CRISTI DANILEŢ – judecător

16/10/2018

Pe intelesul tuturor: OUG 92 de modificare a legilor justitiei

Filed under: CSM,DNA,Guvern — Cristi Danilet @ 10:22 PM
Tags: , ,

OUG

LEGILE JUSTIȚIEI: Legile cunoscute sub numele de „pachetul privind reforma justiției” au fost elaborate în anul 2004, modificate în 2005 și 2012, și modificate din nou în 2018 – ele sunt: Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind CSM.

MODIFICĂRI ADUSE DE PARLAMENT: Modificările din anul acesta au fost aduse de către Parlament prin Legea 207/2018 care modifică organizarea judiciară ce a intrat în vigoare la 23 iulie 2018; Legea 234/2018 care modifică normele ce privesc CSM ce a intrat în vigoare  la 11 octombrie 2018; Legea 242/2018 care modifică statutul magistraților ce va intra în vigoare joi, pe 18 octombrie 2018.

MODIFICĂRI ADUSE DE GUVERN: Au fost trei modificări aduse anul acesta, toate prin OUG și toate având probleme:

1. Pe 5 septembrie 2018 Guvernul adoptă OUG 77/2018 prin care modifică legea CSM și decide cine sunt șefii Inspecției Judiciare. Ordonanța a fost avizată după publicare de CSM, în sens negativ. Niciodată Guvernul nu a numit șefii Inspecției Judiciare până acum.

2. Pe 10 octombrie 2018 Guvernul adoptă OUG 90/2018 de operaționalizare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție care modifică din Legea organizării judiciare exact normele introduse prin Legea 207/2018. Am arătat AICI ce este în neregulă cu această OUG: Parlamentul decide un sistem de selecție a procurorilor din această Secție, pe când Guvernul decide un alt sistem de selecție. Apoi, unul dintre motivele pentru care s-a declanșat val de modificări la legile justiției a fost și faptul că nu ar fi separate carierele magistraților, drept pentru care acest principiu este în mod expres înscris în Legea 242/2018: „Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor”. Ei bine, iată că acest principiu fluturat cu atâta mândrie de către cei care au inițiat și susținut modificările este deja încălcat: procurorii din Secția specială de investigare a magistraților vor fi selectați pe fond de o comisie alcătuită în majoritate de judecători și vor fi numiți formal de Plenul CSM alcătuită în majoritate din judecători. Or, să pui judecătorii să evalueze actele procurorilor, să analizeze activitatea procurorilor și să intervieveze procurorii mi se pare o inepție. Mai mult, vorbim de judecători care nu au soluționat în viața lor un dosar penal (88 % din activitatea instanțelor e civilă) astfel încât habar nu au în ce constă în concret activitatea unui procuror.

3. Pe 15 octombrie 2018 s-a aprobat OUG 92/2018 care a fost publicată astăzi. Prin ea se modifică legile justiției, după ce acestea tocmai fuseseră modificate de Parlament. Iată mai jos opinia mea despre această ordonanță, care este atât neconstituțională (caracter care mă obligă să iau atitudine publică), cât și concepută în mod eronat (dar chestiunile de oportunitate îi aparțin exclusiv emitentului).

URGENȚA: Nu este justificată în niciun fel urgența acestei OUG. Nu se arată ce elemente au intervenit între data modificării legilor justiției de către Parlament, când s-au invocat și analizat chestiunea pensionării anticipate, chestiunea alcătuirii completelor din apel, chestiunea punerii în aplicare a Recomandărilor Comisiei de la Veneția care acum apar menționate în expunerea de motive cuprinsă în partea introductivă a OUG. Nu se justifică în niciun fel modificarea vechimii procurorilor pentru structurile speciale.

NERESPECTAREA SEPARAȚIEI PUTERILOR: Prin această ordonanță de urgență  Guvernul a modificat legea 242 care tocmai modificase legea statutului magistraților; de asemenea a modificat legea CSM și legea organizării judiciare tocmai modificate și ele de Parlament. În felul acesta Guvernul a procedat neconstituțional și invoc în acest sens decizia CCR 1221/2008 prin care s-a decis că nu se poate adopta o OUG pentru a contracara o măsură legislativă tocmai adoptată de Parlament, altfel Guvernul intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.

NERESPECTAREA A DOUĂ DECIZII CCR:  Curtea a stabilit că magistrații nu pot desfășura activități specifice celei de legiferare sau de organizare și punere în aplicare a legii pe calea a actelor administrative (par. 168 și 170 din Decizia nr. 45/2018), respectiv nu numai că magistratul nu poate fi detașat într-o poziție unde nu ar desfășura activități în legătură cu calitatea sa, dar nici nu poate fi ales, numit sau detașat în funcții de demnitate publică pentru că își asumă un rol diferit de cel de înfăptuire a justiției, componenta politică sau administrativă preluată evidențiind, în realitate, o nouă funcție exercitată concomitent cu deținerea calității de judecător/procuror (par. 102 din Decizia nr. 252/2018). Or, dispozițiile legale actuale care permiteau aceste detașări tocmai fuseseră corectate de către Parlament prin Legea 242, când a interveni Guvernl care în mod expres prin OUG 92/2018 a amânat aplicarea acestor dispoziții până la 30 iunie 2019. Ceea ce înseamnă că deciziile CCR, care sunt obligatorii de la data publicării lor în M.Of. și care au fost transpuse în legislație, râmân nerespectate încă 8 luni ceea ce este inadmisibil, ele producându-și oricum efectele în mod direct, chiar în absența unor transpuneri în lege.

AVIZUL CSM: Solicitarea avizului CSM este obligatorie când e vorba de legile justiției. Pentru această OUG s-a trimis proiectul la CSM vineri după închiderea programului. Ieri la ora 9 AM, când Guvernul a aprobat OUG, CSM încă nu dăduse avizul. În felul acesta  Guvernul a încălcat obligația de cooperare loială între autorități, care este un principiu stabilit pe cale jurisprudențială de CCR. Pe scurt, Guvernul și-a bătut joc de CSM: a cerut un aviz care știa că nu putea fi dat. Mai mult, dacă tot a publicat OUG 92 de abia marți și Legea pe care o modifică va intra în vigoare joi, cu siguranță se putea aștepta încă câteva zile.

MINISTRUL ÎȘI SUBORDONEAZĂ PROCURORII: Prin noile legi, ministrul poate propune un înalt procuror în funcție de conducere și Președintele statului nu poate refuza decât o dată; iar propunerea de revocare a înaltului procuror devine obligatorie pentru Președinte, care poate respinge doar pe motive de legalitate. Acest lucru a fost criticat de Comisia de la Veneția. Prin OUG nu se aduce nicio modificare la acest sistem.

Până în octombrie 2018 ministrul propunea numirea și revocarea procurorilor șefi de secții ai PICCJ, DNA și DIICOT. În octombrie Parlamentul dă această putere secției de procurori a CSM, fără să mai fie implicat ministrul. Prin OUG de azi, ministrul reia puterile de a se implica în numirea și revocarea șefilor de secție, încălcând astfel decizia Parlamentului.

VECHIME ÎNALȚII PROCURORI: Actuala lege spune că un procuror poate ajunge la parchetul curții de apel dacă are 6 ani vechime și la PICCJ dacă are 8 ani vechime. Legea 242 spune că de joi încolo e nevoie de 10, respectiv 18 ani. OUG 92 care va intra în vigoare tot joi, modifică cei 18 ani în 10 ani vechime necesară pentru a ajunge la Parchetul General.

În același timp se modifică vechimea procurorilor cu funcții de conducere. Legea actuală spune că un procuror poate fi șef la PICCJ, DNA, DIICOT dacă are minimum 10 ani vechime. Legea 242 care va intra în vigoare joi menține această vechime. Dar OUG 92 mărește la 15 ani această condiție. Ce este nou e faptul că va fi transmis online interviul de selecție pe care ministrul justiției îl va face pentru a propune numirea înalților procurori.

VECHIME DNA și DIICOT. Până în iulie 2018 vechimea pentru ocuparea funcției de procuror la aceste structuri era de 6 ani și selecția se face prin interviu. În iulie 2018 Parlamentul mărește vechimea la 8 ani și menține interviul pentru DIICOT, dar introduce concursul pentru DNA, constând într-un interviu și evaluare a unor rechizitorii și alte lucrări. OUG de azi mărește vechimea la 10 ani, păstrează interviul pentru DIICOT și concursul pentru DNA. Acești procurori puteau fi revocați de la structura specială dacă erau sancționați disciplinar de CSM, dar prin OUG se permite să rămână mai departe în structură chiar dacă sunt sancționați cu avertisment.

OUG spune în mod clar că de joi încolo nu pot fi menținuți în funcție la PICCJ, DNA și DIICOT procurorii care nu mai îndeplinesc noile condiții – acestea se referă la vechime, la concurs pentru DNA și la faptul că perioada cât magistratul a fost la INM (doi ani până joi, patru ani de joi încolo) nu se mai recunoaște drept vechime pentru promovare.  Aici sunt mai multe discuții:

  • nu cred că problema este cu privire la interviu vs. concurs, pentru că selectarea procurorilor la DNA este în urma unor candidaturi și a unei proceduri de selecție, ca urmare este tot un concurs deși legea nu îl denumea până acum așa;
  • cine nu are 10 ani vechime ca procuror nu mai poate rămâne la PICCJ. Am arătat mai sus că până miercuri un procuror putea ajunge la PICCJ cu 8 ani vechime și  de joi ar trebui minimum 10 ani. Or, la PICCJ se ajunge cu delegație (mutare temporară pe maximum 6 luni) sau prin concurs (mutare definitivă). E anormal să treacă cineva de un concurs potrivit condițiilor pe care le îndeplinea la data înscrierii, ca apoi după ce a fost promovat să își piardă dreptul astfel câștigat – OUG e clar în neregulă cu privire la acest aspect;
  • cine nu are 10 ani vechime ca procuror nu mai poate rămâne la DNA și DIICOT. În primul rând că OUG nu a avut la bază un studiu de impact pentru a vedea câți procurori sunt în această situație. Se vorbește că ar fi vorba de 40-50 de procurori, ceea ce înseamnă o treime din procurorii DNA. Adică acei procurori trebuie să se întoarcă acasă peste două zile (unii având contracte de locuit și fiind mutați cu familiile în alte localități), iar dosarele lucrate de ei vor trebui transferate altor procurori care și așa sunt supraîncărcați. Asta va însemna că se va prelungi mult durata de soluționare a unor dosare de mare corupție. Între timp ar trebui făcută procedura se selecție pentru noi procurori. Umplerea acestui gol cred că nu poate fi făcută mai repede de 2-3 ani, când cei care acum vor pleca vor reveni, împlinind între timp vechimea necesară;
  • rămâne în discuție dacă perioada de la INM este inclusă în vechime: vechea legea spune că da, noua lege că de acum încolo, ba. Dar dacă pentru procurorii actuali se ia în calcul această perioadă numai CSM poate spune acest lucru. Opinia mea la prima vedere este că „nu”;
  • toate actele îndeplinite în cauzele penale de către procurori, până miercuri inclusiv, rămân valabile. Dar de joi încolo trebuie efectuate doar de procurorii care îndeplinesc condițiile din noile reglementări.

REVOCAREA MEMBRILOR CSM. Până anul acesta nu există o procedură de revocare a membrilor CSM, cerută de CCR încă din anul 2013. Parlamentul a creat această procedură prin legea intrată în vigoare în octombrie 2018 care include „retragerea încrederii” acordate celor aleși de către magistrații alegători. Prevederile noi au fost criticate de Comisia de la Veneția. Guvernul modifică azi această procedură, renunțând la revocarea prin retragerea încrederii și limitându-se la revocarea pentru neîndeplinirea obligațiilor. Prevederea din OUG mi se pare absolut corectă,  căci și eu cred că Parlamentul greșise, dar calea de îndreptat nu putea fi o OUG. 

În mod inexplicabil, OUG elimină o dispoziție nou introdusă menită să responsabilizeze membrii CSM: interpelarea din partea a minimum 30 de magistrați cu privire la activitatea desfășurată.

PENSIONAREA ANTICIPATĂ: Legea actuală prevede că magistrații se pot pensiona, indiferent de vârstă, când au vechime minimă de 25 de ani. Noua lege 242 permite de joi pensionarea anticipată de la 20 ani, cu pierderea unui 1% din pensie pentru fiecare an lipsă. OUG de azi prevede că această normă se va aplica însă de la 1 ianuarie 2020.

APELURILE: Legea prevedea până în iulie 2018 că apelurile se soluționează de doi judecători și recursurile de trei judecători. Noua lege prevede că apelurile și recursurile se soluționează de complete din trei judecători. OUG prevede că apelurile se vor judeca de trei judecători din 1 ianuarie 2020.

MEMBRII SOCIETĂȚII CIVILE ÎN CSM: OUG 92 prevede că aceștia participă doar la lucrările Plenului CSM și au drept de vor. Păi, exact așa era și până acum!.

.

CE ESTE DE FĂCUT? Am identificat cinci soluții pentru a ataca această OUG.

Guvernul să dea OUG 93 prin care să abroge OUG 92. OUG de azi e atât de dezastruoasă pentru sistem, încât nu poate fi menținută. Guvernul însuși poate să revină asupra ei. A făcut-o și anul trecut cu OUG 13, abrogată prin OUG 14. Produce efecte de îndată, deci se poate face până joi cel târziu.

Avocatul Poporului să sesizeze CCR. Așa a făcut într-o altă speță care a dus la emiterea deciziei CCR 1221/2008, când Avocatul Poporului a invocat: „Prin emiterea OUG 136/2008, Guvernul încearcă să se situeze „într-o poziţie opusă şi conflictuală cu Parlamentul” care, în cadrul celor trei puteri, „are o poziţie primordială”, înfăptuind funcţia legislativă şi gestionând procesul decizional. Funcţia executivă realizată de Guvern este în mod evident subordonată şi controlată de Parlament, rolul acestuia fiind acela de „a executa legile”, iar „nu de a obstrucţiona aplicarea lor”. În aceste condiţii, ordonanţa criticată „se prezintă ca un refuz explicit al Guvernului de a aplica şi executa legea votată de către Parlament şi promulgată de Preşedintele României. Prin aceasta se încalcă comportamentul constituţional loial, comportament care rezultă din principiul separaţiei şi echilibrului puterilor„.

Parlamentul să respingă OUG. Potrivit procedurii, ordonanța trebuia comunicată ieri sau cel târziu astăzi către Parlament pentru a o aproba sau a o respinge. Parlamentul va putea în regim de urgență să respingă ordonanța. Dar între timp ea își va produce efectele.

Președintele să sesizeze CCR. El poate să invoce conflict constituțional între autorități: pe de o parte Guvernul și-a arogat atribuții legislative, pe de altă parte Guvernul afectează în mod grav funcționarea unei instituții fundamentale a statului, cum este Ministerul Public.

Procurorii să conteste încetarea mandatelor. Procurorii ale căror mandate se vor încheia din cauza OUG 92 vor putea să atace în justiție actul administrativ prin care se va dispune eliberarea lor din funcție, iar în justiție să invoce excepția de neconstituționalitate a OUG. Nu mă îndoiesc că vor avea câștig de cauză. Dar această procedură ia enorm de mult timp.

09/07/2018

Laura Codruta Kovesi la sfarsit de mandat

Filed under: DNA,MJ — Cristi Danilet @ 12:47 PM
Tags: , ,

Kovesi1. Președintele României nu avea de ales: deciziile CCR trebuie respectate, indiferent cât ar fi de nepopulare sau neplăcute. Asta înseamnă statul de drept: societatea care se supune legilor, deciziilor CCR date în interpretarea Constituției și hotărârilor judecătorești date în numele legii.

2. Doamna Kovesi nu mai este de azi șeful DNA. Merită felicitări pentru activitatea sa. Ea și toată echipa sa: poliție judiciară, procurori, grefieri, specialiști. Felicitări!

3. Lupta anticorupție, începută de procurorii Daniel Morar și apoi L.C.Kovesi, trebuie să continue. Anticorupția este o politică de stat a oricărei țări civilizate.

4. Ministrul Justiției nu are ce căuta în numirea șefilor de parchete. Și nici în gestionarea carierei magistraților. Pentru aceasta s-a creat în anul 2004 un CSM independent.

5. Populația ar trebui întrebată dacă își dorește procurori controlați politic și subordonați unui ministru, ori procurori independenți. Eu constat că standardul internațional este în favoarea independenței procurorilor, mai ales a celor anticorupție.

6. Pe actuala legislație, pentru numirea unui șef la DNA, procedura este următoarea: ministrul justiției face propunere, CSM avizează consultativ, iar Președintele țării numește. Acesta poate refuza propunerea (dar refuzul va putea fi exercitat o dată, potrivit modificărilor care vor fi în curând publicate în Monitorul Oficial). Pentru a elimina suspiciunile de politizare, ministrul trebuie să facă o procedură transparentă.

7. Este adevărat că o instituție nu se reduce la o persoană. Dar liderul contează enorm. Așa că trebuie să fim extrem de atenți la modul în care va fi selectat următorul șef al DNA.

27/02/2018

Decizia CCR 45/2018 si revocarea sefilor de la varful Ministerului Public

Filed under: CCR,DNA,MJ — Cristi Danilet @ 11:07 PM
Tags: , , , , ,

ccrMinistrul justiției a propus revocarea șefului DNA. Azi CSM a avizat negativ această propunere. Președintele urmează să decidă. Tot azi a apărut însă și motivarea deciziei CCR referitoare la modificările propuse legii de statut a judecătorilor și procurorilor. A fost destul ca să apară speculații cum că Președintele țării este obligat de acum să facă ceea ce zice ministrul în materie de revocare și soarta doamnei CK ar fi pecetluită. Voi arăta de ce nu este așa:

Legea nr. 303/2004, art. 54: Azi, numirea șefilor la Ministerul Publice se face de Președintele țării, la recomandarea ministrului justiției, cu avizul consultativ la CSM. Președintele poate refuza motivat numirea, ori de câte ori vrea el.

Proiectul Parlamentului din dec.2017, pct. 88: Se propune ca procedura de numire să fie aceeași, dar președintele să poată refuza motivat și o singură dată numirea.

Decizia CCR nr. 45/2018, pct. 165: Azi CCR ne spune că nu e o problemă că se limitează refuzul președintelui țării de numire la o singură dată.

Concluzie: CCR nu se referă la revocare. Speculațiile privind cazul CK sunt nefondate.

Explicații: Ministrul justiției are un rol central în procedura de NUMIRE. Iar eu susțin că nu poate să aibă același rol în procedura de REVOCARE. De ce?! Păi la numire contează doar voința ministrului, fără ca legea să propună necesitatea unui concurs sau a stabilirii unui număr minim de candidați – cu alte cuvinte ministrul poate propune într-o funcție atât de înaltă pe orice procuror, care îndeplinește condițiile de vechime și de grad prevăzute de lege, pe oricare îl dorește el. La revocare e altceva: un ministru nu se poate juca cu un procuror care are o funcție atât de înaltă, drept pentru care legea spune că poate fi dat jos în trei cazuri care ține de cariera magistratului și pe care le-am arătat și analizat aici – or, toate acestea revin în competența CSM, căci doar această instituție are mapa profesională a magistratului și rapoartele instituției judiciare pe care acesta o conduce. Ca urmare, în mod logic, dincolo de propunerea ministrului (condiție de formă), ceea ce trebuie luat în considerare de Președintele țării este  avizul consultativ al CSM (condiție de fond).

Sugestie: Sper că ne e clar tuturor că un ministrul al justiției nu are ce căuta în cariera magistraților, fie ei judecători, fie ei procurori. A fost o greșală ca în Constituția din 1991, la art. 132, să fie trecut faptul că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Această sintagmă a permis toate discuțiile, dar mai ales, speculațiile privind calitatea procurorilor de magistrați (lămurită însă de jurisprudența CCR ulterioară anului 2003, cum am arătat aici), precum și apariția reglementărilor în legi care mențin o oarecare dependență a lor de executiv (cum e reglementarea cu numirea și revocarea procurorilor de la vârful PICCJ, DNA și DIICOT), în loc ca ei să fie atașați definitiv corpului judiciar. Este o slăbiciune care trebuie odată înlăturată.

Cireașa de pe tort: Decizia CCR devine obligatorie nu de la data postării pe site-ul instituției, ci de la data publicării în Monitorul Oficial. Ea se aplică doar pentru viitor, nu pentru trecut. Procedura de revocare privind pe CK este deja în derulare și nu mai poate fi afectată de vreo decizie CCR, chiar dacă s-ar face speculații de natura celor care au determinat apariția postării mele.

MJ vs DNA: 1-6

Filed under: CSM,DNA,MJ — Cristi Danilet @ 6:17 PM
Tags: , , ,

Toader KovesiE o grea lovitură de imagine pentru ministrul justiției: CSM a respins cu 6 la 1 propunerea ministrului de revocare a șefului DNA, cel care a votat pentru fiind însuși ministrul (probabil chestiunea conflictului de interese nici nu s-a pus în discuție).

După ce a format generații întregi de juriști, el a fost înfrânt de magistrați pe o chestiune care are legătură cu managementul sistemului juridic, nu cu dreptul penal pe care l-am învățat de la dumnealui.

Este ziua în care s-a făcut diferența dintre profesor și ministru. Este ziua în care noi, foștii săi studenți, a trebuit să ne dezicem de profesorul care a ales să accepte funcția de ministru. Este ziua în care profesorul de drept trebuie să înțeleagă că nu este deloc potrivit pentru un ministru de justiție să atace sistemul pe care trebuie să îl păstorească, să pledeze în fața foștilor colegi de la CCR chiar în anul de după plecarea de acolo și să piardă o cauză, să fie asociat cu un partid condus de o persoană care este condamnată de justiția română, să se prezinte de patru ori într-un an de zile la televiziunea unui condamnat penal sau să fie susținut de un site sponsorizat de un condamnat penal unde magistrații sunt atacați în mod constant. 

Cu siguranță domnul profesor e așteptat la catedră, acolo unde are locul său. Dar ca ministru îi cerem să pună în aplicare politica penală a statului, astfel încât să fie alături de organele legii și nu de oamenii fărădelegii, pentru ca cetățenii onești să fie protejați. Iar politica de moment a statului este combaterea corupției, așa cum precizează Curtea Constituțională în deciziile nr. 2/2014 și nr. 536/2016, curte din care actualul ministru a avut onoarea să facă parte.

Justiția nu se poate face cum comandă partidul sau ministrul. Ci doar potrivit legii. Iar pentru aceasta cariera magistraților trebuie securizată cu totul de politic.

27/01/2017

Romanii vor mentinerea MCV

Filed under: CSM,DNA — Cristi Danilet @ 4:42 PM
Tags: , , ,

european_commission-svg

Sunt unii politicieni care vor ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare prin care  România este monitorizată de la data aderării noastre la UE, deci de mai bine de 10 ani. Poate că ar trebui să țină seama și de opiniile profesioniștilor dreptului și de părerea românilor când fac asemenea afirmații.

Prin MCV, impus de Comisia Europeană și acceptat de Guvernul României, suntem evaluați în mod regulat cu privire la îndeplinirea a patru obiective majore: independența CSM și implementarea noilor coduri, anchetele obiective făcute de DNA, funcționarea ANI, combaterea corupției mici.

Odată cu Raportul MCV pe anul 2017, Comisia Europeană a publicat și Flash Eurobarometrul   Raportul privind MCV în Bulgaria și România. Sondajul de opinie efectuat în octombrie 2016 relevă faptul că 9 din 10 români găsesc corupția și modul de funcționare a justiției ca fiind extrem de importante. De asemenea, ulterior accesului la UE, 30% dintre români găsesc că situația s-a îmbunătățit în justiție, iar 43% cred că în privința anticorupției lucrurile s-au îmbunătățit. Mai sunt de subliniat trei rezultate: 72% dintre repondenți cred că UE joacă un rol major în cele două sectoare, justiție și anticorupție; 70% cred că MCV a jucat un rol pozitiv în înlăturarea deficiențelor din justiție; 64% cred că MCV a avut un impact pozitiv cu privire la anticorupție. În fine, 69% dintre cei întrebați au răspuns în mod expres că vor menținerea MCV.

Cât privește instituțiile juridice, atât DNA, cât și CSM au declarat în mod repetat că MCV trebuie menținut, fiind văzut ca o metodă de protecție permanentă în fața inițiativelor Parlamentului și Guvernului de a submina reforma justiției și lupta anticorupției.

20/09/2016

Parlamentul blocheaza Justitia pentru un fost ministru

ipalatulparlamentuluiDin nou Parlamentul împiedică începerea urmăririi penale cu privire la un ministru sau fost ministru. Aceasta inseamnă că nu se poate face cercetarea mai departe pentru a se stabili vinovăţia sau nevinovăţia unei persoane. Începerea urmăririi penale ar însemna doar deschiderea cadrului procesual în care se pot strânge legal probe şi persoana vizată şi-ar exprima poziţia faţă de fapta în care a fost implicată. În final, un judecător este împiedicat să stabilească asupra acestui aspect, pentru a se înfăptui justiţia, singura garanţie a respectării drepturilor şi libertăţilor omului şi restabilirii ordinii de drept in comunitate.
In aceste condiţii, justiţia fiind cea impiedicată a se înfăptui din cauză că o putere politică a statului se opune, consider că este un conflict constituţional între puteri, Puterea Legislativă subrogându-se în atribuţiile Puterii Judecătoreşti cu privire la un membru din Puterea Executivă.
Pentru aceste motive, astăzi am solicitat colegilor din CSM – autoritate obligată prin Constituţie să garanteze independenţa justiţiei – să reflecteze asupra necesităţii de a se formula de către Preşedintele CSM o sesizare la Curtea Constituţională a României pentru soluţionarea conflictului între autorităţile statului, punându-se pe tapet toate cauzele similare din ultimii ani.
Consider că nu este firesc ca dosarele judiciare privind anumite persoane să ajungă la parlamentari şi să fie dezbătute în mod public ca şi cum Parlamentul ar fi o instanţa judecătorească. Afirm ferm că nu este atribuţia Parlamentului de a stabili dacă o anumită persoană a comis ori nu o infracţiune şi dacă este cazul sau nu ca o anumită persoană să fie trasă la răspundere penală.
În faţa legii toţi oamenii trebuie să fie egali. Imunitatea parlamentarilor sau miniştrilor nu poate fi transformată în mod arbitrariu în impunitate. Dreptatea este cea care trebuie să domine societatea, nu privilegiile.

Presa: Senatul respinge în Plen cererea PG de începere a urmăririi penale a senatorului, fost ministru, Oprea Profit. Comisia juridică avizase pozitiv cererea EvZ

 

29/12/2015

2016 – Provocari pentru Justitie

Filed under: 0. NOUTATI,alegeri CSM,CCR,DNA,Parchet — Cristi Danilet @ 1:33 AM
Tags:

Pentru JUSTIŢIE anul 2016 aduce următoarele provocări:
1. alegerea în primele zile din ianuarie a unui nou Preşedinte al CSM şi Vicepreşedinte al CSM. Aceştia au un mandat de câte un an şi sunt aleşi  doar din rândul actualilor membri ai CSM.

2. numirea în toamnă de către Preşedintele statului, la propunerea CSM, a unui nou preşedinte al ICCJ şi a unui nou vicepreşedinte al ICCJ. Este vorba de încetarea mandatulului doamnei judecător Livia Stanciu (care nu mai are dreptul să fie din nou preşedinte al ICCJ, ea având deja două mandate) şi al domnului judecător Ionuţ Matei. Mandatul este de trei ani.

3. numirea la jumătatea anului de către Preşedintele statului, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul secţiei pentru procurori a CSM, a unui nou Procuror General al PICCJ şi a unui nou procuror-şef al DNA. Mandatul ambilor este de trei ani.

4. desfăşurarea în toamnă de alegeri pentru noi membri ai CSM. În momentul de faţă este controversat aspectul cu privire la numărul locurilor care vor fi deschise procedurii de alegere: unii membri CSM susţin că tot CSM-ul trebuie reînnoit, alţii că numai locurile ocupate de membrii care au avut un mandat plin din ianuarie 2011. Actualii membri ai CSM nu mai au dreptul să fie realeşi. Noii membri îşi vor începe mandatul în ianuarie 2017 şi acesta va avea o durată de şase ani.

5. Numirea în a doua parte a anului a trei judecători la CCR, câte unul de către Preşedintele statului, de Senat şi de Camera Deputaţilor. Îşi încetează mandatele domnii judecători Augustin Zegrean, Puskas Valentin-Zoltan şi Toader Tudorel, care nu mai pot fi numiţi încă o dată. Mandatul noilor membri va fi de nouă ani.

23/11/2012

Legenda lui Morar. Daniel Morar

Filed under: CSM,DNA — Cristi Danilet @ 7:35 PM

Azi s-a lansat cartea `Preţul adevărului. Un procuror in lupta cu sistemul` – Dan Tăpălagă in dialog cu Daniel Morar, la Editura Humanitas, în cadrul Târgului Gaudeamus. Am fost de faţă (clipul de la lansare e disponibil pe Facebook). Am luat autografe de la cei doi protagonişti, le-am strâns mâna şi simt nevoia să spun câteva cuvinte.

Încep cu sfârşitul discursului lui Daniel Morar: Am arestat primul judecător, în 2001, din Palatul de Justiţie. A venit dimineaţa la serviciu şi seara nu s-a mai întors acasă. În Palat s-a aşternut tăcere. Într-una din zilele următoare un judecător îşi ia geanta şi se îndreaptă spre ieşire, când e întrebat de un coleg “Ce faci?”. “Plec” îi răspunde grăbitul. “Acasă?” insistă colegul. La care cu un nod în gând cel care pleca întreabă: “Da… De ce? Ştii tu altceva?!..”

Evenimentul de azi e unic în istoria justiţiei româneşti. Practic, astazi în Romania a luat naştere o legendă. O legendă care va fi povestita din gură în gură de-a lungul anilor. Ea va fi relatata de noi, contemporanii de azi, copiilor şi nepoţilor peste 20, peste 50 ani. Este o legendă despre un om obişnuit, care a ajuns să conducă cea mai de cunoscută structură de luptă împotriva corupţiei. Un procuror care a avut curajul să se ţină vertical şi să îşi facă datoria: a arestat parlamentari, judecători, a cercetat miniştri, oameni de afaceri, interlopi. Un procuror care a fost atacat de mulţi şi sprijinit de puţini, dar nu i-a păsat, şi-a văzut de treabă. Un procuror care a devenit cunoscut chiar şi prin campania pe care promotorii luptei împotriva anticorupţiei i-au făcut-o. Un şef care a ţinut în mână o structură din care a făcut cel mai performant departament anticorupţie, care a ţinut la colegii săi, pe care i-a criticat când meritau şi i-a apărat când a trebuit. E vorba de Morar. Procurorul Daniel Morar.

Cartea pe care ne-o propun cei doi Dan-i este extraordinară. E un fel de istorie a reformei anticorupţiei din ultimii 10 ani. O istorie a procurorului Daniel Morar care se suprapune peste evoluţia sistemului. Este o istorie a DNA, unde au ajuns să lucreze procurori extrem de profesionişti. Fără mamă, fără tată. Morar şi procurorii DNA au devenit de temut pentru cei necinstiţi din România. Morar şi procurorii DNA au devenit simpatizaţi de oamenii de bună credinţă, sătuli de nedreptăţile din jurul lor. Morar şi procurorii DNA au devenit similari cu noţiunile de “stat de drept”, “egalitate în drepturi”, dar şi cu “speranţă”.

Mă bucur că Dan Tăpălagă aşterne pe hârtie interviul (“interogatoriul”, cum spune el) luat lui Daniel Morar. Tăpălagă e unul dintre cei mai buni analişti care îi avem pe domeniul politic şi cel al justiţiei şi unul care a sprijinit sistemul judiciar când avea nevoie şi l-a criticat când a deviat. Surpinde perfect prin întrebări nevoia de reaminteire a unor momente cruciale. Ce apare în carte s-ar putea să demonteze multe speculaţii răutăcioase cu privire la numirea lui Morar în funcţie sau cu privire la activitatea lui. După cum s-ar putea să nască altele. De fapt, şi unele şi altele sunt poveşti despre o realitatea cu care noi suntem contemporani. Poveşti ţesute într-o legendă. Legenda lui Morar. Daniel Morar.

18/10/2007

Sunt şi eu un ţuluş

Filed under: DNA,MJ — Cristi Danilet @ 10:43 PM

Azi CSM (de fapt doar sectia de procurori) m-a surprins placut: a votat cu 6 la 1 aviz negativ la cererea ministrului Chiuariu de revocare a lui Doru Tuluş de la DNA. E clar ca acel vot 1 a fost al ministrului. Eu chiar ma intreb daca el pana la urma a citit raportul CSM asupra DNA sau doar s-a limitat la (dez)informarile din presa, provocate tot de el. Sa fii in fata camerelor sa strigi ca sunt dosare politice si sa ii calci in picioare pe procurori tu, ministrul justitiei, mi se pare nu badaranie, ci tupeu extraordinar si lipsa de respect pentru niste oameni care chiar muncesc. Spre deosebire de altii care doar bat din gura. Ma rog, mai sunt si altii care mananca carne si beau palinca. Eu nu.   

Vas ca ciutacii si cristoicii au scos un nou substantiv comun: `ţuluş`. Ei bine, mie nu imi e rusine sa fiu catalogat astfel. Daca asta inseamna sa fii un magistrat care rabzi injuriile presei, presiunile politicului, scarba populatiei si ura infractorilor, in timp ce iti faci treaba printre sute de dosare.

Si mai sunt un ţuluş si ca un ministru precum cel al justitiei sa isi poata face treaba nu tehnica, ci politica pentru care a fost pus in aceasta functie. Cum ar fi:

– sa ceara Comisiei Europene sa scrie rau despre magistrati

– sa apara la TV sa ii acuze de afinitati politice

– sa mai tina bugetul instantelor inca un an in loc sa il dea la ICCJ

– sa modifice compenenta comisiei speciale care da aviz pentru cercetarea guvernantilor

– sa ceara revocarea magistratilor fara raport de control prealabil

– sa promita ca daca CSM ii da aviz negativ pe cererea de revocare el si-o retrage, dupa care se face ca ploua si insista in revocare, ca sa mai ia o umilinta si de la Presedintele tarii

–  de parca gafele de pana acum nu ar fi fost destule, eventual sa atace in justitie decizia Presedintelui de respingere a cererii de revocare, ca poate ajunge dosarul la CC care ii va da dreptate.

Intre timp, tot ma gandesc la o OUG de desfiintare a DNA si la reducerea puterilor CSM…

10/10/2007

Presedintele-judecatorul guvernantilor

Filed under: DNA,MJ,Parchet,politic — Cristi Danilet @ 6:53 AM

BasescuIn  Monitorul Oficial  678 din 4 oct 2007 a fost publicata  OUG 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Sunt cateva aspecte care m-au lamurit astfel fata de postarea precedenta:

1. Actul normativ este initiat si contrasemnat de ministrul justitiei. De asemenea, se pare ca toti membrii Guvernului au votat pozitiv aceasta OUG, desi unii sunt direct interesati de efectul acestuia intrucat cu privire la ei s-a cerut avizul de la Presedintele Romaniei pentru inceperea urmaririi penale.

2. Art 115 alin 4 din Constitutie prevede ca ` Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai în situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânata, având obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora`. O asemenea cerinta nu este respectata de OUG:

– in preambulul sau, nu este motivata `urgenta` decat prin necesitatea asigurarii unei proceduri echitabile si transparente, realizabila prin asigurarea independentei si impartialitatii membrilor comisiei;

– situatia `extraordinara` este motivata prin inmultirea cazurilor ce vor merge la comisie dupa decizia CC care ii priveste si pe fostii guvernanti, urgenta-deja aratata, posibilitatea aparitiei unor situatii de incompatibilitate daca ministrul justitiei sau cel de interne ar fi trimisi la comisie intrucat acolo ar fi oamenii numiti de ei (Guvernul confunda aici `incompatibilitatea` cu `conflictul de interese`), protectia membrilor Guvernului in cazul unor sesizari abuzive si inlaturarea suspiciunilor de influenta politica asupra unei decizii care trebuie sa fie juridica.

3. O astfel de motivare ma duce la doua conluzii:

– Presedintele a fost de data asta facut prin lege `judecator`, din moment ce s-a spus in mod expres ca ca decizia trebuie sa fie nu politica, ci juridica;

– art. 126 alin 5 din Constitutie prevede: `Este interzisa înfiintarea de instante extraordinare`. Or, punand judecatori in comisia de la Cotroceni care nu putea fi decat o comisie administrativa, si creind procedura de audierea a celui vizat si de administrare de probe (se intelege ca aceste probe vor putea viza decat fondul) si spunand in mod expres ca decizia care se leaga de propunerea lor trebuie sa fie una juridica (!!!), este clar ca judecatoii fac acolo un act de judecata. Deci, ei constituie o instanta extraordinara, ceea ce este neconstitutional (recunosc ca ideea mi-a fost sugerata de colegul judecator SL Rus de la CA Cluj).

4. In plus, ma indoiesc ca CSM va face greseala sa propuna pe cei 5 judecatori mentionati de OUG. Aceasta pentru ca daca judecatorii raman cu activitate la instante ar inseamna ca exercita in acelasi timp si o alta functie ceea ce ar fi neconstitutional (art 125 alin 3 Constitutie). Iar daca vor fi detasati la Administratia Prezidentiala, vor avea activitate doar cand vin dosare de la parchet si vor trebui platiti de Administratie, caz in care numai independenti nu poti spune ca vor fi. Deci, suntem in situatie de blocaj.

5. Eu sustin ca Presedintele nici nu are nevoie de propunerea comisiei pentru a cere inceperea urmaririi penale. Astfel, art.109 alin 2 din Constitutie zice ca   `Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele României au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite în exercitiul functiei lor`. Deci, cererea Presedintelui nu este conditionata constitutional de vreo propunere prealabila. Iar nerespectarea procedurii acesteia, prealabile, impuse de legea speciala nu este sanctionata in nici un fel: mai mult, din reglementarea data prin Legea 115/1999 cu sau fara modificarile aduse prin OUG 95/2007, rezulta in mod clar dreptul discretionar al presedintelui de a formula cererea catre procurori.

Prin urmare, procurorul trebuie sa aiba la dosar doar cererea Presedintelui de incepere a urmaririi penale contra guvernantului (actual sau fost), fara a-l interesa ce sta in spatele acestei cereri, respectiv daca a fost sau nu consultata comisia, daca s-au administrat probe in aceasta faza sau care a fost propunerea acestei comisii.

04/10/2007

Las avizul, schimb comisia!

Filed under: ANI,DNA,MJ,politic — Cristi Danilet @ 10:55 PM

CD  Recent aratam 10 motive pentru care existenta unui aviz in vedere inceperii urmaririi penale cu privire la un ministru sau fost ministru este nu numai o imixtiune in activitatea judiciara, ci chiar o incalcare a Constitutiei care spune ca toti suntem egali in fata justitiei si nimeni nu are dreptul la privilegii. Cand ma gandeam ca va incepe o dezbatere pe tema cum facem sa respectam Constitutia, Guvernul a adoptat o OUG de ramai cu gura cascata: a modificat Legea raspunderii ministeriale cu privire la componenta comisiei speciale de la Cotroceni, punand judecatori, care vor fi numiti in 30 zile de Presedinte la propunerea CSM.

Noul act normativ este neconstitutional, ilegal si prost construit::

1. este neconstitutional din trei considerente:

 art 115 alin 4 din legea fundamentala prevede: `Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai în situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânata, având obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora`. De abia astept sa vad motivarea urgentei. Dar situatie extraordinara nu poate fi. Ups, am uitat ca DNA a cerut avizarea inceperii urmaririi penale a insusi ministrului justitiei. Oare el o fi initiatorul? Sper sa nu, caci altfel ce s-a intamplat azi e ca un fel de recunoastere a vinovatiei si eu inca mai cred in prezumtia de ne-! A, si mai sper ca nici el si nici ministrul Pacuraru nu au votat acest proiect, ca prea ar fi de tot… 

– art. 125 alin 3 din aceeasi Constitutie spune: `Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior`. Or (nu `ori` cum se spune in comunicatul Guvernului!), Guvernul a decis ca membrii comisiei vor fi judecatori. Cum nu e vorba de judecatori detasati la acea comisie, ci de persoane care vor exercita acea functie temporar, ne vom afla in aceeasi situatie ca la CNI: atunci senatorii si-au insusit la Plen observatia lui Antonie Iorgovan (D-zeu sa il ierte!) cum ca judecatorii nu pot face parte din CNI, organism cu activitate nepermanenta, pentru ca nu pot indeplini o alta functie in acelasi timp cu cea de judecator! Se vede treaba ca Guvernul nu a fost bine consiliat dpdv juridic.

– art.109 alin 2 zice ca   `Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele României au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite în exercitiul functiei lor`. Asadar, intentia constituantului a fost ca fortele politice sa ceara urmarirea ministrilor. Punand judecatori in functie sa decida in aceasta etapa, se incalca in mod flagrant principiul separatiei puterilor in stat din art 1 alin 4 Constitutie.  

2. este nelegal pentru ca:

– nu a respectat cerinta art. 6 din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, care obliga ca un astfel de proiect de act normativ sa fie afisat timp de 30 zile pe site, trimis la presa si asociatii, abia apoi trimis spre analiza si avizare la celelalte autoritati. Doar pentru situatii exceptionale se poate deroga ceea ce, evident, nu este dat in cauza;

– nu a avut avizul CSM, asa cum impune art. 38 alin 3 din Legea nr. 317/2007, caci este un act normativ care intereseaza autoritatea judecatoreasca. Dar, daca nu ma insel, azi MJ a trecut prin Guvern si propunerea de OUG pentru modificarea legilor justitiei, si cum CSM-istilor le-a crescut leafa, nu vom asista la vreo reactie. 

3. este prost conceput pentru ca:

– momentul adoptarii unei astfel de modificari este rau ales: doi ministri din actualul Cabinet sunt in faza actelor premergatoare si s-a cerut Presedintelui avizarea inceperii urmaririi, care asteapta propunerea in acest sens de la comisia speciala. In felul acesta, Guvernul pierde la imagine, speculatiile cum ca actul normativ este `cu destinatie` fiind astfel justificate; De altfel, azi la ora 12 la Guvern nu se stia nimic de acest act normativ! In plus, finalul OUG contine o dispozitie tranzitorie sugubeata: cica daca nu s-a intocmit raportul pana azi, dosarele in curs de avizare se duc la noua comisie.  Pai nu raportul e important, ci sesizarea Presdintelui, ca act de inceput si avizul acestuia, ca act de sfarsit! Oricum, noua comisie se formeaza de abia peste 30 zile! Sa vedem daca totusi noaptea asta nu se vor redacta ceva rapoarte pe la Cotroceni.

(UPDATE 5.10.2007: OUG a si fost publicata, in aceeasi zi cu adoptarea ei, in MO 678 din 4 oct. 2007)

– este real faptul mentionat de premier cum ca daca actualii membrii din comisie sunt numiti de MJ si MIRA se poate ivi un conflict de interese in cazul in care cel cercetat e chiar unul dintre cei doi ministri. Dar asta se putea rezolva prin abtinerea membrilor, nu prin schimbarea modalitatii de compunere a comisiei.

– ministrul justitiei vrea ca acea comisie sa ofere garantii de independenta si impartialitate. Pai de ce aceste garantii, cand cel care da avizul pe baza acestei propuneri este de fapt un personaj politic (presedintele)? Nu sunt convins ca ministrul a inteles natura juridica a acestui aviz, acela de act administrativ ce conditioneaza demararea unei proceduri legale necesare pentru determinarea comiterii faptei si stabilirea vinovatiei. Iar asupra legalitatii unei proceduri se poate pronunta un magistrat, dar numai in cadrul unui proces. Cum sa vina un judecator si sa spun unui procuror sa nu inceapa urmarirea penala? Se inverseaza toate principiile de procedura penala cunoscute! Si cica asta ar fi conform cu filosofia viitorului Cpp! Doamne, oare in viitorul Cod nu vor mai exista procurori?

– apoi, se ia dreptul procurorului sef al DNA de a sesiza pe Presedinte, si ramane doar Procurorul General din partea corpului judiciar, care trebuie sa il informeze pe concomitent si pe premier.  Eu am inteles ca actualul ministru crede ca procurorii ii sunt subordonati. Dar sa introduci in ecuatie si pe premier, e deja prea mult. Urmatorul lucru care va fi legiferat va fi normalitatea convorbirilor telefonice dintre Parchetul General si Palatul Victoria, e clar.

– in fine, observatia mea cu activitatea de judecata a comisiei este sustinuta de propunerea ca ministrul audiat de comisie sa aiba dreptul sa isi propuna probe. Probe de care? Cu privire la fondul cauzei, probe de nevinovatie? Mama, in ce lume traim?! Se administreaza acum probe in afara procesului penal? Pai, nici sub actuala reglementare audierea ministrului nu putea fi pe fond, ci numai pe chestiuni de legalitate a procedurilor demarate. Audierea de fond si probele in aparare se propun numai in fata organelor judiciare, e o chestiune elementara. Si pentru acelasi motiv, la fel de aberanta e noua prevedere cu dreptul la un aparator. Un avocat in aceasta faza nu este admisibil pentru ca cel audiat nu are vreo calitate procesuala: in procesul penal roman doar invinuitul si partile au dreptul la aparator – procedura penala anul III; or, ca ministrul sa aiba avocat, trebuie sa inceapa urmarirea penala.

– se mai propune intocmirea unui raport ce se va face public: raman la sustinerea mea,  in baza jurisprudentei CEDO, ca orice comunicare publica din partea unei autoritati de stat cu privire la comiterea unor fapte penale infrange prezumtia de nevinovatie a celui cercetat. Si, nota bene, aceasta se pune in carca unor judecatori!!!

– Presedintele e obligat sa isi insuseasca raportul, altfel trebuie sa isi motiveze decizia in fapt si in drept, care se va aduce la cunostinta publicului. Adica va fi ceva de genul: `judecatorii au propus respingerea, presedintele a dat totusi aviz pozitiv` sau `Judecatorii propun aviz pozitiv, dar presedintele refuza`. Tot scandalul Presedinte-judecatori va fi facut  public! Iar circul va continua cu: `comisia a dat aviz pozitiv, procurorul a dat SUP, deci omul era nevinovat, asadar judecatorii din comisie au gresit` sau `instanta a condamnat, desi comisia propusese aviz negativ, deci judecatorii din comisie au gresit`. Se pun judecatorii contra procurorilor!

Va fi razboi intre puteri! Un haos! Se duce naibii si bruma de incredere pe care o mai avea sistemul asta. 

18/09/2007

MJ-DNA-CSM

Filed under: CSM,DNA,MJ — Cristi Danilet @ 7:53 PM

Chiuariu Suntem in plina lupta CSM-DNA-MJ.  

Episodul 1 a fost saptamana trecuta, cand cu telefoanele Morar-Chiuariu cu privire la care CSM a decis ca nu constituie nici un fel de presiune. Se pare insa ca adevarul despre cum a fost adoptat acest raport ne duce la o alta concluzie: cum ca de fapt CSM nici nu s-a pronuntat asupra lui.

Episodul 2 e legat de Raportul ordonat de CSM cu privire la activitatea DNA: In presa apar franturi din raportul inca confidential al Inspectiei Judiciare. Aceasta institutie reactioneaza, acuzand CSM ca o face pe `sursa`. CSM emite un comunicat prin care se mai apara. Presa banuieste ca din cele 9 persoane care au avut acces la raport, banuielile cele mai puternice sunt cu privire la ministrul justitiei Tudor Chiuariu (celelalte persoane fie nu au deschis plicul, fie nu aveau interes). Intervin si ONG-urile in lupta, atragand atentia asupra modului neloial in care se dau publicitatii informatii confidentiale. In acest context, DNA cere lui Basescu avizarea inceperii urmaririi penale contra lui Chiuariu. Iar acesta da un comunicat de presa de ramai masca.

Aceste doua evenimente le analizez mai jos. 

I. Cred ca ministrul nu realizeaza ce consecinte are iesirea lui:

 a) a afirmat ca Raportul Inspectiei spune ca activitatea DNA este dominata de incompetenta si abuz Prin aceasta formulare, ministrul confirma ca a deschis plicul cu raportul asupra DNA, trimis de CSM, deci merita sa fie banuit ca el l-a dat la presa.

De asemena, ministrul s-a antepronuntat: el nu mai are voie sa participe la sedinta sectiei de procurori a CSM din 3 oct cand se va dezbate Raportul asupra DNA, deci nu mai poate vota cu privire la acesta. Oricum, facand gafa juridica de a cere revocarea lui Tulus mai inainte de a fi gata un astfel de raport, s-ar fi aflat in evident conflict de interese;

 b)  ieri, 17 sept, pe baza concluziilor Inspectiei Judiciare, a cerut excluderea din magistratura a procurorilor Tulus si Popa. Daca e in stare sa spuna asa ceva in scris, ma indoiesc ca Chiuariu stie ce se intampla in tara asta. Pai, nu mai departe decat ieri la amiaza, CSM daduse un comunicat in care insista ca raportul este inca confidential si sectia de procurori inca nu s-a pronuntat asupra lui. Cu alte cuvinte, ca sa inteleaga si ministrul Chiuariu, raportul nu reprezinta opinia membrilor CSM. Asa ca, inca o gafa a ministrului (a cata, oare?!): e tanar si se grabeste – in locul lui taceam chitic si ii tranteam pe DNA-isti exact in momentul doi dupa aprobarea raportului.

Voi ramane cu o nedumerire: daca ministrul da comunicate (chiar si 4 intr-o zi, de ex. in 12 sept) de-a dreptul stupide afland si in ce directie se indreapta ministrul cand respira, oare de ce nu ni s-a adus la cunostinta un act atat de important, cum ca a fost cerut de ministru excluderea din magistratura a doi magistrati (din cate stiu, in ultimii 4 ani nu s-a mai intamplat asa ceva)?! Hmmm, sper ca ministrul a citit legea si isi da seama ca excluderea e o sanctiune, cea mai grava, pe care doar CSM o poate aplica unui magistrat, si asta numai dupa o judecata care trebuie precedata de o actiune disciplinara exercitata de o comisie de disciplina din CSM, care e altceva decat de inspectia desfasurata zilele astea..

Si mai raman cu o nedumerire: ministrul a afirmat in seara asta la TV ca a formulat si plangeri penale contra lui Morar si Tulus. Nici pentru asta nu s-a dat comunicat…

Sa fie clar: abuzurile trebuie sanctionate, incompetenta trebuie demascata, corupta trebuie combatuta, indiferent ca e vorba de demnitari, magistrati, alte persoane. Dar astea trebuie facute cu cap si dupa o anumita procedura.

UPDATE (21.09.2007): Am avut dreptata in ceea ce am spus mai sus – sursa e 99% la MJ: Astfel, pe 19.09.2007 ministrul Chiauriu tine o conferinta de presa in care prezinta date din raport, desi acesta nu este public. Anunta ca a formulat plangere penala contra lui Tulus si Morar. A doua zi CSM dezaproba declaratiile publice ale lui Chiariu care a prezentat parti din raport, nepublic, si confirma ca nu din CSM s-au scurs informatii catre presa. Am putea fi usor dusi cu presul daca nu am realiza ca de fapt, sunt doua surse: una la MJ si una la CSM. Cum de banuiesc? Ei bine, din faptul ca Gandul si Gardianul, in aceasi zi, scot articole cu acelasi subiect crezand ca au exclusivitate – e evident, nu au stiut unul de altul fiindca au utilizat surse diferite.

II. Dar am o problema si cu DNA.

Era in aprilie cand a fost avizata la Ministerul Justitiei Hotararea de Guvern nr.377/2007 pentru scoaterea din proprietatea statului a unui teren. Presa din 10 mai a relatat ca e ceva dubios acolo. Pana in 9 sept 2007 cand Cosmin Gusa a anuntat ca Chiuariu are dosar la DNA pentru avizarea acestei HG, nimeni nu a stiut nimic. A doua zi, DNA a confirmat ca exista dosarul 218/P/2007 pe numele ministrului. De abia azi, dupa 4 luni, DNA a cerut avizul de la presedinte pentru a incepe urmarirea penala.

Modul in care a procedat DNA da pe bune de banuit. Chiar daca ancheta se desfasoara legal, ceea ce si sper, nu exista vreo explicatie (cel putin nu una publica) a duratei mari a actelelor premergatoare. Daca se puteau strange informatiile necesare mult mai repede si ceruta avizarea in urma cu vreo luna, ar fi fost evitate toate speculatiile astea ale presei atotstiutoare. Oricum, de abia acum incolo urmeaza sa fie administrate probele (audiat martori, etc), caci din cursul actelor premergatoare, doar procesul-verbal de constatare incheiat in conditiile art 224 C.pr.pen are valoare probanta si asta numai daca va incepe urmarirea penala.

Ca urmare, tinem aproape. Caci Romania e tara tuturor posibilitatilor si circul e gratis.