CRISTI DANILEŢ – judecător

17/12/2018

Aplicarea legii mai favorabile: un românism

 

Constitutia

Încerc să îmi dau seama de ce legislația noastră prevede posibilitatea aplicării retroactive a legii penale mai favorabile. La facultate am fost învățat că este un „principiu”. Ei bine, ca să fie așa, ar trebui să aibă o reglementare universală și o aplicare care să dateze de zeci sau sute de ani. Ei bine, am aruncat un ochi pe standardele internaționale și nu mică mi-a fost surprinderea să văd că nu există așa ceva…

DUDO, 1948: Art.11 1. Orice persoană acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul să fie presupusa nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi stabilită în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garanţiile necesare apărării sale. 2. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nu constituiau, în momentul cînd au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului internaţional sau naţional. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai grea decît aceea care era aplicabilă în momentul cînd a fost savirsit actul cu caracter penal.

PCDCP, 1966: Art.15 1. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nu constituiau un act delictuos, potrivit dreptului naţional sau international, în momentul în care au fost savirsite. De asemenea, nu se va aplica o pedeapsă mai severa decit cea care era aplicabila în momentul comiterii infractiunii. Dacă ulterior comiterii infractiunii, legea prevede aplicarea unei pedepse mai usoare, delincventul trebuie să beneficieze de aceasta. 2. Nimic din prezentul articol nu se opune judecarii sau condamnarii oricărui individ din pricina unor acţiuni sau omisiuni care atunci cînd au fost savirsite erau considerate ca fapte criminale, potrivit principiilor generale de drept recunoscute de totalitatea natiunilor.

CEDO, 1950: Art.7 Nicio pedeapsă fără lege 1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul săvârşirii, nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii. 2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării şi pedepsirii unei persoane vinovate de o acţiune sau de o omisiune care, în momentul săvârşirii, era considerată infracţiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate.

Constituția României, 1991: Art.15 – Universalitatea (1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.  (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

11/08/2015

România: regat sau republică?

Filed under: constitutional,educatie — Cristi Danilet @ 12:16 AM
Tags: , ,

rege-constitutieAzi Casa Regală a anunţat că Regele Mihai l-a exclus pe nepotul său, principele Nicoale, din linia de succesiune la tron. Acest anunţ mi-a permis câteva reflecţii:

Mă uit la TV şi văd discuţii despre regi şi principi ai României. Dar când mă uit în Constituţie văd un capitol întreg despre Preşedintele României: cap. II al titlului III, adică art. 80101.

Mă uit la TV şi văd dezbateri despre tron şi linii de succesiune ale familiei regale. Dar când mă uit în Constituţie constat că România este republică – art. 1 alin.2, iar cei care fac parte din organele care ne conduc sunt aleşi în funcţii – art. 2 alin. 1 şi art. 37.

Ma uit la TV şi văd reportaje despre titluri nobiliare. Dar când deschid din nou Constituţia văd că nu există aşa ceva, fiind desfiinţate toate titlurile nobiliare şi regale acum peste 75 de ani şi fiind interzise în mod expres privilegiile – art. 16 alin. 1.

Mai aud că sunt unii revoltaţi cum că în 1991 poporul nu a fost întrebat dacă vrea ca România să fie republică sau regat. Eu constat că actuala Constituţie a fost adoptată în şedinta Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, a fost publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 şi a intrat in vigoare in urma aprobării ei prin referendumul national din 8 decembrie 1991. Prin urmare, însuşi poporul şi-a exprimat voinţa ca România să fie republică, iar această voinţă a fost exprimată în numele întregii populaţii prezente şi viitoare.

Mai aud din când în când ecoul unei asociaţii care vede monarhia drept osoluţie pentru România. Eu mă uit în aceeaşi Constituţie şi văd că niciodată cât timp ea va fi în vigoare nu va putea fi modificată în ceea ce priveşte forma de guvernământ care, repet, este republica – art. 152 alin. 1.

La învestirea în funcţia de judecător am jurat să respect Constituţia şi legile ţării. De altfel, respectarea lor este obligaţia fiecărui cetăţean – art. 1 alin. 5.

03/02/2008

Am fost in Piata

Filed under: constitutional,reforma — Cristi Danilet @ 7:30 PM

cruce.jpgNu se poate povesti. Trebuie trait.

Erau acolo revolutionari. Varstnici. Tineri. Cativa cu bebe pe umeri. Cu pancarte. Fara. Cu inima. Cu ganduri curate.

Toti doreau un singur lucru: o tara fara comunism; romani care sa isi cunoasca istoria; o Romanie fara securisti; o justitie curata.

Nu stiu cate sute de participanti au fost. Nici nu stiu daca numarul conteaza. Dar am simtit ca facem ceva. Altceva decat cei care au stat acasa, la TV.

Am fost acolo, printre ei. Si m-am intalnit cu inca doi judecatori, de la instantele bucurestene. Or mai fi fost si altii, nu stiu. Presa a fost. Cineva mi-a semnalat si vreo doi de la servicii. Am vazut figuri care au facut istorie, care in `89 si`90 au avut curajul de a iesi in strada pentru a scapa de comunism. Pacat ca la 18 ani dupa, trebuie sa o facem din nou. Pentru o clipa, am avut sentimentul ca nimic nu s-a schimbat.

Relatari: RoL1, RoL2, Gandul, EvZ, Cotidianul, HotNews, Realitatea, poze.

Opinii: Adevarul

PETITIE ON-LINE aici

02/02/2008

Decizia CC: legala, dar gresita

Filed under: constitutional,CSM — Cristi Danilet @ 8:04 AM

Se intampla ca pentru aceeasi fapta un magistrat sa dea o pedeapsa de 10 ani inchisoare, iar un altul 1 an inchisoare. Amandoi au dat o solutie legala daca pedeapsa e, de ex, de 1-15 ani. Si totusi..

 

Reglementari

1. Constitutia prevede ca judecatorii CC sunt numiti de Camera Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei (art. 149 alin.3), deci de oameni politici.

2. Legea permite judecatorilor CC sa dea solutii chiar daca ii vizeaza pe ei personal: daca judecatorii nu se abtin ei insisi in caz de incompatibilitate, se prevede exppres ca recuzarea nu se poate aplica (art.55).

3. Legea (art 29 alin 3) permite CC sa isi schimbe jurisprudenta: cu alte cuvinte, daca intr-o sesizare de saptamana trecuta CC a spus ca nu e nimic neconstitutional cu legea x, saptamana asta poate reveni intr-o alta cauza in care se invoca acelasi lucru, si sa declare legea x neconstitutionala.

4. Legea prevede ca in caz de admitere a exceptiei, CC se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare (art. 31 alin 2).

5. Legea prevede ca redactarea hotararilor se face in cel mult 30 zile de la pronuntare (art 60). Constitutia prevede ca deciziile CC produc efecte pentru viitor (art 147 alin 4).  

6. Tot Constitutia prevede ca dispozitiile declarate neconstitutionale sunt suspendate, iar in 45 Parlamentul sau Guvernul trebuie sa faca indreptarile necesare, in caz contrar acele norme incetandu-si aplicabilitatea (art. 147 alin.1).

7. Legea prevede ca deciziile CC de constatare a neconstitutionalitatii sunt definitive (art 31 alin 1), deci nu pot fi atacate . Asadar, ce spune curtea e sfant. Nici macar CEDO nu mai poate face nimic.

 

Asa s-a intamplat in cazul legii CNSAS:

1. Judecatorii numiti politic au solutionat aceasta cauza unui om politic si au dat o decizie cu impact in special asupra altor oameni politici care vor fi `inalbiti`.

2. Mai mult, chiar judecatorii CC au fost supusi verificarii de catre CNSAS: unii au fost gasiti initial colaboratori, altii probabil urmau – insa nici unul nu s-a abtinut, iar decizia de joi a fost luata in unanimitate; prin decizia data , vor fi `inalbiti` si alti judecatori (unul chiar din CSM) si procurori.

3. Legea 187/1999 a mai fost atacata de 7 ori pana acum (deciziile 162, 443 si 465 din 2005, decizia 793 din 2006, deciziile 218, 320, 550 din 2007) si nu au fost invocate de Avocatul Poporului sau constatate de CC probleme; acum au aparut, insa.

4. CC a fost sesizata pentru neconstitutionalitatea a 7 articole din Legea 187/1999, dar decizia 51/2008 priveste intreaga lege; nu se motiveaza aceasta extindere.

5. Pronuntarea s-a facut pe 31 ian, iar motivarea a fost trimisa a doua zi la M.Of. Cum sa poti critica cand oamenii au muncit cu asa spor? Numai Chiuariu mai trimitea Ordonante noaptea la M.Of.

6. OZN-u sa se faca guvernantii si parlamentarii, si tot nu vor redacta o noua lege in 45 zile. Mai ales ca s-ar putea acum sa constate ca de fapt nu avem nevoie de CNSAS.

7. De la publicare incolo, CNSAS nu mai va fmai putea functiona daca legea declarata neconstitutionala nu se schimba: nici Consiliul, nici Colegiul, nici aparatul tehnic. Nimeni.

 

Motivarea deciziei 51/2008

In esenta, CC spune ca atributiile Consiliului si Colegiului CNSAS sunt de natura jurisdictionala, pentru ca e o procedura care contine audiere, adminstrare de probe, pronuntarea unei hotarari in urma votului, procedura de atac – prin urmare CNSAS este o jurisdictie. Exista doua tipuri de jurisdictii: adminsitrative, care sunt facultative – dar CNSAS nu este pentru ca e organism independent iar procedura este obligatorie; si instantele de judecata, insa anumite proceduri la CNSAS nu respecta regulile impartialitatii (cel ce judeca detine si arhiva, face si verificarile) si echitatii (nu se permite avocat, dezbaterile nu sunt publice), care sunt specifice instantelor conform art. 6 CEDO, iar pe de alta parte Constitutia interzice infiintarea instantelor extraordinare.

Curtea nu motiveaza deloc de ce a dispus cu privire la intraga lege si nu doar cu privire la articolele invocate in actul de sesizare, limitandu-se la afirmatia generala – legala, de altfel – ca dispozitiile analizate sunt inseparabile  de intregul sistem normativ al legii.

 

Efectele deciziei CC

De notat mai intai ipocrizia clasei politice: parlamentarii, multi dintre ei neavand habar de drept sau de tehnica legislativa, voteaza in corpore legi ca mai apoi, avocatii parlamentari sa invoce neconstitutionalitatea lor (vezi si episodul cu decizia PNA), practic invocandu-si propria incompetenta; la fel, Consiliul Legislativ nu a observat nimic pana acum.

In logica CC, si alte institutii/autoritati urmeaza a fi desfiintate, caci sunt croite pe acelasi rationament ca si CNSAS: ANI, CNVM, CNCD, CNA, poate chiar si Colegiul Medicilor si orice alt organism care da sanctiuni dar nu este nici jurisdictie adminstrativa, nici instanta de judecata si este gandit ca un organism independent.

Acest dezastru legislativ va afecta inca doua institutii de drept: insasi CC si CSM.

– stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancţiunilor şi a modului de aplicare a acestora este de competenţa exclusivă a plenului Curţii Constituţionale (art 65 Legea CC, art 38 si urm din Regulamentul CC): atat timp cat CC este independenta, si nu este instanta de judecata in materie disciplinara, Plenul CC nu va putea sanctiona vreun judecator sau vreo persoana din aparatul CC;

– sectia CSM sanctioneaza magistratii; judecata se face pe baza unei actiuni disciplinare exercitata de o comisie de disciplina din care fac parte un membru CSM si doi inspectori; aceasta are la baza verificari prealabile efectuate de Inspectia Judiciara (art.44 si urmat din Legea nr. 317/2004): folosindu-se decizia 51/2008 care impune o separare intre cei ce detin actele, fac ancheta si judeca, este evident ca sanctionarea magistratilor dupa mecanismul aratat este neconstitutionala. Asadar, nici un magistrat, membru CSM, sau persoana din aparatul tehnic al CSM nu va mai putea fi sanctionata daca legea nu se schimba.

 

Ce e de facut?

Evident, trebuie modificata Constitutia. Apoi noi legi. Si pregatirea adecvata a legislativului, ca de tras la raspundere pentru legile informe si anticonstitutionale nu poate fi vorba in Romania. Si din cand in cand, niste catarati in functii inalte ar rebui sa isi dea demisia, nu de onoare ca nu prea exista, ci de saturare: oare nu ii doare coloana cat stau agatati de scaunele alea?

Alte opinii: Ziua, Cotidianul, Gardianul

31/01/2008

Romania s-a inchis

Filed under: constitutional — Cristi Danilet @ 2:35 PM

ccr.gifNe-am atins toate scopurile: l-am impuscat pe Ceausescu, ne-am liberalizat, am intrat in NATO, am intrat in UE.

Azi am pus capac la toate: am reusit sa ne albim securistii, comunistii, dictatorii. Azi, inteleapta CC (fain acronim, de trista amintire) a declarat neconstitutionala Legea CNSAS. Vazand stirea si argumentele aduse, nu stiu daca sa plang sau sa rad. E o rusine si imi e rusine. Trebuia sa fi parasit Romania cand s-a invit ocazia. Am ramas alaturi de alti naivi, cu gandul ca putem face ceva in tara noastra.

Ferice de cei plecati in alte parti de soare pline, sa ajute la propasirea altor neamuri. Felicitari si celor care si-au rezervat bilete in Congo, din pacate s-au vandut toate la ultimele referendumuri. Condoleante celor ramasi: Romania s-a inchis pentru noi. Ne-am intors, fara sa observam aproape, cu multi ani inainte… 

Exista insa si o posibila explicatie:

`Decizia Curtii pune lacat dosarelor aflate in lucru la CNSAS. Este vorba in primul rind de dosarele magistratilor, a caror verificare se apropia de final. Deja o serie de judecatori si procurori au primit verdict, dar asa cum spune Constantin Ticu Dumitrescu ar fi urmat citeva nume de rasunet. Printre acestea, inclusiv citeva de la Curtea Constitutionala.` Sunt zeci de procurori si judecatori in aceasta situatie.

Exista deja si o posibila solutie:

Sa faca politicienii o noua lege Ziua. Numai ca pana citeste lumea ziarele de maine, CC deja va trimite decizia la publicat in M.Of.!!! Si, oricum, politicienii s-au ars o data cu CNSAS. Suntem atat de naivi sa credem ca se vor risca in a face o noua lege?

UPDATE: Cea mai rapid motivata decizie a CC a ajuns la M.Of. Speedy justice! CNSAS critica CC pentru ca s-a pronuntat asupra unor chestiuni cu care nu a fost sesizata. Citind motivarea solutiei, imi dau seama cat de prost putem sa argumentam niste decizii. Nici macar aparenta de legalitate nu putem sa o cream..

Reactia CSM

Extraordinar de cinica reactia presedintelui CSM, Lidia Barbulescu. Care e de-a dreptul bucuroasa de decizia CC (baga o shoparlitza ca mai vin si altele) si declara ca efectele ei sunt retroactive. Ramai cu gura cascata si nu iti vine a crede: legea spune clar ca efectele CC sunt obligatorii, de la data publicarii in MOf. Adica, doamna presedinte vrea sa ne convinga ca deciziile CNSAS de colaborare cu securitatea ca politie politica data unor persoane, care au fost confirmate de instanta prin respingerea recursului, ar fi desfiintate?! Mai, sa fie, reinventam dreptul. Oricum, e exemplul clar ca judecatorii nu  sunt ancorati in viata sociala. La 8 ani de la adoptarea legii, judecatorii nu inteleg rostul unei astfel de legi, ceea ce e infricosator! Adica judecatorii – aparatorii dr. omului – ajung sa ascunda dovezile de incalcare a dr.omului in perioada comunista.

28/11/2007

Comisia Cotroceni – neconstitutionala

Filed under: constitutional,MJ — Cristi Danilet @ 1:22 PM

Pe scurt, Curtea Constitutionala a decis ca articolul din Lege modificat prin OUG este neconstitutional. Se pare ca nu doar Ordonanta MJ e cu probleme, ci insasi procedura prealabila avizarii.  Pe larg si cu istoric, Mediafax ne povesteste ce si cum. 

MJ, naucit, inca astepta motivarea. Pana atunci, se face ca nu intelege despre ce e vorba. Sau, cine stie, poate ne asteptam la o OUG noaptea asta, care sa creeeze o noua procedura?! Deocamdata, nimic pe ordinea de zi a sedintei de azi a Guvernului. Intre timp insa, se alarmeaza si parlamentarii, care considera ca mai bine ar desfiinta DNA. Cred ca se vor misca foarte rapid, adica vor lamuri lucrurile pana la aparitia in M.Of. a deciziei Curtii Constitutionale.

Pana va fi publica motivarea deciziei Curtii, fac cateva mentiuni. Cred ca sunt doua variante ce pot aparea in motivare:

judecatorii nu pot exercita doua functii in acelasi timp: de acord potrivit Constitutiei si ne amintim ca asta a spus-o si Iorgovan cand s-a opus numirii magistratilor in CNI; asta inseamna ca argumentul li se aplica si magistratilor asimilati si functionarilor din Consiliul National de Intregritate, deci numirea lor acolo e neconstitutionala, asadar activitatea CNI de pana acum se va spulbera in zare; 

judecatorii nu pot desfasura activitati executive: de acord si aici potrivit principiului separatiei puterilor in stat. Insa asta inseamna ca automat toti magistratii care lucreaza in afara instantelor si parchetelor, sunt detasati contrar legii fundamentale. E o chestiune pe care SoJust o sustine de multisor. 

Asa cum am spus: presedintele poate da avizul fara nici un fel de comisie sau propunere. O spune Constitutia.   

23/11/2007

Drepturile apararii in penal

Filed under: avocat,constitutional — Cristi Danilet @ 6:08 PM

In data de 20.11, Mediafax-ul vine cu o stire tare: o noua exceptie de neconstitutionalitate a fost admisa, in privinta dreptului avocatului invinuitului/inculpatului de a asista la toate actele de urmarire penala. Daca se limita numai la a informa publicul si celelalte trusturi de presa asupra evenimentului produs, era OK. Dar stirea are si o shoparla: `toate actele procedurale efectuate în dosare în baza Legii 356/2006 sunt lovite de nulitate, pentru nerespectarea dreptului la apărare. Concret, aceste dosare aflate în faza de judecată vor fi restituite`. Nu imi pot inchipui insa daca parerea asta a-juridica apartine jurnalistului care, deh, nu se semneaza, sau o fi fost sfatul vreunui jurist venit de la IAS/CAP.

Dupa doua zile, Gardianul isi da seama de manipulare si spune exact contrariul celor afirmate de Mediafax: nici un dosar nu va fi restituit pana la publicarea deciziei CC, care oricum produce efecte numai pentru viitor.

Acum, hai sa gandim putin logic: daca s-ar restitui TOATE dosarele trimise de parchet la instanta si aflate acum pe rol, indiferent de calea de atac, ar insemna sa fiu in situatia de a obliga avocatii inculpatilor sa asiste la acte de urmarire penala la care ei nici nu au formulat solicitare. Cu alte cuvinte, o fi lovite de nulitate actele de urmarire penala, dar nulitatea asta e si ea de doua feluri: absoluta- cand greseala nu mai poate fi remediata, si relativa-cand se poate acoperi vatamarea produsa. Or, daca avocatul a acceptat desfasurarea urmaririi exact dupa tactica procurorului, evident ca nu am nici o vatamare, si logic ca nu poate opera restituirea.

Daca insa avocatul ceruse procurorului sa asiste la actele de urmarire penala si acesta a refuzat invocand legea nr. 356 din 2006, atunci se pune problema restituirii dosarului pentru refacere. Dar asta numai daca ajungem la concluzia ca decizia CC ar privi actele de urmarire penala trecute. Asa ca, deocamdata asteptam aparitia motivarii deciziei CC sa vedem exact in ce sens textul art 172 alin. 1 din C.pr.pen e neconstitutional.

Pana atunci e de reflectat pana unde merg drepturile apararii in timpul anchetei: va putea sa ceara aparatorul inculpatului asistarea la orice act de urmarire penala, de ex. inclusiv la interceptarea convorbirilor telefonice ale partilor din dosarul clientului sau? Si mai e de reflectat daca nu cumva prin egalizarea balantei intre aparare si acuzare in faza de urmarire penala, contradictorialitatea aceasta nu naste cumva un nou proces penal, similar cu cel care se va desfasura in fata judecatorului. Chiar asa, de ce in Romania ar trebui sa avem doua procese?

03/09/2007

CC confunda CoE cu UE

Filed under: constitutional — Cristi Danilet @ 7:45 AM

In M.Of. nr. 581 din 23 august 2007 a fost publicata Decizia nr. 588 din 19 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 228 si art. II alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, emisa de Curtea Constitutionala (CC).Solutia a fost de respingere a exceptiei invocate.

Atentia mi-a fost atrasa insa de penultimul paragraf din motivarea deciziei: `Pentru aceleasi considerente, nu pot fi retinute nici criticile formulate in raport cu Recomandarea nr. (94)12 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, adoptata in data de 13 octombrie 1994 la cea de-a 516-a intalnire a secretarilor de stat. De altfel, Curtea retine ca acest tip de acte comunitare reprezinta masuri legale ce permit institutiilor Uniunii Europene sa-si prezinte punctele de vedere in fata statelor membre, fara ca acestea sa fie obligate sa se conformeze solutiei propuse de administratia comunitara. Recomandarile, spre deosebire de opinii, pot fi date si din proprie initiativa, reprezentand astfel doar pozitia institutiei de la care emana, semnificatia lor reala fiind de natura morala sau politica` (subl.mea).

Citind frazele de mai sus, am realizat confuzia ce exista la nivelul CC asupra institutiilor europene si a naturii actelor emise de acestea. Astfel:

I. Recomandarea nr. (94) 12 a fost emisa de catre Consiliul Ministrilor, organism in cadrul Consiliului Europei. Ea priveste independenta, eficienta si rolul judecatorilor si e inclusa intr-un set de traduceri publicate de mine anul trecut, disponibil pe 4 site-uri: MJ, INM, CoE, CEPEJ.

Consiliul Europei (CoE) este cea mai veche organizatie politica din Europa. Fondat la data de 5 mai 1949, Consiliul reuneste in prezent 47 de state europene Romania a ratificat Statutul Consiliului Europei (adoptat la Londra in 5 mai 1949) prin Legea nr. 64 din 1993, publicata in M.Of. nr. 238 din 1993 si a devenit membru al Consiliului Europei la data de 7 oct. 1993. Este distinct de Uniunea Europeana, insa toate statele membre ale Uniunii sunt si membre ale Consiliului Europei. Obiectivul principal al acestuia este realizarea unei unitati mai stranse intre statele membre pentru protejarea drepturilor omului, a libertatilor fundamentale si a statului de drept, principii care constituie fundamentul tuturor democratiilor autentice si care influenteaza viata tuturor europenilor. CoE are doua organisme statutare principale: Comitetul Ministrilor si Adunarea Parlamentara.

Comitetul Ministrilor reprezinta organismul de decizie al Consiliului Europei, alcatuit din ministrii afacerilor externe ai celor 47 de state membre sau din reprezentantii diplomatici permanenti la Strasbourg. El constituie un organism guvernamental in care, in conditii de egalitate, pot fi discutate demersurile nationale privind problemele cu care se confrunta societatea europeana, cat si forumul in care se elaboreaza raspunsurile europene la aceste provocari. In colaborare cu Adunarea Parlamentara, Consiliul Ministrilor reprezinta gardianul valorilor fundamentale ale Consiliului Europei si este investit cu misiunea de a controla respectarea angajamentelor luate de statele membre.

Recomandarea nu a fost emisa la o reuniune asecretarilor de stat, cum retine Curtea Constitutionala. Am aratat mai sus cine se aduna la adunarile Consiliului Ministrilor. Forumala folsita La acea reuniune au participat `the Minister`s Deputies` (EN) sau `des Delegues des Ministres` (FR), ceea ce s-ar traduce prin `delegatiile minstrilor`.

Recomandarile CoE nu reprezinta doar un act moral sau politic, cum sustine Curtea noastra Constitutionala. Acest rol a fost de mult timp depasit. In cadrul CoE o recomandare reprezinta un stadium minim pe care statul-parte trebuie sa il indeplineasca intr-un anumit domeniu. Este, daca vreti, politica publica ce trebuie insusita de statul membru si preluata intr-un act normative intern. In cazul de fata, toate actele ce privesc statutul magistratilor din Romania trebuie sa fie conform cu Recomandarea nr. 12 din 1994 a CoE.

II. Uniunea Europeana (UE) este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951, intre sase tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda). Dupa cincizeci de ani si cinci valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria; 2007: Bulgaria si Romania), Uniunea Europeana are astazi 27 de state membre.  Trei state au statutul de stat candidat: Croatia, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei si Turcia.

Misiunea UE este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport solidaritatea. Principalele obiective sunt: promovarea progresului economic si social (piata unica a fost instituita in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999); sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale); sa instituie cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni); sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor); sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene, impreuna cu tratatele fondatoare).

Cinci institutii sunt implicate in conducerea UE: Parlamentul European (ales de catre popoarele Statelor Membre), Consiliul Uniunii Europene (reprezentand guvernele Statelor Membre), Comisia Europeana (executivul si organismul cu drept de a initia legislatie), Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (care asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar), Curtea de Conturi Europeana (responsabila de controlul folosirii fondurilor comunitare). 

Legislaţia Comunitară are un caracter distinct faţă de legislaţia naţională şi este independentă faţă de aceasta din urmă. Aceasta înseamnă că prevederile legislaţiei Comunitare pot conferi drepturi şi impune obligaţii în mod direct, adică fără amestecul sau intervenţia autorităţilor naţionale. Ordinea de drept Comunitară este constituita din:

actele juridice fundamentale (izvoare primare), adica: Tratatele de instituire a celor trei Comunităţi europene; Decizia şi Actul privind alegerile directe în Parlamentul european (1976) ; Deciziile şi tratatele de aderare ; Tratatul de la Maastricht ; Tratatul de la Amsterdam; Tratatul de la Nisa.

– actele adoptate de instituţiile comunitare în scopul aplicării prevederilor Tratatului  (izvoarele secundare), adica  regulamente, directive, decizii, acorduri. 

Dupa cum se vede, institutiile Uniunii Europene nu adopa Recomandari, asa cum sustine Curtea Constitutionala din Romania. Iar Consiliul Europei nu e totuna cu Uniunea Europeana.     

Nota: a se vedea si relatarea HotNews.ro.