CRISTI DANILEŢ – judecător

24/03/2017

Spalatul rufelor tine, totusi, de igiena

Filed under: coruptia,democratie participativa — Cristi Danilet @ 8:35 AM
Tags: , ,

masina spalatGăsesc drept halucinantă expresia „rufele murdare se spală în familie” adresată ca reproș celor ce apelează la instrumente democratice de a-și susține în mod public opinia în legătură cu lucrurile care nu merg bine într-o instituție sau chiar în propria țară.

Nu știu de unde vine această expresie, dar cred că este total inadecvată în contextul la care mă refer. Poate că unii nu au familie (și trei milioane de oameni au dat semnătură că un bărbat părăsit de nevastă, care spală rufele copiilor, nu o face în …„familie”). Poate că unii nu au rufe (or fi și din ăștia, cu mătuși care le lasă moșteniri serioase). Poate că unii folosesc spălătoria din oraș. Și poate că unii nu au mașină de spălat.

Dar, ce e interesant, și aici fac apropo direct la discuția de acum două zile despre România, desfășurată la Bruxelles, în care o delegație de români au arătat ce se întâmplă în țară cu lupta împotriva…anticorupției și căreia i se reproșează că nu și-a spălat rufele în familie:

.
1. Cei care invocă chestiunea asta cu rufele sunt prezenți deseori în spațiul public, la televiziuni sau pe Faceboog, unde fac la greu observații și insultă pe oricine nu gândește la fel. Deci, dacă imaginile din cutia aia ajung la public și dacă rețelele de socializare sunt considerate spațiu public, poate ar trebui să aplicăm cu toții ceva reguli de igienă, nu numai unii…

2. Cei care cred că Bruxelles-ul nu știe despre ce se întâmplă în România, se înșeală amarnic: străinii au venit să ne spele rufele la câteva zile după marțea când s-a dat Ordonanța cu abuzul în serviciu și au fost primele reacții ale magistraților, ONG-urilor și apoi ale publicului larg.

3. Aceste reacții ale magistraților, ONG-urilor și ale publicului au fost tocmai încercări de a spăla rufe în familie. Dar, din păcate, unii au furat detergentul.

4. După 1 ianuarie 2007, „familia” mai numără ceva membri și se numește…„Uniunea Europeană”.

5. Familia asta largă dă mulți bani copilului sărac numit România. Așa cum părintele care îți dă bani de caiete sau de suc află că tu i-ai dat pe țigări sau alcool și te cheamă la raport, tot așa UE are tot dreptul să știe că în România furtul e ceva aproape acceptat moral și tot dreptul să se revolte când furtul e legalizat.

Anunțuri

12/01/2013

Apel pentru respectarea justiţiei

Filed under: 1. EXPLICATIE,CSM,democratie participativa — Cristi Danilet @ 8:04 PM

juzi in salaÎn ultimele zile o dezbatere mai aprinsă din CSM legată de alegerea conducerii din acest an a generat diverse scenarii. Că în CSM sunt tabere politice, că sunt influenţe politice. Nu e adevărat. În CSM sunt doar neînţelegeri pe un aspect punctual dar important. Nu putem da vina pe politic când noi nu reuşim să rezolvăm o situaţie. Constat că există interes pentru politic faţă de ce se întâmplă în CSM, dar sigur CSM nu este o instituţie politizată; există interes al politicului pentru mersul justiţiei, dar noi trebuie să ştim, în primul rând prin CSM, să contracarăm influenţele nepotrivite. În CSM nu desfăşurăm activităţi politice – în sensul că nu susţinem oameni politici, instituţii politice, platforme politice şi nu luăm decizii politice – dar suntem obligaţi ca organism colectiv să garantăm independenţa justiţiei faţă de politic, şi ca magistraţi individual suntem datori să susţinem statul de drept. CSM e deasupra intereselor personale sau partizane. Este şi trebuie să rămână o instituţie puternică.

Aceeaşi dezbatere a generat comentarii legate de corectitudinea şi integritatea profesională a magistraţilor din CSM, respectiv a judecătorilor şi procurorilor in instanţe şi parchete. Nu e corect ca în temeiul libertăţii de exprimare să se genereze susţinere pentru unii magistraţi şi antipatie faţă de alţi magistraţi, aceştia să fie împărţiţi în tabere şi în partide, să fie ironizaţi sau insultaţi judecătorii şi procurorii care la un moment dat au păreri diferite. Nu. Magistraţii sunt demnitari din cadrul sistemului de justiţie. Iar justiţia nu e confiscată nici de interese obscure, nici nu intră în curente politice. Justiţia a fost supusă unor reforme lungi, obositoare, care au generat satisfacţii, dar şi nemulţumiri. Acum trecem printr-o altă etapă grea, când intră în vigoare noi coduri,  când încă nu avem oameni suficienţi în instanţe şi când nu avem fonduri în plus pentru sistem, la care se adaugă iniţiative de modificare a statutului nostru sau a structurii judiciare. Nu e firesc să criticăm acest sistem când nu este cazul. Societatea trebuie să sprijine justiţia şi magistraţii, şi să accepte autoguvernarea justiţiei: justiţia, prin lege, este pentru societate, iar societatea, prin civism, este datoare să fie pentru justiţie. O justiţie independentă, corectă, profesionistă.

În fine, aceeaşi dezbatere a generat aprecieri negative asupra asociaţiilor profesionale ale magistraţilor. Eu am făcut parte şi din AMR în perioada 2003-2006, şi din UNJR în 2008-2011. Au fost singurele mijloace de manifestare a libertăţii în cadrul justiţiei, adevărate cadre de desfăşurare a iniţiativelor reformiste. Aşa am cunoscut judecători din alte judeţe, cu aceleaşi probleme şi împreună am contribuit împreună la reformarea sistemului. Existenţa asociaţiilor e o condiţie a independenţei justiţiei. Putem să nu fim de acord cu anumite acţiuni, cu anumiţi oameni la un moment dat. Dar nu putem cădea în derizoriu sau acuza de parti-pris-uri asociaţiile doar în virtutea unor speculaţii.

Eu cred în puterea membrilor CSM de a găsi o cale autentică de comunicare. Mai cred în CSM care reprezintă interesele magistraţilor şi a societăţii pentru o justiţie eficientă. Şi cred în magistratul român – judecător şi procuror – care garantează drepturile şi libertăţile cetăţenilor dacă funcţionează într-un sistem INDEPENDENT de orice factor de presiune.

Justiţia există dincolo de oamenii care o înfăptuiesc. Cu toţii trebuie să ne dorim justiţie.

Noi, cei din sistemul de justiţie, respectăm cetăţeanul. Şi suntem îndreptăţiţi la respect din partea cetăţeanului.

09/10/2012

Se cauta reprezentant al societatii civile pt CSM

Filed under: CSM,democratie participativa — Cristi Danilet @ 1:04 PM

In data de 2 oct 2012, Senatul a aprobat declansarea procedurii pentru alegerea și numirea unui reprezentant al societății civile în CSM.

Potrivit legii, CSM are 19 membri din care doi reprezinta societatea civila. Un membru este acum in functie, d-na rector Corina Dumitrescu, iar un loc este vacant în urma demisiei d-nei Giorgiana Iorgulescu.

 In perioada 15 octombrie – 19 noiembrie 2012, organizatiile profesionale ale juristilor, consiliile profesionale ale facultatilor de drept acreditate, asociariile si fundatiile care au ca obiectiv apararea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului cate un candidat.

Pot Candida in functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentant ai societatii civile, persoanele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: sunt specialisti in domeniul dreptului, cu o vechime de cel putin 7 ani in activitatea juridica, se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990, nu au colaborat cu acestea si nu au un interes personal care influenjeaza sau ar putea influenza indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege, nu au calitatea de membru al unui partid politic si nu au indeplinit in ultimii 5 ani functii de demnitate publica.

Candidaturile se depun la Biroul permanent al Senatului, insotite de documentele prevazute la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicata, respectiv: hotararea judecatoreasca sau, dupa caz, actul normativ de infiintare, actul constitutiv si statutul persoanelor juridice prevazute de lege care pot depune candidaturi, precum si cazieral fiscal al acestora.

De asemenea, candidaturile trebuie insotite si de documentele prevazute la art.7 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 republicata, si anume: curriculum vitae, precum si, dupa caz, documentele de susfinere a candidaturii, o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea, o declaratie autentica, pe propria raspundere, potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, o declaratie de interese actualizata, precum si cazierul judiciar.

 

De interes:

– pct 15 din stenograma  Biroului Permanent al Senatului din 2 oct 2012

– anunt preluat de e-juridic

01/12/2011

La multi ani, Romania!

Filed under: democratie participativa — Cristi Danilet @ 12:57 PM

Trăim într-o ţară fantastică, cu mulţi oameni minunaţi. Trăim într-o ţară al cărui viitor îl clădim acum. Trăim într-o ţară în care suntem liberi şi care se sprijină pe noi. 

Noi suntem români. Noi suntem România. 

Eu iubesc România. Pentru că e casa mea. Şi alor mei. Şi a copiilor mei. 

La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!

1 decembrie 2011

04/08/2011

Vin Codurile! – Populatia stie?

Filed under: democratie participativa — Cristi Danilet @ 2:44 PM

Pe 1 oct. 2011 intra in vigoare noul Cod Civil – republicat in M.O.505 .

Profesionistii dreptului deja au intrat in febra pregatirii. Institutiile responsabile au incheiat un protocol de colaborare. Proiectul `Vin Codurile` pe care il gestionez la nivelul CSM se dezvolta pe zi ce trece. Deja avem un Grup interinstitutional care se reuneste regulat si care are menirea sa puna la un loc toate resursele umane si informationale intre profesiile juridice. Tinerii auditori de justitie sunt chiar in aceste zile la Sovata la un training intensiv. Avocatii si MJ deja au organizat conferinte pe tema noului Cod Civil (la Constanta, respectiv la Bucuresti). In urmatoarele luni vor avea loc tot mai multe seminarii de formare continua, unele dintre ele organizate in comun cu judecatori, grefieri, avocati, notari, executori (ceea ce e o premiera in justitia noastra).

Acum deja ne gandim mai departe: codurile vin in primul rand pentru populatie, pentru justitiabil, si apoi pentru practicantii dreptului. De aceea, e evident ca populatia trebuie sa stie noile institutii din codurile care vor intra in vigoare si modificarile aduse la vechile institutii. Pentru ca lipseste un astfel de program de informare in masa, am decis sa ma implic in redactarea si poate chiar editarea unor materiale informative adresate cetateanului obisnuit, cu mimime cunostinte juridice.

Evident, redactarea acestor materiale trebuie sa se faca intr-un mod accesibil, nicidecum tehnicist. De aceea, e nevoie de persoane care sa prezinte informatiile oficiale  intr-un limbaj pe intelesul tuturor.  Si e nevoie de persoane care sa le raspandeasca la destinatari. Am apelat la magistratii detasati in CSM, la grefieri, la avocati. Am apelat la studenti. Si am anuntat aceasta intentie la o parte a presei.

Cred ca tot ce apare pe site-ul CSM legat de noile coduri si, de ce nu, de profesia de magistrat sau chiar de organizarea si functionarea justitiei va trebui popularizat, raspandit prin canalele clasice de comunicare (presa tiparita) si prin cele noi (social-media). Asta nu o putem face doar institutional, ci e nevoie de voluntari, de oameni bine intentionati si care inteleg mizele uriase ale acest proiect. Cei care au idei sau vor sa se implice sunt asteptati sa se inscrie la adresa grupului `Vin Codurile!  internship@csm1909.ro sau sa ma contacteze personal.

Justitia trebuie sa fie apropiata de cetatean.  Si impreuna putem face ceva de substanta, care poate schimba fata Romaniei pentru multi, multi ani.

03/08/2011

Si totusi, ce ne uneste?

Filed under: democratie participativa — Cristi Danilet @ 10:18 PM

Am vorbit zilele trecute despre dezbinare.

Am intrebat mai intai, mai degraba retoric, ce ne dezbina? Traim intr-o tara care avem impresia ca merge la vale incontinuu, in care reformele reusesc cel mult sa intarzie caderea, in care lipsesc valorile si etaloanele, in care profesionalismul e inlocuit de fuga dupa profit imediat, in care legea pare instrument perfect pt scopuri contrare principiilor, in care toti au impresia ca numai ei au dreptate, in care informatia e la putere dar dezinformarea e deasupra a tot si toate, in care multi vorbesc de statul de drept dar nu stiu ce inseamna aceasta sintagma, in care justitia se vrea a fi controlata, in care oamenii sunt despuiati si disecati in piata publica spre deliciul celorlalti, in care demagogia e ridicata la rand de vertite, in care hotii striga `hotii!` si ipocritii isi aroga rol de formatori de opinie. In care oamenii devin incetul cu incetul umanoizi. De ce am ajuns in halul asta? De ce nu ne mai salutam cu vecinul de scara, de ce nu ne mai imprumutam unul altuia, de ce ignoram criticile prietenilor, de ce sapam dupa informatii can-can-istice, de ce ne hlizim la necazul altora, de ce ne e jena sa strangem un gunoi de pe jos, de ce fumam in locuri publice cand sunt in jurul nostru nefumatori, de ce injuram de fata cu copiii?

Apoi am dat un exemplu recent de cum se face o dezbinare, vorbind despre raportul MCV de anul acesta si despre promovarea la ICCJ, prezentate primul in mod voit altfel decat in realitate, iar al doilea dintr-o neinformare din partea celor care au scris pe subiect.

Acum vreau sa trec de la problema la solutie. Ce ne poate uni? In acest noian de interese si dezinterese, in fuga continua dupa avere sau celebritate, oare ce ne mai poate uni? Pe noi, puterile din stat? Pe noi, cetatenii din stat? Pe noi, indivizii, cu noi, autoritatile si institutiile statele? Pe noi, cei din trecut cu noi, cei din prezent si poate chiar cu noi, cei din viitor?

Atat de imprastiati pe orizontala fiind, oare putem sa gasim o axis mundi unanim acceptata? Exista un factor coagulant? Exista un punct comun? Exista o verticala? Si daca da, care e aceea? Spre unde sa ne duca ea? Cum o putem activa?

Intrebarile sunt dintr-un registru despre care nu vorbesc prea des, si oricum nu public. Dar poate sunt sau vor fi unii care vor rezona la aceste intrebari. Iar intuitia le va reflecta intentia mea.

21/06/2011

Confiscarea averii (1)

Filed under: democratie participativa — Cristi Danilet @ 11:59 AM

Legat de recentele dezbateri cu privire la înlăturarea din Constituţie a prevederii cu privire la prezumţia caracterului licit al dobândirii bunurilor intervin cu anumite observaţii, fiind convins ca se fac anumite confuzii.

Aşa cum spune şi secretarul general al ANI, problema este de fapt cea a confiscării extinse. Această instituţie, necunoscută legislativ încă în România, e menită să ducă la confiscarea unor bunuri dobândite în mod similar ca cele pentru care intervine o condamnare, chiar dacă au fost transmise altor persoane. Ea e prevăzută în Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului UE, care este obligatoriu de implementat la noi.

De altfel, profesorii care au lucrat la proiectul Codului Penal iniţial din 2009 au prevăzut această nouă instituţie în art 113. Dar în forma finală, trimisă la Parlament de MJ, nu mai apare. La fel, nici în Codul penal din 2009, publicat în Monitorul Oficial (Legea 286/2009).

Pentru o analiză la nivelul UE despre necesitatea implementării Deciziei-cadru şi dificultăţile întâmpinate, a se citi Comunicarea CE (2008) 766. Principiul este „criminalitatea nu aduce venituri”.

PS. Inca o parere: Adrian Neacsu

23/05/2011

Vin codurile! Ce facem? (2) – Proiect

Filed under: CSM,democratie participativa,MJ,responsabilitate — Cristi Danilet @ 6:42 PM

Am facut un APEL ieri vizavi de iminenta intrare in vigoare a noilor coduri. Am primit mai multe e-mailuri de la persoane care şi-au manifestat intenţia de a sprijini un proiect. Iata mai jos o propunere pe care o lansez public. Cei care au cunoştinţe de project management, sunt invitaţi să îl îmbunătăţească. Voi propune CSM ca săptămâna viitoare să organizăm o primă întâlnire cu doritorii de a se implica efectiv în direcţionarea acestuia. Pentru contribuţii, vă aştept mesajele la cristi.danilet@csm1909.ro.

1. Justificare:

Se pare ca Noul Cod civil va intra în vigoare în 1 oct. 2011. Ce facem pana atunci si ce facem dupa momentul intrarii in vigoare?

Eu propun institutionalizarea formelor de pregătire, sub coordonarea CSM, pt a mari forta argumentelor si a asigura implementarea corecta sub aspectul jurisprudentei viitoare in toata tara. Dacă de la bun început noul cod civil se va aplica corect, se va crea rapid o jurisprudenţă unitara. Aceasta pentru că este evident că primele hotărâri pronunţate de instanţe vor circula rapid printre judecători şi avocaţi pentru a fi luate ca exemplu. 

2. Ce avem nevoie pt jurisprudenţă corectă:

– actul normativ în formă finală (pentru ca magistraţii să-l cunoască)

– formare rapidă şi temeinică (pentru ca magistraţii să-l aplice). 

3. Ce propun să facem pt aceasta:

a. Alcătuirea unui Grup de lucru interinstituţional pentru implementarea NCC care să coordoneze etapa de pregătire şi aplicare a noului cod. Practic Grupul va trebui să asigure legătura dintre instituţiile cu atribuţii în această privinţă şi să faciliteze luarea unor decizii la nivelul fiecăreia dintre acestea.

Din grup ar trebui să facă parte personal din:

– CSM: membri CSM, Direcţia Legislaţie, Biroul formare

– INM: un director, şef Departament formare

– UNBR prin INPPA

– MJ: un secretar de stat, Direcţia legislaţie

– reprezentanţi din echipa Ţucă, Zbârcea s.a. care se ocupă de studiile de impact.

– asociaţiile profesionale ale magistraţilor

– ONG-urile specializate în formare. 

 b. Publicarea NCC şi facilitat cunoaşterea acestuia

– trebuie finalizata legea de punere în aplicare a NCC până la vacanţă

– trebuie republicat NCC cu modificările aduse prin legea de punere în aplicare

– trebuie editată şi publicată ediţia oficială a NCC şi asigurată distribuirea gratuită a câte unui exemplar fiecărui judecător (ideal tuturor; obligatoriu civiliştilor). 

c. E-learning: Trebuie alcătuirea un site pentru NCC care să cuprindă toate informaţiile, de la cele privind componenta comisiei care a lucrat pentru conceperea lui, până la explicaţii teoretice şi jurisprudenţa privind NCC. Practic este vorba de a întocmi un cod civil comentat şi adnotat, disponibil gratuit online:

– site-ul e indicat să fie ataşat site-ului INM, care se ocupă de formarea magistraţilor;

– trebuie să cuprindă o evidenţă a articolelor din NCC în corespondenţă cu vechea reglementare, pentru a se identifica cu exactitate noile reglementări astfel ca formarea să se axeze cu prioritate pe acestea;

– trebuie cointeresaţi practicienii, doctrinarii şi formatorii pentru a comenta noile instituţii prin articole/referate publicate pe site; lucrările trebuie cenzurate de un colectiv ştiinţific care poate fi acelaşi cu Grupul de lucru interinstituţional;

– trebuie văzut în ce măsură membrii comisiilor care au lucratla NCCşi legea de punere în aplicare au obligaţia contractuală sau pot fi stimulaţi/interesaţi pentru a comenta online noile instituţii;

– pentru instituţiile preluate din legislaţia altor state, trebuie identificată, solicitată şi preluată doctrina şi practica consacrată a statelor respective pe acele reglementări

– în timp, fiecărui articol din NCC trebuie ataşată practica relevantă: pentru instituţiile vechi trebuie identificate soluţiile de practică judiciară nediscutabile (din practica deja publicată), iar acolo unde sunt soluţii divergente colectivul ştiinţific trebuie să decidă (ceea ce va ajuta la unificarea practicii, care de multe ori provine din necunoaşterea unor hotărâri de referinţă); pentru instituţiile noi, pe măsură ce instanţele vor soluţiona litigii, hotărârile relevante trebuie rapid preluate şi publicate pe site, pentru a servi ca model (ceea ce va ajuta la crearea unei jurisprudenţe unitare). 

d. Recrutare şi formarea

– recrutarea noilor magistraţi în anul 2011: trebuie analizat dacă recrutarea trebuie să ţină seama de NCC, adică dacă în bibliografia concursurilor pentru admitereala INM, dar şi pentru capacitate, poate fi prevăzut NCC şi nu vechea reglementare

– orice întâlnire, conferinţă, eveniment pe NCC (dar nu numai) trebuie transmisă online, înregistrată şi publică pe site-ul specializat

– formarea descentralizată trebuie să capete proporţii uriaşe. Trebuie să privească pregătire comună pentru judecători, procurori, avocaţii, consilierii juridici şi mediatorii. 

e. Informarea publicului

– broşuri tipărite pentru justiţiabili

– dezvoltarea unei secţiuni cu emisiuni TV disponibile online

– alcătuirea de formulare pentru cereri de chemare în judecată disponibile online şi la instanţe. 

4. În concluzie:

E vorba de un proiect conceput dincolo orgolii şi afaceri, unde instrumentul online de tip e-learning este principala componentă. El va fi util nu numai magistraţilor, ci şi avocaţilor şi studenţilor. Acesta va asigura formarea profesioniştilor în drept, dar şi unificarea practicii judiciare (pentru instituţiile vechi) şi crearea unei noi practici judiciare dar unitare (pentru instituţiile noi).

Proiectul desfăşurat pentru NCC va putea fi astfel pilot pentru următoarele noi coduri.

22/05/2011

Vin codurile! Ce facem? – APEL

Filed under: democratie participativa,dr.omului — Cristi Danilet @ 7:12 PM

Se pare ca Noul Cod civil va intra în vigoare în 1 oct. 2011. Si chiar dacă nu aceasta va fi data, tot va veni în curând momentul intrării in vigoare, atât pentru noul cod civil, cât şi pentru celelalte trei noi coduri. Ce facem până atunci şi ce facem după acest moment? Din păcate, autorităţile s-au gândit doar la emiterea unor noi coduri, nu şi la primul moment de după. De parcă publicarea unei legi ar echivala cu aplicarea ei.

Intrarea în vigoare a unor noi coduri e un eveniment epocal în viaţa unei societăţi, iar noi avem şansa de a fi contemporani cu acest eveniment. Trecerea la o nouă legislaţie fundamentală fie ne va bulversa complet cu efecte pe mulţi ani şi unele poate iremediabile, fie va determina o evoluţie rapidă a societăţii noastre.

Dacă momentul va fi bine pregătit, toate problemele cu care lumea juridică din România se confruntă de ani de zile – norme juridice desuete sau incoerente, practică neunitară, imprevizibilitate, arbitrariu în interpretarea legilor, inconsistenţă în motivarea hotărârilor judecătoreşti – pot fi depăşite. Putem construi un nou drept în România, unde legile nu se vor mai vinde pe bani, unde profesorii adevăraţi se vor impune prin forţa argumentaţiei şi nu prin numărul de cărţi vândute, unde hotărârile judecătoreşti vor fi disponibile pe internet şi nu vândute pe sub mână pentru a creşte cifra de afaceri a nu ştiu cărei edituri.

Haideţi să nu lăsăm pe alţii ceea ce noi înşine putem face. Nu cred că putem ignora imensul potenţial pe care dascăli de marcă sau studenţi emeriţi îl au, pe care judecători extrem de bine pregătiţi şi avocaţi maeştri îl deţin, pe care membri ai unor ONG-uri îl pot pune la dispoziţie. Oameni ca aceştia se pot implica într-un proiect bine articulat, pe care îl putem concepe împreună, îmbunătăţi pe parcurs şi pune în practică. Eu nu sunt pentru cunoştinţe vândute, pentru monopol, orgolii şi afaceri atunci când e vorba de drepturile omului. Şi sunt convins că sunt mulţi care gândesc ca mine.

Voluntariatul gândit cu mare responsabilitate, în cel mai sincer simţ civic, poate naşte adevărate elite şi poate impune schimbări autentice în societate. E o ocazie. ACUM. Vă invit pe toţi profesioniştii de bună credinţă să răspundeţi acestei provocări.

 

01/06/2010

Letonia: scaderea pensiilor-contrara CEDO si Constitutiei

Filed under: democratie participativa,politic — Cristi Danilet @ 7:37 PM

In urma cu putin timp reproduceam o stire din presa internationala despre o decizie a Curtii Constitutionale din Letonia in privinta reducerii pensiilor ca masura de austeritate propusa de Guvern. Se propunea o reducere de 10% a tuturor pensiilor pt perioada 2009-2012.

Pe site-ul CC Letoniei am gasit varianta in lb. EN a acestei decizii care este de-a dreptul impresionanta din punct de vedere al modalitatii de argumentare (consultare autoritati, experti, raportare la jurisprudenta interna si internationala).  O colega judecator a facut un rezumat in lb. RO al acesteia.  Reiau pasajele cele mai importante, cu observatia ca aplicarea acestora in cazul Romaniei este mai mult decat evidenta:

Scaderea pensiilor trebuie examinata prin raportare la principiile fundamentale din art. 1 al Constitutiei si la art. 1 Protocolul 1 la Conventia EDO. Cu privire la pensiile speciale de serviciu, Curtea a stabilit ca situatia acestora este similara pana la identitate cu cea a pensiilor pentru limita de varsta, intrucat scopul pensiei de serviciu este acelasi cu al pensiei pentru limita de varsta: de a compensa pierderea capacitatii de munca, pensiile de serviciu urmarind sa asigure mijloace de subzistenta persoanelor care au indeplinit functii specifice in interesul statului, in conditii speciale. 

Angajamentele internationale asumate de Guvern fata de creditorii externi pentru limitarea efectelor crizei economice nu pot constitui, prin ele insele, temeiuri pentru limitarea unor drepturi fundamentale. Faptul ca documentele adresate creditorilor internationali contin promisiunea guvernului de a adopta prevederile legale in discutie nu inseamna ca acei creditori au stabilit unilateral aceste conditii, ei limitandu-se la a indica obiectivele ce urmeaza a fi atinse (ex. reducerea cheltuielilor bugetare), insa alegerea celor mai adecvate masuri ramane la discretia Statului. 

Curtea a ajuns la concluzia ca dezechlibrul actual a fost cauzat de „decizii pripite si nefundamentate” ale statului in aceasta materie, precum cresterea ajutorului parental, mecanismul de indexare neadecvat, scaderea contributiilor la acest fond. 

Principiul sperantei legitime este indisolubil legat de statul de drept. In virtutea acestui principiu, organele statului sunt obligate sa actioneze in conformitate cu dispozitiile legase si sa respecte sperantele legitime intemeiate pe prevederile legale in vigoare, indivizii putand conta pe previzibilitatea normelor legal adoptate si fiind astfel in masura sa isi planifice viitorul in contextul drepturilor conferite de aceste dispozitii. Desigur, acest principiu nu impiedica statul sa faca schimbari legislative, insa ii impune obligatia ca, ori de cate ori o face, sa mentina o balanta rezonabila intre increderea indivizilor in prevederile legale existente si interesele pentru a caror satisfacere opereaza modificarea cadrului legal. In aplicarea jurisprudentei CEDO, Curtea Constitutionala a statuat ca, pentru respectarea proportionalitatii unei astfel de masuri de reducere a pensiilor, se impunea fie asigurarea unei perioade de tranzitie corespunzatoare, fie stabilirea unei compensatii ulterioare perioadei de reducere, ca o compensatie echitabila, ceea ce nu s-a intamplat.

27/05/2010

Traim. Deci am devenit un pericol

Filed under: 0. NOUTATI,democratie participativa — Cristi Danilet @ 10:40 PM

O duduie de la Ministerul Justitiei a intervenit azi de vreo cateva ori la televiziune sa se auda spunand o enormitate mai mare decat vechimea ei in sistem (da, din nefericire, e de-a `noastra`): cica tara asta necesita luarea unor masuri de siguranta nationala prin a se reduce pensiile si salariile. De unde i-a venit magnifica idee? Am auzit ca de la seful ei, si asta inca de anul trecut. Indiferent cui apartine maternitatea/paternitatea acestei justificari diabolice, eu cred ca textul Constitutiei spune in art 53 cum stau lucrurile:

ARTICOLUL 53 – Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati
(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.

Acum, eu nu sunt judecator constitutional sa spun daca o astfel de masura e constitutionala sau nu. Nici nu cred inca asa cum se scrie ca Presedintele tarii s-a intalnit cu presedintele CCR sa cada de acord in conditii neconstitutionale asupra solutiei in cazul atacarii legii. Spun doar ca in Letonia s-a decis de omologii CCR-ului nostru ca reducerea pensiilor ca masura de austeritate incalca constitutia lor.

Apoi sunt si eu cetatean al tarii asteia si vad niste lucruri. La TV, vad cum se fac achizitiile publice, vad cine le castiga, vad ce se construieste sau se cumpara. Mai circul prin Bihor si mai dau si eu peste cate o strada refacuta desi in jur e praf si mi se spune cine locuieste in zona, sau ca se face o sala de sport intr-o comuna si aflu cine se trage de acolo. Apoi, ca judecator de penal, mai vad ceva: cum se fac evaziunile fiscale, inselaciunile, falsurile etc. In fine, un coleg judecator de civil recent mi-a mai aratat ceva:  functionarii dintr-o primarie au cu totii titluri de proprietate pe o suprafata de teren pe unde, minunea coincidentei, s-a nimerit sa treaca o autostrada si acum toti asteapta banii pt expropriere de ordinul…miliardelor (da, am spus bine); evident, faptul ca acei functionari nu au avut nicicand terenuri la CAP, nu mai conteaza. Sa mai spui ca in Romania nu se traieste, si inca foarte bine, de unii. Adica, exista clar modalitati de a obtine sume imense de bani prin anumite mecanisme stiute numai de unii.

Si stau si ma gandesc cum in timpul asta am devenit noi, astia de nu avem nici case, nici masini, nici vile, nici SRL-uri, nici bodyguarzi, nici conturi in strainatate, asadar cum am devenit pericole pentru siguranta nationala – adevarul e ca intr-un fel am devenit un pericol, nevazand sau nesanctionand lucruri ca cele de mai sus. Dar pensionarul, oare de ce pensia lui e pericol pentru siguranta nationala de trebuie redusa? Dar oare profesorii, sau medicii, ori grefierii, oare de ce salariul lor este pericol pentru siguranta nationala de trebuie acum redus? Si oare reducerea nu e prea mica si risca decidentii sa ramana cu pericolul in casa?

Adevarul e ca prea multa democratie strica. Am inceput sa facem publice contractele secrete de privatizare. Am inceput sa descoperim contractele dubioase de achizirtii publice. Am inceput sa comentam public modul in care sunt conduce institutiile publice si autoritatile statului. Am inceput sa fim pretentiosi, cica vrem sa muncim, cica vrem sa traim. Eu cred ca am devenit un pericol.

19/05/2010

SoJust cere CE continuarea monitorizarii

Filed under: democratie participativa — Cristi Danilet @ 6:44 PM

Asociatia Societatea pentru Justitie (SoJust) afirma ca este necesara pastrarea Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) instituit asupra Romaniei de catre Comisia Europeana, obiectivele reformei din justitie nefiind inca atinse.

Membrii SoJust au participat in ultimele doua saptamani la mai multe intalniri organizate la Bruxelles si la Bucuresti cu reprezentanti ai Comisiei Europene, interesati de mersul justitiei in vederea a ceea ce ar trebui sa fie ultima evaluare a Romaniei din cadrul MCV. In cadrul acestora, SoJust a sustinut urmatoarele:

1. Recentul proiect de Strategie de dezvoltare a justitiei ca serviciu public propus de Ministerul Justitiei este un exercitiu de imagine din dorinta de a avea un punct indeplinit inainte de finalizarea acestei misiuni de evaluare. Un astfel de proiect ar putea avea finalitate doar daca ar reprezenta o punere in aplicare a Pactului dintre cele trei puteri propus inca din cursul anului trecut de catre magistrati dar neacceptat inca de politicieni: numai vointa comuna dintre legislativ, executiv si judiciar pot sta la baza unei strategii care sa oblige decidentii politici, oricare ar fi acestia in cursul anilor urmatori, in a lua masurile ce se impun fara a atinge independenta justitiei. De asemenea, mai multe prevederi ale sale nu sunt conforme cu Constitutia Romaniei. In fine, este de neacceptat absenta unui plan de actiune in care sa se stabileasca termenele de realizare a obiectivelor, modalitatea de finantare a fiecaruia si responsabilii de realizare.

2. Proiectul de lege privind accelerarea desfasurarii proceselor propus de asemenea recent de catre Ministerul Justitiei omite un aspect extrem de esential: unificarea practicii judiciare. Astfel, SoJust considera necesar preluarea din proiectele de coduri de procedura a mecanismului de intrebare preliminara prin care in situatia unor hotarari contradictorii in spete similare sau dificultati in interpretarea dispozitiilor legale, instanta de recurs sa aiba competenta de a lamuri aceste aspecte. De asemenea, ca instrument de maxima transparenta, SoJust solicita continuarea proiectului JURINDEX – de publicare pe internet, in mod gratuit, a tuturor hotararilor judecatoresti pronuntate in Romania. Dincolo de acestea, grabirea lucrarilor comisiilor parlamentare in care se dezbat noile coduri de procedura ramane un deziderat important.

3.  Urmare a deciziei Curtii Constitutionale cu privire la Legea ANI, statul roman este in momentul de fata vitregit de un mecanism eficace de control al averilor, incompatibilitatilor si conflictelor de interese. SoJust reaminteste ca infiintarea ANI a fost o conditie de aderare la UE, in acest moment Romania incalcandu-si un angajament de o maxima importanta pentru integritatea din sistemul public. In acelasi context, al luptei impotriva coruptiei, SoJust mai atrage atentia asupra lipsei in Romania a expertilor audio-video, precum si existenta monopolului de stat in domeniul expertizelor criminalistice, prin tolerarea acestei politici de catre Ministerul Justitiei. Or, SoJust atentioneaza ca in momentul de fata este impiedicata efectuarea in mod independent a expertizelor necesare verificarii corectitudinii tehnice pentru inregistrarile audio si video care de regula constituie probe esentiale in acest tip de dosare.

4. SoJust militeaza pentru o justitie sociala. Or, educatia juridica si executarea hotararilor judecatoresti raman in continuare capitole vulnerabile in tara noastra. Din contra, acestea trebuie sa devina prioritati ale agendei sociale.

Cu toate ca in raportul intermediar in aceasta primvara insasi Comisia Europeana solicita un acord intre puteri cu privire la viitorul justitiei si luptei anticoruptie din Romania, SoJust afirma in mod categoric ca nu exista vointa politica in acest sens, ceea ce pune in pericol grav existent statului de drept si democratia si asa fragila in Romania. In acest context, pastrarea MCV pare singura solutie rationala pentru ca decidenti interni sa continue in mod acceptabil eforturile de modernizare a justitiei.


Cristi Danilet – presedinte SoJust

02/04/2010

Protestul justitiei 2009 – documente programatice

Filed under: democratie participativa,independenta justitiei — Cristi Danilet @ 4:39 PM

In aprilie anul trecut concepem primul document declarativ in privinta independentie justitiei din Romania pornit din interiorul sistemului. Astfel s-a nascut Rezolutia ce avea sa fie votata de CSM si de toate adunarile generale ale instantelor si parchetelor din Romania. Era pentru prima data cand se petrecea asa ceva.

Pentru ca ulterior acest document, al caruit prim draft l-am alcatuit impreuna cu judecatorii Adrian Neacsu (Vrancea) si Horatius Dumbrava (Mures) a stat la baza revendicarilor din lunile urmatoare care au culminat cu forma extrema de protest adoptata in septembrie 2009 si pentru ca se pare ca inca Parlamentul tarii nu a inteles in ce criza financiara a fost justitia si in ce criza morala se afla, am decis sa adunam toate documentele miscarii noastre de anul trecut. Astfel, s-a nascut culegerea Protestul Justitiei Romane – documente programatice ale miscarii revendicative a instantelor judecatoresti din aprilie-octombrie 2009, publicata de noi trei, pe care o punem in circulatie in forma electronica iar, la cerere si gratuit, in forma printata.

Din cuprins:

introducere: De la ganduri la fapte. Inceputul democratizarii judiciare

calendarul actiunilor revendicative

27/03/2010

Semneaza si da mai departe!

Filed under: democratie participativa — Cristi Danilet @ 11:06 AM

Semnati alaturi de magistrati!

Haideti sa aratam tutoror ca dorim o justitie curata!

Semnati petitia Demnitate si Integritate! www.sar.org.ro/blog/?p=1490

Trimiteti indemnul de a semna si altora, tuturor acelora care sunt de acord sa sprijine reforma morala a magistratilor care, iata, este dorita si din interior (300 de magistrati au semnat in primele 72 de ore). Magistratii insisi isi doresc colegi profesionisti si reguli clare de acces si promovare in justitie. Am asteptat cu totii acest moment timp de 20 ani.

Pana acum, au semnat pentru sustinerea protestului nostru: avocati, grefieri, profesori, jurnalisti, economisti, ong-isti, justitiabili, filosofi.

Semnati  si dvs! Si dati mai departe!

Judecator Cristi Danilet

25/03/2010

Justitia ia atitudine

Filed under: democratie participativa — Cristi Danilet @ 7:35 PM

Bradut Florescu nu mai gaseste rostul Romaniei: suntem o tara care isi vinde pamantul, isi pierde credinta si isi paraseste batanii. Regizorul Tocilescu nu isi mai iubeste tara, fiind obosit de atata falsitate si mediocritate si mai ales de o media vinovata de genocidul cultural. Dan Puric ne vede intr-o grota, intr-un capitalism care nici nu are nevoie de cultura (a se remarca discursul indreptat spre general, respectiv spre universal al lui Tocilescu, respectiv Puric).

Alexandra Svet ataca atitudinile pesimiste: nu asa e tara noastra si da, putem sa schimbam ceva.  Si aceeasi Alexandra, impreuna cu Carmen Ciubota ne aminteste de valorile extraordinare pe care le avem in Romania si ca trebuie sa facem ceva pt a le aduce la lumina. Si Mihai Dragan spune ca trebuie sa nu ne mai plangem de mila.

Poate ca nu intamplator judecatorii iau atitudine in aceasta perioada, aratand ca vor curatenie si profesionalism in breasla lor. De curand indemnam tinerii magistrati sa iasa din enertie. UNJR a reactionat puternic invocand integritatea sistemului juridic. Azi pe HotNews am aratat ce se preconizeaza a se intampla in urmatoarele luni la CSM si nu putem permite. Societatea civila ne sprijina in acest demers.

Lucrurile se misca. Incet, e drept, dar sigur. Si in directia buna.

Petitie impotriva arbitrariului CSM

Filed under: democratie participativa — Cristi Danilet @ 6:53 PM

Pe 24 martie 2010 a fost facut public un protest al judecatorilor privind modul de actiune al Consiliului Superior al Magistraturii in legatura cu implicatiile etice puse in discutie de cazul Voicu, precum si fata de arbitrariul si lipsa de transparenta a numirilor la ICCJ. Credem ca este foarte important ca publicul si societatea civila sa sprijine astfel de initiative si va invitam sa va alaturati protestului, semnand aceasta petitie, care va fi trimisa CSM impreuna cu lista de semnaturi. Pentru a semna petitia, trimiteti un comentariu AICI cu numele Dvs.

Pe scurt, CSM trebuie sa-si clarifice pozitia in urmatoarele situatii:

– judecatorii in cazul carora s-a inceput urmarirea penala mai pot sa intre in sala de judecata si sa imparta altora dreptate?

– in trecut au existat suspiciuni privind criteriile dupa care CSM numeste judecatorii la Curtea Suprema (diferente foarte mari de dificultate a intrebarilor la interviul de promovare pentru diferiti candidati). CSM trebuie sa faca niste criterii clare, transparente si aplicabile tuturor candidatilor in mod egal.

Puteti citi textul integral al protestului judecatorilor pe blogul judecatorului Adrian Neacsu.

08/03/2010

6 luni de la protestul din justitie. Ce s-a castigat

Filed under: democratie participativa — Cristi Danilet @ 10:29 PM

.

jud.Cristi Danilet     jud.Adrian Neacsu     jud.Horatius Dumbrava

Miscarea protestatara a magistratilor din aprilie-septembrie 2009 a fost de departe cel mai important eveniment al anului judiciar trecut (sustinem in continuare ca a fost vorba de o forma de protest ce a avut ca obiect insusi statutul justitiei ca putere publica, si nu o greva pentru revendicarea unor drepturi de natura sindicala, care ar fi fost, fara indoiala, ilegala). Modul de organizare a actiunilor, calitatea documentelor elaborate si profesionalismul comunicarii cu media si celelalte puteri au scos in evidenta o fata mai putin cunoscuta a justitiei, ce poate fi definita prin eficienta, pragmatism, puternic si real simt civic. La 6 luni de la acele evenimente, am sintetizat rezultatele obtinute, facand abstractie de drepturile materiale consolidate:

Pentru prima data dupa Revolutia din `89, justitia romana in ansamblul si-a afirmat independenta in mod public. Pana la protest, astfel de reactii apartinusera doar reprezentantilor asociatiilor profesionale, Consiliului Superior al Magistraturii, in forme palide si neconvigatoare si ca exercitare functionareasca a unei obligatii institutionale, precum si unor voci izolate din sistem. De acum incolo, magistratii nu vor avea retineri in a afirma independenta justitiei ca principiu ce trebuie sa stea la baza relatiilor stabilite intre puteri, aceasta devenind, inainte de a fi o valoare abstracta, o stare de spirit.

S-a provoacat o dezbatere larga in societatea romaneasca despre pozitia justitiei in societate raportat la celorlalte puteri. S-a lasat loc de discutii asupra rolului magistratilor in mentinerea echilibrului puterilor si ordinii sociale. S-au prefigurat discutii de profunzime asupra responsabilitatii sistemului judiciar.

Procurorii au aderat rapid la demersul declansat de judecatori, delimitandu-se in timpul conflictului de puterea executiva si asumandu-si astfel pe deplin statutul de magistrat. Din acest moment, discutiile despre independenta justitiei nu se mai rezuma la puterea judecatoreasca (structural alcatuita de totalitatea judecatorilor, iar functional exercitata de fiecare judecator in parte), ci referirile se fac la puterea judiciara (sintagma ce desemneaza deopotriva judecatorii si procurorii).

Limitele legale puse actiunilor structurilor asociative din justitie si timiditatea institutionala a Consiliului Superior al Magistraturii au dus la necesitatea crearii unor instrumente de exprimare directa a vointei corpului profesional al magistratilor, nemediata si neintemeiata pe reprezentativitate ci direct pe democratia directa: punerea in valoare a adunarilor generale ale judecatorilor. Pana la modificarea cadrului legal sau organizarea de catre instante a unor forme mai suple de reprezentare, adunarile generale ale judecatorilor reprezinta modalitatea directa si singura in care instantele si judecatorii insisi se pot exprima, atat in ce priveste problemele de administrare generala a instanțelor, cat si in ce priveste raportarea la diferite teme publice vizand drepturile și interesele lor legitime.

S-a realizat o forma asociativa noua: Reteaua Nationala a Adunarilor Generale ale Judecatorilor (RNAG), conceputa drept structura cu cea mai corecta forma de reprezentare (cate un judecator ales democratic din fiecare instanta judecatoreasca) si cea mai fidela forma de comunicare (informatii exacte si in timp real comunicate in mediul virtual atat pe orizontala, cat si pe verticala). Procurorii, la randul lor, au initiat constituirea unei retele omoloage.

S-a intarit pozitia ori s-au identificat liderii de opinie din randul magistratilor. De data asta, sunt mai multe voci de magistrati ca de obicei, atat din capitala, cat si din provincie, care au dovedit ca sunt dispusi sa isi asume in mod public sustinerea interesului public pentru un stat de drept si al intereselor magistratilor in asigurarea stabilitatii statutului lor. S-au sesizat dificultatile unui demers public al magistratilor, obisnuiti cu solutionarea dosarelor si nu cu expunerile in media: sunt necesare dezbateri regulate despre rolul justitiei, sunt necesare canale de comunicare directa cu celelalte puteri, e nevoie de construirea unor mesaje permanente si comune, trebuie dezvoltata o retea de comunicatori specializati pe principiile justitiei, trebuie ca acestia sa asigure reprezentarea zonala in media locala a evenimentelor judiciare.

Opinia publica a vazut asadar magistrati si in afara pretoriului, si a luat la cunostinta de problemele sistemului chiar de la sursa; in felul acesta publicul a realizat ca in interiorul sistemului judiciar sunt probleme de organizare care privesc functionarea acestuia, ceea ce se poate afecta serios dreptul justitiabililor la o justitie profesionista. Efectul neasteptat al iesirii in public al magistratilor in timpul protestului a fost cresterea increderii populatiei in justitie, ca urmare a accesului la informatii despre sistem.

Asociatiilor profesionale li s-a redat locul militant. Acolo unde institutiile nu pot reactiona, este rolul magistratilor reuniti in asociatii sa adopte pozitii transante, fie si deranjante pentru celelalte puteri, alte autoritati sau chiar institutiile juridice. S-a convenit pe linie interna ca 10 septembrie sa fie Ziua Asociatiilor de Magistrati.

Au fost sensibilizati parlamentarii cu privire la necesitatea existentei si protejarii independentei justitiei, fiind deschise punti de comunicare, de la cele personale la cele institutionale, reale sau virtuale. S-a atras atentia asupra corijarii discursului public al politicienilor la adresa justitiei, obligati in calitate de reprezentanti ai statului sa ocroteasca si sa sustina independenta justitiei. Pentru prima data se constituie o comisie speciala de identificare a cauzelor crizei din justitie si a solutiilor necesare; raportul sau final analizeaza situatia finantarii justitiei din ultimii ani, explica blocajul functional la care s-a ajuns in 2009 si propune textul unui Pact pentru justitie, ca angajament public al celor trei puteri in sustinerea justitiei.

S-a realizat un sentiment de solidaritate intre magistrati, nemaiintalnit pana acum. Pentru prima data magistratii comunica in mod liber intre ei, in timp real, datele de contact ale tuturor sunt cunoscute intre ei, dispare distinctia intre magistratii cu functii de conducere si cei cu functii de executie. Aceasta solidaritate va ajuta la comunicare si la depasirea oricarui eveniment viitor ce va urmari infrangerea statului de drept si afectarea justitiei ca putere. Nu este vorba nici pe de parte de o solidarizare de casta, ci de o mobilizare pentru respectarea unor principii.

In privinta finantarii sistemului, s-a obţinut alocarea unui buget mai mare sistemului pentru anul 2010. Prin legea de salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost incluse în indemnizaţia lunară a magistraţilor drepturile salariale litigioase. S-a pus în discuţie în mod sistematic eficienţa gestionării resurselor materiale în justiţie, ceea ce a dus în cele din urmă la reducerea preţurilor practicate de furnizorii de servicii specifice în sistemul monopolului de stat (costurile trimiterilor postale).

Cu privire la incarcatura cu dosare, s-a recunoscut dreptul fiecarei instante de a-si gestionat propria activitate, dupa regulile managementului descentralizat, fiind un pas serios catre autonomizarea administrativa. Deocamdata, s-a demarat de catre CSM un program de optimizarea activitatii magistratilor. Au fost eliminate definitiv atribuţiilor extrajudiciare ale judecătorilor cu privire la activitatea desfăşurată la Registrul Comerţului si se prefigureaza eliminarea lor din orice activitate nejurisdictionala in afara sistemului judiciar.

Dupa Rezolutia din aprilie si protestul din septembrie, s-au prefigurat germenii primei reuniuni a magistratilor intr-un prim congres national, in idea de a formaliza declaratia de independenta a justitiei din Romania.


03/03/2010

Apel catre tinerii magistrati

Filed under: democratie participativa — Cristi Danilet @ 10:06 PM

Cand am intrat in magistratura eram naiv, crezand ca pot indrepta lucrurile. Imi place sa cred ca am ramas acelasi naiv de buna credinta  – si poate acest lucru se deduce nu doar din vorbele mele, ci mai ales din ceea ce am facut de-a lungul timpului: imbunatatirea relatiilor cu mass-media, primul blog scris de magistrat, dialog cu clasa politica, implementarea medierii, evaluare externa a instantei etc.

Tare mult as vrea sa stiu ca mai sunt inca naivi din acestia in justitie. Care sa isi doreasca imbunatatirea lucrurilor, cresterea profesionalismului si a integrittii. Care sa nu se lase invinsi de zvonistica si rele practici. Care sa reziste cu demnitate la presiuni, imixtiuni, santaje. Care sa se impuna prin forta argumentelor factuale, nu a ironiilor si observatiilor personale.

As dori sa stie tinerii de azi ca, in urma cu ceva ani, eram la fel de dezamagit ca si ei. La fel de scarbit de ce am gasit in sistem. La fel de socat intre ce imi imaginam sa fie si ce era. La fel de singur intr-un sistem cu care nu vroia nimeni sa se lupte. Dar nu m-am descurajat. Mi-am dorit schimbarea lucrurilor, insufletirea oamenilor. Mi-am dorit sa fiu demn si sa ma simt astfel. Am inceput sa afirm cu mandrie ca sunt judecator. Am inceput sa vorbesc despre asta oamenilor simpli. Am inceput sa discut  deschis cu colegii despre tarele sistemului. Am inceput sa am initiative.

Sesizez acum un fel de retragere din viata civica judiciara a tinerilor magistrati. Poate ca nici noi, cei dintr-o generatie nu tare mult indepartata de ei nu mai putem fi niste modele. Eforturile prelungite in activitatea profesionala si cea militanta si-or fi pus amprenta si peste noi: am devenit mai irascibili si mai orgoliosi. Dar ii asigur ca inca suntem de buna credinta. Inca dispusi sa ascultam pareri contrare. Si suntem constienti ca trebuie sa se ridice o noua generatie, cu oameni mai buni, si cu mai multa initiativa, si cu mai mult curaj ca noi. Suntem constienti ca Ei trebuie sa ne ia locul si sa devina liderii de maine.

Asadar, tinerilor, nu va lasati descumpaniti! Nu lasati sa va dispara speranta, naivitatea, bunatatea!

Aveti sprijinul meu, caci ma uit la voi cu speranta. Luati atitudine!

16/02/2010

Magistratii cenzureaza magistrati

Filed under: democratie participativa — Cristi Danilet @ 12:03 AM

Eu am trait vremuri cand presedintii de instante ne chemau in biroul lor de sefi si ne cereau sa nu activam in asociatii profesionale – era vremea cand AMR incepea sa se organizeze pentru a se opune fata de imixtiunile politice in justitie. Am trait si vremurile in care MJ dadea telefoane prin instante si cereau presedintilor sa ne linisteasca – era vremea cand MJ era identificat ca principal agresor si utilizator de servicii secrete pt a ne tine in frau. Am trait si vremuri cand CSM si-a constituit propria baza de date secrete si a inceput vanarea celor care il criticau – era vremea cand am sesizat ca CSM se transforma in MJ2. Ei bine, acum traiesc vremuri in care magistrati cenzureaza alti magistrati doar pentru ca indraznesc sa gandeasca altfel si, mai ales, critic.

Iata un mesaj trimis de un coleg judecator pe care il public la solicitarea lui:

`Forumul Judecatorilor este un grup de peste 1.700 de adrese de email, apartinand unui numar egal de judecatori, procurori si auditori de justitie, avand ca principala caracteristica imprejurarea ca orice mesaj text postat de un singur membru poate fi vizualizat in cateva clipe de toti ceilalti. Persoanele care nu se afla in lista celor 1700 nu au dreptul de a posta mesaje care sa poate fi vizualizate de membri, grupul avand circuit inchis.

In weekendul care a trecut, s-a decis ca prea multa libertate de exprimare le dauneaza magistratilor.
Astfel, de vineri seara (12 februarie 2010), toate mesajele avand ca destinatie grupul sunt cenzurate, indiferent de persoana expeditorului. Drept urmare, un mesaj trimis de unul dintre cei 1700 de magistrati nu mai ajunge instantaneu la ceilalti colegi, ci se opreste direct in adresa de mail a moderatorilor grupului.

Moderatorul citeste mesajul trimis. Daca mesajul este considerat necorespunzator, este sters, sau pur si simplu nu este trimis mai departe catre grup, iar textul nu mai apare niciodata pe forumul judecatorilor. Pe de alta parte, daca mesajul postat este considerat ca fiind corespunzator, moderatorul apasa pe un buton si textul este trimis grupului, cu ceva intarziere, evident, in functie de timpul de reactie al cenzorului.

Situatia este identica unui penitenciar, in care toate pachetele destinate detinutilor se deschid in prealabil, iar acestia au dreptul de a le primi numai daca paznicii incuviinteaza acest lucru. In tot acest timp, detinutii care nu isi primesc pachetele isi inchipuie ca cei de acasa nu au mai vrut sa le trimita nimic.

Cu alte cuvinte, daca moderatorul nu doreste ca o chestiune sa fie discutata pe grupul de discutii, ceilalti nu vor vedea niciodata mesajele postate de membrii care au pus in discutie acea chestiune. Din contra, membrii pasivi vor considera ca, intrucat o chestiune nu este discutata pe grup, ea nu prezinta interes pentru ceilalti. Nimeni nu va putea sti vreodata unde au disparut mesajele trimise, pe care ceilalti membri nu le vor primi niciodata.

Unii ar putea considera ca situatia de fapt mai sus expusa este suficient de grava si s-ar putea intreba cum pot fi probate cele spuse. Iata dovada, care este la indemana oricui, prin accesarea urmatorului link: http://groups.yahoo.com/group/forumuljudecatorilor/?tab=s La aceasta pagina de internet pot fi observate setarile grupului forumuljudecatorilor, pe care cei de la yahoo au dorit sa le faca accesibile oricui, spre verificare. Astfel, in tabelul din partea stanga a paginii, intitulat „Group Settings”, al doilea paragraf prevede: „MESSAGES REQUIRE APPROVAL” (MESAJELE AU NEVOIE DE APROBARE).

Pentru comparatie, se pot verifica setarile grupului magistratro (de asemenea deschis tuturor magistratilor, la adresa magistratro-subscribe@yahoogroups.com). Astfel, la adresa http://groups.yahoo.com/group/magistratro/?tab=s in tabelul din partea stanga a paginii, intitulat „Group Settings”, al doilea paragraf prevede: „MESSAGES DO NOT REQUIRE APPROVAL” (MESAJELE NU AU NEVOIE DE APROBARE).

Daniel Nicola Gheorghiu
Jud. Tulcea
`

26/06/2009

Am semnat protestul demnitatii

Filed under: democratie participativa,MJ — Cristi Danilet @ 7:52 PM

predoiu-conferintaSaptamana trecuta magistratii au inceput sa circule la semnat un protest al demnitatii, prin care solicita ministrului sa isi asume dezastrul financiar in care a ajuns justitia si sa isi dea demisia de onoare. Nu fac niciun secret ca, alaturi de Adrian Neacsu, presedintele Trib.Vrancea, am fost printre initiatorii acestui demers.  Ideea ne-a fost data de o colega judecator din Botosani care, singura, i-a trimis un e-mail ministrului cerandu-i demisia dupa ce a cunoscut discursul acestuia din fata Curtii Constitutionale prin care minimiza excesiv de mult starea actuala. Cu sprijinul extraordinar al colegilor cu care suntem in legatura pe listele de discutii virtuale, am trecut acest protest prin sute de e-mailuri ale judecatorilor si in scurt timp am reusit sa adunam 100 de semnaturi.

Si-au insusit acest demers judecatori de la nivelul Judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel; din capitala si din provincie; judecatori stagiari, dar si judecatori 30 de ani de experienta; cu functii de executie, dar si cu functii de conducere; chiar si procurori au inceput sa semneze. Numarul celor care semneaza creste in fiecare zi. In presa de azi am vazut ca insusi presedintele CAB este de acord, la fel si presedintele de onoare al AMR. Cu totii suntem de acord ca justitia a ajuns in punctul cel mai de jos pe care ni l-am putut imagina. Numai faptul ca ministrul justitiei a dat personal telefon la conducerea Electrica de la Vrancea pentru a-i ruga sa nu taie curentul la Tribunal, dupa cum scrie presa si confirma azi MJ, spune multe.

Mesajul nostru e simplu: autoritatile trebuie sa isi asume starea actuala. Ne-am cam saturat sa auzim minciuni cum ca judecatorii au produs criza din Romania sau ca in justitie este doar o criza temporara. Faptul ca autoritatea judecatorilor e incalcata chiar de parlamentari sau guvernanti, va avea grave repercursiuni asupra ordinii de drept din Romania. Eventualele revolte sociale vor fi intemeiate tocmai pe ignorarea autoritatii judiciare.

E ciudat ca suntem monitorizati de CE pe justitie, ca zilele acestea emisari ai UE constituiti intr-o misiune de evaluare sunt la Bucuresti pentru discutii cu autoritatile, ca politicienii nostri pozeaza in grijulii care fac orice pentru justitie, si in realitate aceasta e pusa la zid si este subfinantata. Si, mai mult, nu exista niciun plan de iesire din criza, desi cativa dintre noi i-au trimis cel putin ministrului mai multe idei in aceasta directie. De altfel, cred ca suntem singurul domeniu prioritar in care nu exista vreo strategie de reforma pentru urmatorii ani sau de consolidare a reformei (denumire, cred, mult mai adecvata).

Inchei, cu amaraciune, cu o parafrazare: unde justitie nu e, nimic nu e. 

Alte reactii

Realitatea, Antena3, Stirilocale, Ziua, AmosNews, Ziare.ro, InfoLegal, 9AM, PoliticaTv, InformatiaZilei, RoL

 

 

Pagina următoare »