strămutare, cererilor de recuzare, reclamaţiilor adresate CSM/altor instituţii, plângerilor adresate procurorilor. Instituţia apărării independenţei şi reputaţiei magistraţilor este ineficientă: CSM trebuie să aibă reacţii ferme imediate.

Salarizare magistraţi Este inadmisibil ca pensionarii magistraţi să fie plătiţi mai bine ca magistraţii activi. Salariile reduse cu 25% trebuie să revină la cuantumul din iunie 2010 începând cu 1 ian 2011.

Alţi profesionişti: Experţii topo, auto si audio-video sunt într-un nr. insuficient, ceea ce măreşte timpul de efectuare a expertizelor. Poliţiştii nu execută mandatul de aducere când li se ordonă de către instanţă, ci se limitează doar la a încunoştinţa partea despre termenul de judecată – aceasta se întâmplă şi datorită nr. redus de poliţişti; apelarea la jandarmi ar putea fi o soluţie temporară. Instituţia personalului de specialitate asimilat magistraţilor trebuie desfiinţată. Este inadmisibil ca magistratul asistent de la ICCJ să aibă direct grad de curte de apel. Asistenţii judiciari din completele de muncă trebuie recrutaţi într-o modalitate asemănătoare magistraţilor din moment ce sunt salarizaţi ca şi magistraţii. Ar trebui ca avocaţii să îşi îmbunătăţească activitatea profesională.

 

 

26/10/2010

1 nov. 2010 – Vot pt CSM: procedura

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 9:25 PM

DE CE SĂ VOTAŢI

Pentru că doar o dată la 6 ani puteţi să vă desemnaţi reprezentanţii în CSM. Şi pentru că ei vor fi cei care vor veghea la independenţa justiţiei ca sistem şi la gestionarea în mod obiectiv a carierei dvs.

UNDE ŞI CÂND VEŢI VOTA

Toţi magistraţii de la Judecătoriile dintr-un judeţ si de la Tribunal se vor reuni la sediul tribunalului, in locatii diferite.  Judecatorii de la Curtile de Apel se vor aduna la sediul curtii de apel. Procedura de vot se va desfăşura în data de 1 noiembrie 2010, ora 13.00. Pentru validitatea procedurii, adunarile generale trebuie sa fie constituite legal, fiiind necesara prezenta a 2/3 din numarul judecatorilor inscrisi pe listele electorale.

CUM VEŢI VOTA

În mandatul CSM din perioada 2011-2016, Judecătoriile vor avea doi reprezentanţi în CSM, aşadar va trebui să bifaţi cu semnul X două nume de pe lista cu cei trei judecători candidaţi la acest nivel, altfel votul este nul. Judecatorii de la Tribunale trebuie sa voteze un singur nume de pe lista celor 9 candidati. Judecatorii de la curtile de apel trebuie sa voteze trei nume de pe lista cu cei 8 candidati.

Puteti vota numai daca numele dvs se afla pe lista electorala publicata la fiecare instanta. Buletinul de vot se inmaneza de presedintele adunarii generale care este judecatorul cu cea mai mare vechime ca magistrat. Votul dvs. este secret.  Procedura are loc intr-o cabina de vot.

CÂND AFLAŢI REZULTATELE

La sfârşitul operaţiunii de votare vor fi desigilate urnele şi se vor număra voturile. Rezultatul votului la nivel local se comunică imediat. Rezultatele la nivel naţional vor fi comunicate de CSM la data de 23.11.2010.

INFORMATII SUPLIMENTARE

CV-urile si proiectele candidatilor sunt disponibile la www.alegericsm.ro.

Hotararile CSM si legislatia sunt disponibile la http://emap.csm1909.ro/site/Alegeri/Default.aspx

.

 

Alegeri CSM: Interviuri Juridice.ro

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 8:10 PM

Azi s-a publicat pe Juridice.ro ultimul meu interviu dat cu privire la alegerile pentru CSM din acest an. El este intr-un fel concluzia trasa in urma intalnirilor pe care le-am avut in ultima luna cu judecatorii de la Judecatorii cu care am stat de vorba pe tema proiectului pentru CSM si a viitorului justitiei.

In zilele urmatoare vor aparea interviurile date de Adi Neacsu si Horatius Dumbrava, ceilalti membri ai echipei pentru CSM.

Interviu Juridice.ro Cristi Danilet

Interviu Juridice.ro Adrian Neacsu

Interviu Juridice.ro Horatius Dumbrava

22/10/2010

Alegeri CSM: interviu Adi Neacsu

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 6:29 PM

Judecatorul Adrian Neacsu, candidat la CSM 2010 in echipa Dumbrava-Neacsu-Danilet, a dat un interviu pentru Lumea Justitiei.

Personal, cred ca este cea mai ferma si echilibrata pozitie din partea vreunui candidat pentru mandatul CSM 2011-2016.

Mai sunt 10 zile pana la ziua votului.

18/10/2010

Proiectul Magistraturii-Proiectul CSM

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 5:24 PM

Pe 1 noiembrie 2010 vor avea loc alegerile pentru viitorul Consiliu Superior al Magistraturii. Pâna atunci, candidatii se intâlnesc cu colectivele de judecatori sau procurori, participa la dezbateri, discuta solutiile propuse in proiecte.

Echipa noastra, Dumbrava-Neacsu-Danilet, a ajuns la jumatatea campaniei de informare si popularizare a ideilor pe care le propune pentru consolidarea justitiei române in urmatorii 6 ani. Ne-am intâlnit cu sute de colegi din zeci de instante. Am discutat cu ei despre problemele de sistem si despre actiunile necesare pentru recâstigarea credibilitatii, autoritatii si prestigiului CSM in ansamblul statului român. De asemenea, am discutat despre greutatile zilnice, dintre care supraincarcarea cu dosare si lipsa resurselor umane suficiente se detaseaza net ca fiind principalele probleme. Desigur, modul in care echipa vede solutionarea acestora este expusa in cadrul proiectului comun pentru CSM 2011-2016.

Una dintre cele mai dificile intrebari care ni s-a pus a fost: „Aveti idei foarte bune, dar cum veti putea pune in aplicare ideile din proiectul vostru având in vedere numarul redus al noilor membri din viitorul CSM?”. Dificultatea vine din conditionalitatile pe care viitorii membri CSM le vor avea de infruntat: conservatorism si defensiva din partea membrilor actuali ai CSM care se vor regasi in urmatoarea structura, finantarea justitiei tinuta sub control de executiv, activitatea legislativului vizând afectarea statutului si salarizarii magistratilor, timing-ul dat de Comisia Europeana care impune luarea anumitor masuri in cadrul monitorizarii României care – iata – continua la 3 ani dupa aderarea noastra la UE. Nu in ultimul rând, o presiune o va constitui fara doar si poate asteptarea pe care o au de la viitorul CSM colegii judecatori si procurori, satuli de experimente judiciare si in mare masura deja resemnati cu privire la posibilitatea imbunatatirii situatiei din justitie.

Echipa noastra a constatat ca activitatea – in premiera – de concepere de catre posibilii viitori membri in CSM a unor proiecte de candidatura a dus la cristalizarea unor idei si principii comune, propuse nu numai de catre candidati, dar desprinse si in urma discutiilor cu colegii electori, ce vor trebui urmate de CSM, indiferent de componenta sa. De aceea, echipa noastra isi asuma un nou obiectiv si in acelasi timp propune tuturor candidatilor care vor fi alesi de a-si intregi  propriul proiect cu acesta: viitorul CSM sa duca la indeplinire proiectul propus de intreg corpul judiciar.

Astfel, din toate proiectele concepute cu prilejul acestor alegeri, membrii viitorului CSM vor trebui sa extraga cele mai bune idei, masurile cele mai realizabile, cele mai importante obiective. Vor alcatui astfel un proiect comun major, conceput sub forma unui plan de actiune pentru urmatorii 6 ani, care sa fixeze evolutiile dorite de chiar sistemul judiciar si in care sa fie evidentiate obiectivele fixate, modalitatile de implementare si termenele de realizare. Dupa conceperea proiectului, el va fi supus unei dezbateri extinse in cadrul adunarilor generale, in vederea completarii, modificarii, consolidarii lui, urmând apoi sa fie adoptat de toate instantele si parchetele. In final, dupa asumarea sa de catre Plenul CSM, acest proiect complex va deveni scopul principal al CSM si agenda lui pentru intregul mandat de 6 ani, in acest fel aceasta inalta autoritate publica urmând sa indeplineasca vointa magistratilor.

Credem ca in acest fel reprezentarea corpului judiciar va fi asigurata in mod real. Credem ca astfel CSM se va putea situa in afara suspiciunilor de promovare a propriilor interese. Credem ca in aceasta modalitate membrii CSM vor putea fi responsabilizati in fata magistratilor-alegatori asupra modului in care isi indeplinesc promisiunile din timpul campaniei.

Tocmai lipsa unui dialog adecvat, continuu si eficient al actualilor membri CSM cu instantele, parchetele, judecatorii si procurorii a condus la ineficienta cronica a celor 6 ani de mandat CSM si, pe viitor, acest tip de dialog continuu si adecvat este singura solutie pentru reprezentarea fidela a intereselor justitiei si in acelasi timp pentru intarirea autoritatii CSM in relatiile stabilite cu celelalte puteri constituite in stat.

In acest fel, CSM va avea de indeplinit in mandatul 2011-2016 insusi Proiectul Magistraturii.

.

Jud. Cristi DANILET – Judecatoria Oradea, candidat CSM 2010
Jud. Adrian NEACSU – Tribunalul Vrancea, candidat CSM 2010
Jud. Horatius DUMBRAVA – Curtea de Apel Targu Mures, candidat CSM 2010

14/10/2010

Dezbateri Hotnews

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 7:10 PM

Azi am participat la Bucuresti la o intalnire cu alegatorii pe tema viitorului CSM. Intr-o dezbatere de peste o ora, am atins subiectele principale din cadrul proiectului de candidatura: relatiile judiciarului cu celelalte puteri, implicarea CSM, supraincarcarea cu dosare, conditiile concrete de lucru, resursele umane, proiectul magistraturii pentru urmatorii 6 ani, salarizarea magistratilor, principiul pecializarii, admiterea la INM etc.

Inregistrarea este disponibila la Hotnews: video, text.

.

Ulterior am participat la un interviu pe tema duratei mari de solutionare a dosarelor, programul de optimizare a activitatii judecatorilor, resursele umane din sistem.

Interviul este disponibil la Hotnews.

.

Pagina următoare »