Lecția a avut loc pe data de 18 octombrie 2018 la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Turda, jud. Cluj.
Lecția a avut loc pe data de 18 octombrie 2018 la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Turda, jud. Cluj.
În foarte multe țări toată lumea sexul cu animale (zoofilia, bestialitatea) este infracțiune. Noi nu mai avem incriminată o asemenea faptă.
Iată istoricul legislativ:
În Codul penal Carol al II-lea (din 1936), art. 436 prevedea: „Actele sexuale săvârșite între oameni și animale, dacă provoacă scandal public, constituiesc delictul de bestialitate și se pedepsesc cu închisoare corecțională dela 3 luni la un an”.
Codul penal comunist (de la 1968), art 201, prevedea: Perversiunea sexuală Săvîrşirea actelor de perversiune sexuală care au produs scandal public se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Constituie acte de perversiune sexuală orice acte nefireşti în legătură cu viaţa sexuală, altele decît cele prevăzute în art. 200 (acte sexuale între persoane de același sex).
Noul cod penal (de la 2014) nu mai incriminează asemenea fapte, după cum nu mai incriminează nici homosexualitatea, la care s-a renunțat încă din anul 2001.
În urmă cu câțiva ani a fost semnalată lipsa acestei incriminări în țara noastră. Astfel, pe data de 27.04.2015 apare o știre pe site-ul 20minute.fr cum că Danemarca interzice zoofilia, în timp de Ungaria, Finlanda și România sunt ultimele țări din UE unde aceste practici sunt legale. A doua zi, știrea e preluată în România chiar sub acest titlu: „România, între cele 3 țări din Europa care nu pedepsește zoofilia”. Imediat se răspândește și pe alte site-uri. Ea e reluată periodic în online, ultima oară în martie 2018 când un site atrage atenția că noi nu avem această infracțiune.
Și totuși, în România, nu se poate sancționa sexul cu animale? Mai întâi constat că nu avem închisoare sau amendă penală pentru o asemenea faptă, ea nefiind prevăzută în Codul penal. Apoi, există, în legea animalelor din 2004 posibilitatea aplicării unei amenzi contravenționale (art. 26) pentru cruzime față de animale (fapte descrise la art. 6), dar nicuna dintre aceste fapte nu privește sexul cu animalele. Cel mult s-ar încadra la „provocarea de suferințe fizice și psihice prin orice mijloace” (art. 6 alin. 2 lit. j), dar în mod curios art 26 lasă nesancționată această faptă. În fine, cred că se poate da o amendă contravențională conform art. 2 pct. 1) din Legea 61/1991 pentru „săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene”, dar este de remarcat că dacă fapta nu e comisă într-un spațiu public, ea rămâne nesancționată.
Așadar, constat că dacă animalul nu suferă sau dacă faptele nu sunt comise în public atunci actele de zoofilie sunt, din păcate, legale în România. Cum avem o lege a animalelor, cred că actele sexuale cu animale trebuie reglementate în cuprinsul acesteia. Cu siguranță însă persoana autor are o tulburare psihică care trebuie tratată.
Conferință cu judecătorul Cristi Danileț despre problemele copiilor din România și o posibilă soluție: Educația juridică în școli și licee!
Eveniment derulat în fața a zeci de profesori și directori adunați în Ploiești pe 9 iunie 2018 la cel mai mare eveniment anual de educație #FiEDU2018.
Astăzi, 27 sept 2018, a avut loc o întâlnire între judecătorul Cristi Danileț din Cluj și 200 de elevi de la toate liceele din Aiud. Pe parcursul unei ore și jumătate, elevii au aflat despre importanța respectării Constituției și a legilor țării, rostul autorităților în protejarea drepturilor, necesitatea exercitării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor.
Tot astăzi, doamna profesor Iulia Adriana Oana Badea, care este și Primarul municipiului Aiud, a anunțat următoarele acțiuni de educația juridică care se vor desfășura în localitate:
1) Începând din acest an școlar la clasele a XI-B și a XI-a C de la Colegiul Tehnic din Aiud se va studia materia „educație juridico-economică” ca disciplină opțională. Ea va fi predată timp de două ore pe săptămână chiar de către doamna Badea, titular al catedrei din acest liceu. Astfel, Aiud devine al treilea municipiu din România unde educația juridică este prevăzută în curriculumul școlar, după ce săptămâna trecută vă anunțam că la Brașov (Liceul „Andrei Mureșanu”) și Iași (Colegiul Național „Mihai Eminescu”) educația juridică a devenit materie opțională și este predată de profesori de carieră.
2) Se va forma o grupă de 40 de elevi proveniți din toate liceele orașului care o dată pe lună timp de un an școlar vor parcurge un curs de educație juridică susținut de specialiști în domeniu. Este vorba de judecători, procurori, avocați, polițiști.
3) În ședința de astăzi a Consiliului Local Aiud s-a aprobat achiziția printării a 100 de manuale suport pentru studierea educației juridice care vor fi distribuite în mod gratuit liceenilor.
Manualul de educație juridică poate fi descărcat gratuit de AICI; autorul a renunțat la orice drepturi patrimoniale legate de opera sa. Activitățile proiectului de educație juridică coordonate de asociația VeDemJust pot fi urmărite pe pagina de Facebook AICI și de Instagram AICI. Proiectele asociației sunt prezentate în brășura de AICI.
Azi au avut loc primele ore de educație juridică formală din România. De la etapa orelor de educație nonformală ținute de voluntari (avocați, judecători, procurori, mediatori, consilieri juridici, studenți la Drept) se trece astfel la educația juridică formală, cu ore prevăzute în curriculum școlar, lecțiile fiind de acum predate de profesori titulari. În paralel, vor continua întâlnirile dintre practicienii dreptului și elevi, desfășurate atât în unitățile de învățământ, cât și la sediile tribunalelor.
Începând din acest an școlar, 2018-2019, „Educație juridică” este materie opțională la două licee din România, iar astăzi s-au desfășurat primele ore:
1. Liceul „Andrei Mureșanu” din Brașov: la elevii din clasa a XI-a R, a ținut lecția de educație juridică doamna Carmina Vakulovski, de profesie învățătoare, care predă la plata cu ora mai multe materii la acest liceu. Doamna este absolventă a Facultății de Drept și a participat la cursul de metode și tehnici de predare a educației juridice organizat la Brașov în data de 2.04.2018 de către ELSA Brașov și “Asociația Voci Pentru Democrație și Justiție- filiala Brașov” condusă de Simona Urzică.
Cursul de educație juridică este o disciplină opțională (curriculum la decizia școlii) și se va studia o oră pe săptămână, tot anul. Inițierea acestui proiect a fost susținută de Ștefan Eugen Târnovan. Toți elevii vor primi gratuit săptămâna viitoare câte un manual de educație juridică pentru liceeni scris de judecătorul Cristi Danileț, costurile de imprimare fiind acoperite de asociația VeDemJust din fondurile obținute prin sponsorizări.
2. Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași: pentru elevii de la clasa a XI-a F a predat lecția de educație juridică doamna profesor Doina Calistru, încadrată la acest liceu ca profesoară de logică, filosofie și istorie. A doua facultate la care doamna profesor are licența este cea de Drept.
Acest liceu a fost înființat în 1865, sub denumirea „Externatul Secundar de Fete”. Aici a absolvit Ela Negruzzi, care în 1919, devine prima femeie care practică ca avocat din Romania și din sud-estul Europei (anterior, în 1890, acest drept la primit Sarmiza Bilcescu din București, dar nu a profesat niciodată). Mai sus este o fotografie cu prima generație de elevi care primește astfel de informații de la profesorul lor, lângă stejarul sădit în anul 1918 în curtea liceului de directoarea Tereza Stratilescu. Toți elevii au primit gratuit de la judecătorul Cristi Danileț din Cluj manualul de educație juridică destinat liceenilor, scris de acesta și adus sâmbăta trecută la Iași.
Manualul poate fi descărcat gratuit de AICI (autorul a renunțat la orice formă de remunerație cuvenite din drepturile de autor). O variantă îmbunătățită poate fi cumpărată din Librăriile Humanitas sau comandată online AICI.
Începând de astăzi manualul de EDUCAȚIE JURIDICĂ PENTRU LICEENI, ediția din 2018, este disponibil gratuit pe internet!
Îndrumarul practic despre drepturi, legi și justiție pe care l-am realizat pentru adolescenți acum doi ani cunoaște o nouă formă: date actualizate, secțiuni în plus, fotografii, o grafică mai atrăgătoare. El se distribuie gratuit în școli și licee de către voluntarii VeDemJust care participă la proiectul național de educație juridică în învățământul preuniversitar numit EDUIURIS pe care îl coordonez.
Manualul poate fi descărcat în mod gratuit de AICI (ediția 2018) sau de AICI (ediția 2016).
Vă reamintesc că manualul a fost tradus deja în limbile engleză și germană. De asemenea, manualul are și o variantă audio. Proiectul este însoțit de un videoclip de promovare. Cei dornici de a se documenta cu privire la educația juridică în România o pot face accesând site-ul specializat, dând like la pagina comunității sau înscriindu-se pe grupul de discuții de pe FB. Ultimele proiecte al asociației sunt doza săptămânală de educație juridică și serialul de desene animate pe teme de educație juridică #O.I. Site-ul de educație juridică are și o secțiune în limba engleză.
In acest sfârșit de săptămână la Constanța s-au desfășurat două evenimente de promovare a educației juridice în Dobrogea.
Sâmbătă dimineața a avut loc finala din cadrul concursului de educație juridică „Know the Law” ediția a doua. Organizat de Universitatea Spiru Haret și Asociația VeDemJust, concursul a implicat șase licee din județul Constanța: Liceul ”George Călinescu” și Liceul Teoretic ”Lucian Blaga” din Constanța, Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din Constanța, Liceul Callatis din Mangalia, Liceul Teoretic ”Traian” din Constanța și Liceul Tehnologic ”Lazăr Edeleanu” din Năvodari Constanța.. Anul acesta ultimele două licee au ajuns în finală. Trofeul a ajuns la echipa de la Liceul Năvodari, aflat la prima participare în concursul nostru.
Juriul a fost alcătuit din dl. judecător Cristi Danileț, dna. judecător Jurubiță Alina din cadrul Tribunalului Constanța, dna. inspector de specialitate Mircea Elena din cadrul Centrului de prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Constanța, dl. profesor univ. dr. Mihnea Claudiu Drumea, decanul Universității Spiru Haret și dl. notar Ciprian Alexandrescu. Concurenții au susținut trei probe: o probă de întrebări în regim de viteză, o probă cu întrebări din partea juriului și o temă de dezbatere cu argumente PRO și CONTRA („Vârsta de vot ar trebui scăzută de la 18 la 16 ani”).
Toți participanții, precum și membrii publicului care au asistat la concursul desfășurat în sala de festivități a Prefecturii au primit câte un manual tipărit de educație juridică pentru liceeni aflat la cea de-a treia ediție. Acesta poate fi descărcat în mod gratuit și de pe site-ul http://www.educatiejuridica.ro administrat de asociația VeDemJust.
Relatări despre concurs: Radio Constanța , revistacuvinte. Relatări despre prima ediție a concursului: Juridice.ro
Sâmbătă după amiază a avut loc un training intensiv de „Metode și tehnici de predare a educației juridice nonformale în școli și licee”. Un număr de 42 de persoane – studenți la Drept și practicieni ai dreptului – au fost instruite de judecătorul Cristi Danileț, inițiatorul proiectului național de educație juridică EDUIURIS. Participanților li s-au acordat certificate în baza cărora vor putea susține lecții pentru copiii din județ
România este bolnavă. Pentru că Justiția nu a funcționat două decenii după revoluție. Pentru că Sănătatea este, de fapt, boală curată. Dar mai ales pentru că EDUCAȚIA este la pământ. Dacă nu se face ceva acum, nici peste o jumătate de secol nu ne vom fi vindecat.
De aceea, cred că decalogul propus de domnul Daniel P. Funeriu este unul corect. Și că rectorii universităților din România trebuie să îl semneze:
1) Toleranţă zero la plagiat. Verificăm toate tezele după 89, prioritar ale demnitarilor şi facem publice rezultatele evaluarii;
2) Orice membru al universităţii care preia o funcţie politică executivă păstrează numai funcţiile didactice pe o perioadă de 5 ani;
3) #metoo;
4) Niciun conducător de doctorat cu mai mult de 8 doctoranzi;
5) Vrem evaluare exclusiv internaţională a proiectelor de cercetare;
6) Nu mai incurajăm şi nu mai luăm în considerare publicaţii in jurnale irelevante;
7) Recrutăm transparent și căutăm activ tinerii valoroși formaţi în străinatate;
8) Nu mai dăm note de trecere studenţilor nemerituosi;
9) Solicităm un CNATDCU, CEMU, CNE, compuse din excelenţă internaţională, minim 30% români activând în străinătate;
10) Ne cerem scuze pentru acţiuni trecute care pot fi interpretate în cheie politică.
http://funeriu.blogspot.ro/2018/04/universitati-va-acuz.html
VeDem Just lansează în premieră în România un serial de desene animate pe teme de educație juridică!
De aproape trei ani asociația VeDem Just este implicată în proiecte de educație juridică. Membrii săi sunt tineri juriști care au realizat singurul site de educație juridică din România, au contribuit la realizarea unui îndrumar de educație juridică în materie penală adresat copiilor, au realizat primul ghid practic de educație juridică adresat liceenilor și au alcătuit pe facebook comunitatea „Educatie juridica” unde aduc în mod regulat informații practice despre lege și justiție, unde postează date despre întâlnirile pe care le au elevii cu studenții și profesioniștii dreptului, unde publică știri privind copiii și tinerii implicați în acte ilegale și unde postează dozele de educație juridică o dată la două zile.
Acum VeDem Just vine cu o nouă modalitate de a prezenta teme de educație juridică: un serial de desene animate intitulat #O.I. (Organisme Inteligente). Protagoniștii sunt B.B, Ovi, CoCo și Ciobanul. Ei sunt implicați în fapte care aduc în discuție respectarea legii. Primul episod se numește „Magazin de vise” și are legătură cu vânzarea-cumpărarea de stupefiante. Acesta poate fi urmărit:
Credits: Ideea: Cristi Danilleț; producător: VeDemJust; producător executiv: Cezar „Druidul”; scenariu: Tiberiu Codorean; animație: Sergiu Lupșe; voci: Bogdan Radulescu, Adrian Cucu și Dragos Stan; susținere financiară parțială: Ambasada Canadei. Filmulețul postat pe Facebook a strâns peste 20.000 de vizualizări în primele 24 ore de la lansare.
Presa despre #O.I: iqads, Bistrițeanul
DAȚI 2% din impozit și putem avea cu 2% mai puține VICTIME și INFRACTORI minori!
De trei ani de zile asociația VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție face educație juridică pentru elevi: mergem în școli și licee, explicăm copiilor și tinerilor drepturile dar, mai ales, obligațiile, le dăm cărți cu principalele legi explicate pe înțelesul lor, întreținem site-ul educatiejuridica.ro, facem doza săptămânală de educație juridică ce apare pe Facebook pe contul „Educatie juridica” și pregătim un proiect digital unic în Europa care va fi lansat la finalul acestei luni.
În loc ca tot impozitul anual din salariul/pensia/venitul tău din anul 2017 să meargă către stat, alege să direcționezi 2% către noi: descărcă formularul de mai jos, completează primul paragraf care te privește (partea noastră este deja completată), semnează la rubrica „contribuabil”, apoi depune-l la Administrația Financiară de care aparții până la 25 mai 2018, direct sau prin poștă cu scrisoare recomandată.
Noi îți mulțumim! Copiii și tinerii îți mulțumesc!
Pentru cei care realizează venituri din activități independente: https://vedemjust.ro/uploads/200.pdf.
Pentru salariați și pensionari: https://vedemjust.ro/uploads/230.pdf
În săptămâna 5-9 martie se va desfășura din nou o campanie de educație juridică pentru elevii din școli și licee.
Există din 2013 un Protocol de implementare a educației juridice în unitățile din învățământul preuniversitar, reînnoit în anul 2017, semnat între Ministerul Educației și Ministerul Justiției, CSM, PICCJ și ICCJ. La el a aderat Uniunea Națională a Barourilor din România, precum și mai multe ONG-uri – printre ele Voci pentru Democrație și Justiție ce administrează site-ul www.educatiejuridica.ro și a elaborat manualul Educație juridică pentru liceeni.
La instanțe și parchete a fost comunicată recent decizia Comitetului de monitorizare a activităților din cadrul acestui protocol prin care s-a stabilit că, în acest semestru al anului, „săptămâna educației juridice” este fixată în perioada 5-9 martie. Aceasta înseamnă că elevii pot vizita tribunalele sau judecătorii/procurorii/avocații pot fi invitați în școli și licee pentru întâlniri cu elevii. Pentru a invita un judecător, directorul sau dirigintele trebuie să ia legătura cu instanța (președintele sau grefierul-șef) cea mai apropiată de școala sa – datele de contact sunt aici – și să stabilească ziua, ora și locul întâlnirii. Desigur, asemenea activități se pot desfășura și în orice altă perioadă, în funcție de disponibilitatea celor implicați.
Procurorul șef al DNA a declarat ieri că se întâmplă ca procurorii să fie sesizați la 9-10 ani după comiterea faptelor, ceea ce îngreunează urmărirea penală. Această declarație mă face să reamintesc că funcționarii sunt obligați să denunțe anumite infracțiuni, altfel riscă chiar ei închisoarea.
Astfel, art. 291 Cod procedură penală obligă persoanele cu funcții de conducere în instituții publice și cele cu funcții de control, precum și persoanele care exercită un serviciu de interes public ca atunci când în exercitarea atribuțiilor au luat cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni să sesizeze de îndată organul de urmărire penală.
Dacă infracțiunea are legătură cu serviciul și nu este denunțată de îndată, atunci funcționarul/demnitarul respectiv comite infracțiunea prevăzută de art. 267 Cod penal numită „omisiunea sesizării”, sancționată cu închisoarea sau amenda.
Suferi de încălcarea drepturilor? Te-ai molipsit de civism scăzut? Nu știu cum să reacționezi legal? Atunci îți recomandăm medicamentul „Educație juridică”. Are un conținut bogat în drepturi, lege și justiție. Este un produs EDUIURIS, fabricat de VeDemJust.
Fii atent: terapia durează mult timp, dar este gratuită. Pastilele se administrează câte una de trei ori pe săptămână. Tu doar trebuie să ne urmărești pe conturile de Facebook, Instagram și Twitter. Acolo vei afla tot ce trebuie să știi pentru ca tratamentul să dea roade. Prima doză se administrează luni seara, în data de 5 februarie 2018. Vindecarea este garantată.
Acest medicament se eliberează fără prescripție medicală. Dacă apar manifestări neplăcute adresați-vă membrilor VeDemJust pe contul creat special pentru discuții.
A apărut o carte despre homosexualitate. 17 autori, printre care mă număr, tratează acest fenomen din perspectiva propriei pregătiri sau ocupații: culturală, sociologică, religioasă, activistă, juridică. Cartea se numește „Iubirea din oglindă. Despre sex și identitate” și e publicată de editura „Humanitas”. Ea a fost lansată sâmbătă, 25 nov. 2017, la Târgul Gaudeamus din București și se găsește deja în librării.
Date despre carte aici. Puteți citi câteva pagini din carte aici.
Cartea se deschide cu un schimb de corespondență între Andrei Pleșu, cunoscut scriitor și George Bălan, un muzicolog german de origine română, care este homosexual. Pleșu recunoaște dreptul la intimitate în alcov și se declară împotriva propagandei homosexualilor, declarâns savuros că nu vrea să ajungă la un moment dat să îi fie rușine că nu este homosexual. Bălan îi răspunde că nici el nu e de acord cu gălăgia procesului de emancipare, dar insistă că, dincolo de viața privată a fiecăruia, trebuie recunoscută valoarea publică pe care au avut-o gay precum Michelangelo, Leonardo, Gide, Proust, Th. Mann.
Martin S. Martin ne prezintă evoluția formelor de non-heterosexualitate în SUA: de la anii când aceste orientări erau considerate boli psihice, la legalizarea căsătoriilor între homosexuali ca urmare a unei decizii a Curții Supreme de Justiție în 2015. Citatul de final e extraordinar: „expusă public, viața sexuală a oricăruia dintre noi ar stârni uimire și oripilare”.
Filosoful Gabriel Liiceanu povește cum a aflat prima dată ce este un homosexual și cum a reacționat aflâng chiar de la un gay că avem în literatura noastră descrise astfel de persoane, realizând că la noi critica nu a vorbit niciodată despre acest subiect. Liiceanu povestește despre cum a recitit „Remember” a lui Mateiu Caragiale și a realizat că unul din persoanje este homosexual; apoi ajunge să cunoască frământările unor autori gay precum Negoițescu și Mihai Rădulescu. Face și el trimitere la oameni faimoși precum Oscar Wilde sau Alan Turing care, pentru faptul că au fost „altfel”, au suportat teroarea numărului mare al „celorlalți”.
Filosoful Petru Creția explică ce se înțelegea în Antichitate prin paid-erastie, văzută ca o relația afectivă și educativă și care e diferența de homosexualitate.
Michael Fieger, doctor în teologie, încearcă să răspundă la o mai veche temă neelucidată, și anume dacă David și Ionatan erau iubiți gay, analizând textele biblice despre cei doi.
Victor Bărbulescu, doctorand în științe politice, are curajul de a ne face o confidență: în autoportretul lui povestește despre secretul care îl apăsa de ani de zile, izolarea de cei dragi, decizia luată în final și susținerea pe care în cele din urmă o găsește la cei apropiați. Familia nu poate exista fără acceptare, încedere și iubire, ne spune el, dând parcă o definiție atât de mult așteptată.
Tarciziu Șerban, profesor de teologie, face apel la exegeza biblică pentru a arăta că omul complet – în sens spiritual – este cel alcătuit din bărbat și femeie.
Pentru Emanuel Conțac, profesor la Institutul Penticostal, homosexualitatea se opune proiectului divin: din Vechiul Testatement aflăm că Dumnezeu a pedepsit locuitorii din Sodoma și Gomoda, iar dragostea pe care Iisus o dăruiește conform Noului Testament nu înseamnă susținerea membrilor LGBTQ. Autorul amintește însă că lista patimilor făcută de Pavel nu cuprinde doar homosexualitatea ca fiind o respingere a adevărului lui Dumnezeu. Uitându-mă pe listă, nu prea știu cine ar rămâne în afara ei în ziua de azi…Interesant este că definește sfințenia în domeniul sexualității: pentru cei căsătoriți înseamnă fidelitatea față de soțul de sex opus, pentru cei necăsătoriți înseamnă abstinența.
Fostul ministru de externe Teodor Baconschi, doctor în antropologie religioasă, duce discuția pe tărâmul dualității progresism-conservatorism. El îndeamnă la discreție, arătând că latura militantă a mișcării LGBT din România tinde să confiște pe toți homosexualii și să apară ca o sectă anti-clericală.
Florin Buhuceanu, activist și membru ACCEPT, reamintește că în România s-au inițiat demersuri pentru un referendum inutil cu privire la familie de către aceleași organizații care acum câțiva ani susțineau interzicerea pornografiei pe internet sau limitarea drepturilor femeii însărcinate. Pentru el, miza referendumului nu este încurajarea iubirii conjugale, ci discriminarea pe motive de orientare sexuală.
Preotul ortodox Constantin Nicula afirmă că argumentul adus de comunitatea LGBT cu privire la suferința în timpul comunismului nu ar fi un argument, pentru că mulți oameni sufereau atunci. El explică acțiunile susținătorilor gay prin frustrările provenite din propria lor familie, susține că sintagma „familia tradițională” este inventată chiar de o coaliție anti-familie tocmai pentru a ridiculiza imaginea familiei. Considerând că acoliții gender se autovictimizează și sunt agresivi, dă explicații cu privire la întrebăro precum „Poate fi un preot homofob și creștin?” sau „Este Biserica împotriva homosexualității?”
Wilhelm Tauwinkl, conferențiar la Facultatea de Teologie Catolică, amintește că în etica Bisericii Catolice se consideră dezordine morală adulterul, divorțul, incestul, concubinajul, masturbația, pornografia, prostituția, violul, homosexualitate. Pentru Biserica catolică relațiile homosexuale sunt un păcat, însă autorul încearcă să arate că acest lucru intră în contradicție cu existenta preoților gay activi.
Domnica Petrovai este psiholog și psihoterapeut, și ne spune două povești despre gay. Prima este despre dificultățile prin care au trecut două femei care creșteau împreună un băiat ce aparținea uneia dintre ele avut dintr-o relație anterioară. A doua este despre un bărbat care i-a cerut ajutprul din cauza atacurilor de panică și depresiilor care apăreeau de fiecare dată când trăia un eșec sentimental în relația cu un alt bărbat. Doamna Petrovai face o pledoarie pentru educarea sexualității, arătând că sexualitatea și identitatea de gen fac parte din viața noastră emoțională, iar cunoașterea propriilor nevoi ține de normalitate.
Andrei Șerban, regizor de teatru și de operă, susține că adoptarea unui copil de către parteneri de același sex este un experiment, dar că adopția în aceste condiții nu ar fi o problemă dacă nu ar exista homofobia.
Florentina Ionescu, activistă pentru drepturile LGBT, ne spune povestea ei: cum a decis să divorțeze de soțul ei pe care nu îl mai putea minți în legătură cu orientarea ei sexuală, ce drame a provocat mărturisirea ei făcută celor dragi, cum a plecact cu un copil mic în brașe. Apoi povestește de momentul în care a realizat că este…altfel și cât de singură s-a simțit atunci, cum a ieșit la lumină când a intrat în dialog cu alții ca ea, cum a organizat primul Gay Parade din România în 2005.
Cristi Danileț, judecător, ne prezintă tipurile de familie existente, mutațiile care au avut loc în familii după acceptarea în dreptul internațional a doctrinei drepturilor omului (de la implicarea femeii în viața socială și politică, la drepturile copilului, la egalitatea soților, apoi egalitatea bărbatului și femeii în societate), modificările din legislația României în domeniul aspectelor intime și a vieții de familie. Susține că familia contemporană este una postmodernă, în care căsătoria nu mai este o obligație moralo-social, în care cei doi parteneri au drepturi egale. Se îndoiește că familia homosexuală poate deveni un pattern și că aceasta nu este un pericol pentru familia clasică care pare mai degrabă sufocată din itnerior din cauza unor cutume inacceptabile care au legătură cu abuzurile despre care societatea românească nu este pregătită să discute.
Că tot a început azi facultatea, aș vrea să transmit și eu niște gânduri studenților:
1. Felicitări pentru parcursul de până acum și succes în ceea ce urmează!
2. Nu vă mai considerați niște liceeni! Facultatea e un loc academic. Comportați-vă ca atare!
3. Încercați să aflați câte ceva despre istoricul facultății dvs, al marilor profesori care au predat acolo și al absolvenților care au ajuns în puncte cheie ân societate. Dacă nu aveți nimic din astea, atunci fiți voi ceea ce lipsește facultății!
4. Nu acceptați profesori care vin la curs și dictează. Profii ar fi trebuit să își învețe propriul curs, până acum. Iar voi nu sunteți niște scribi! La curs se discută, nu se dictează.
5. Nu acceptați profesori care vi se adresează altfel decât cu „dvs” sau „colega”. Acceptați să vă tutuiască numai pe cei care acceptă să îi tutuiți.
6. Să vă revoltați împotriva acelor profesori care vă amenință că dacă nu le cumpărați cursul tipărit nu vă vor primi în examen. Vă asigur că cine spune asta are un curs de …doi lei.
7. Să nu acceptați sub nicio formă ca profesorii să vă jignească. Frustrarea personală și golănismele nu se potrivesc defel cu activitatea de dascăl.
8. Apreciați-i la maximum pe profii care acceptă opinii argumentate contrare, pe cei care vă trimit la bibliografie suplimentară, pe cei cu care puteți discuta la modul pragmatic despre viața reală.
9. Nu fiți ipocriți să alergați după note mari care nu vă reflectă cunoștințele! Nu dați mită profesorilor (flori, bijuterii, bani, sex), chiar dacă așa au făcut cei din generațiile trecute – e ilegal și este doar o chestiune de timp până veți fi prinși și voi, și ei!
10. Mai aveți 9 luni și terminați anul acesta universitar. Încercați să ieșiți din facultate mai deștepți decât ați intrat!
Timp de trei ani consecutiv, la cele mai mari întâlniri cu studenții de la Drept și Științe Politice, am aplicat un TEST:
„Câți dintre voi pot să îmi spună numele a cinci politicieni?” întreb. S-au ridicat mâinile instantaneu: printre cei enumerați era un mincinos notoriu, un plagiator dovedit, un condamnat definitiv și un inculpat.
„Acum câți dintre voi îmi puteți spune cinci nume de VIP-uri, mai exact de pițipoance și cocalari, cum le spuneți voi” am continuat. Mâinile s-au ridicat în aer și am auzit nume celebre de amante, botoxate și maneliști.
„Iar acum vă rog să îmi dați numele unor magistrați! Cine știe numele a cinci persoane, mâna sus!”. Niciuna nu s-a ridicat. „Bine, fie, patru nume!”. Nicio mână. „Trei nume!?” am întrebat eu cu speranță și am avut parcă ceva mâini ridicate. „Două nume?!” și am mai avut și alte mâini. Și atunci am încercat marea cu degetul: „Care e numele președintelui curții supreme, a primului judecător din România”? Tăcere (doar la o singură întâlnire am auzit numele). „Dar a Procurorului General al României?” și situația s-a repetat. „A președintelui CSM?” – tăcere. Și asta la facultăți unde se studiază dreptul, politica, separația puterilor, funcționarea instituțiilor…
Avem multe de schimbat în România. De la bază. Și poate nu ar fi tocmai greșit să înlocuim cuvântul „reFORMĂ” cu „reFONDare”, ca să știm de unde pornim…
Duminică, 27 august 2017, a avut loc în România un eveniment inedit: un grup de elevi de liceu au simulat un proces penal având ca obiect comiterea unei infracțiuni de violență în școală, care a fost filmat în întregime și transmis în direct de o televiziune locală.
Evenimentul a avut loc în cadrul serbării ZIUA COMUNEI BASCOV, din județul Argeș și a fost generat de Protocolul dintre asociația „Voci pentru Democrație și Justiție” – VeDemJust și Casa de Cultură „Adriana Trandafir” din Bascov. El a fost urmărit la televizor și pe internet grație postului local Curier TV.
Elevii interpreți sunt liceeni de la Colegiile Naționale „Alexandru Odobescu”, „Ion C. Brătianu” și „Zinca Golescu” din Pitești. Fiecare dintre ei a primit câte un manual „Educație juridică pentru liceeni”. Conceptul și coordonarea momentului a aparținut judecătorului Cristi Danileț, care a primit din partea Primăriei și Casei de cultură o distincție de excelență pentru implicarea în proiecte privind educația juridică a tinerilor.
Înregistrarea este accesibilă la adresa: https://youtu.be/32Vx6Ic3bdE?t=1
Anterior un eveniment similar, doar filmat, a avut loc la Dorna Art, ediția 2017.
Astăzi o mamă s-a sinucis împreună cu cei trei copii ai ei. Rectific: AZI O MAMĂ ȘI-A UCIS COPIII, APOI S-A SINUCIS.
Împărtășesc viziunea lui Hegel cum că omul nu este proprietar al vieții sale, deci nu poate renunța când vrea la ea (Hegel, „Principiile filosofiei dreptului”, para. 70, adaos, publicată în 1820; pentru o viziune opusă – dar vizând doar eutanasia în caz de boală gravă – a se vedea Curtea Supremă a SUA, cauza Cruzan v. Missouri, hotârîrea din 1990). Proprietatea poate viza numai lucruri exterioare omului, pe care acesta și le apropriază. Deoarece omul nu este stăpân pe viață întrucât ea nu este exterioară lui – ci viața este însăși întreaga sa activitate, întreaga sa personalitate – nu există un drept de a-ți lua viața. Deci, NU EXISTĂ DREPTUL DE SINUCIDERE. De altfel, există doar „dreptul la viață”, consacrat în convenții și constituții, dar nu și un „drept la moarte”; iar în România art. 190 Codul penal interzice eutanasia.
Cu atât mai mult nimeni nu are dreptul de a lua viața altor ființe umane. Oamenii nu pot fi proprietari ai altor oameni – numai sclavii puteau fi obiect al proprietății, dar ei erau considerați lucruri. Or, indivizii care au drepturi sunt persoane, iar persoanele nu pot fi deținute ca proprietate de cineva. Așadar, COPIII NU SUNT PROPRIETATEA PĂRINȚILOR, astfel că părinții nu pot să facă ce vor ei cu micuții! Când e vorba de viața unui om, nu se aplică zicala „eu te-am făcut, eu te omor”.
Dar, pe noi nu ne preocupă lucrurile astea. Unii cred că educația juridică nu e importantă ca nu cumva să îi învățăm pe copii ce drepturi au, respectiv pe părinți și restul societății ce îndatoriri au față de aceștia. Trăim cu senzația că încă îi mai putem prosti pe micuți, spunându-le că ei nu contează și că părinții au drepturi absolute. Pentru noi, azi pare mai important să cerem statului să intervină în viața adulților pentru a le spună pe cine au voie să bage în pat și ce acte să dețină pentru aceasta, decât să milităm ca statul să organizeze educația juridică, educația sexuală și educația parentală pentru copii și tineri.
În timpul acesta, cifrele oficiale – disponibile aici și aici – sunt înfiorătoare (și sunt convins că încă nu reflectă realitatea): 43.000 de copii sunt azi în instituții de ocrotire, fiind abandonați sau abuzați de părinți; 80.000 de copii au un părinte sau amândoi părinții plecați în străinătate la muncă; 6 din 10 copii declară că sunt bătuți de proprii părinți și 40% din aceștia din urmă chiar recunosc asta; un copil pe lună moare în bătaie în propria familie, la fiecare patru zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată în familie; anul trecut 8 minori au fost omorâți de proprii părinți, alți 5 au fost victimele tentativei de omor din partea acestora și alți 12 au fost omorâți de frați; anul trecut 44 de copii minori au fost violați de proprii părinți și alți 6 de frați; doi din 10 copii români abandonează școala; iar patru din 10 copii care merg la școală nu înțeleg ce se întâmplă acolo (sunt analfabeți funcțional)…
Românii trebuie să știe că există o lege privind drepturile copiilor – Legea nr. 272/2004. Iar Codul penal prevede sancțiuni mărite cu o pătrime pentru cei care își agresează membrii de familie – art. 199.
În data de 2 august 2017 s-a desfășurat la Cluj-Napoca dezbaterea cu public din cadrul evenimentelor Berăria culturală, a 64-a ediție, pe tema „Familia între nevoie, taină, lege și interese”. Invitați au fost judecătorul Cristi Danileț și preotul Stelian Tofană, iar moderator Ion Novăcescu.
Concluziile mele au fost:
Înregistrarea video este disponibilă aici: partea I (subsemnatul de la min. 38:00), partea II (subsemnatul până la min. 21:00), partea III. Prezentarea mea este disponibilă aici: FAMILIA SI VIATA DE FAMILIE.
Acesta a fost un eveniment marca Fabrica de Lideri, oferit de către NTT Data România, prin domnul Daniel Metz. Berăria Culturală este un proiect cultural și comunitar al Fundației Armonia, realizat cu susținerea Ursus, care a intrat în cel de-al cincilea an de activitate. Parteneri: MobilaDalin, PMA Invest, Cluj-AM.RO, Cinema Florin Piersic și Casa de Cultura a Studentilor Cluj Napoca Oficial. Co-producător: Ilyas Andrea. Afișul: Ioana Fenesan.
In fiecare an la Vatra Dornei se organizeaza, incepând cu anul 2015, Festivalul de Artă și Cultură Urbană „Dorna Art”, organizat de asociația „Redescoperă Vatra-Dornei”, al cărui membru fondator sunt.
.
La fiecare ediție am fost prezent la manifestare pentru a ține lecții de educație juridică:
În 2015 am susținut în aer liber o prezentare pentru copii și am distribuit gratuit broșura „Unde-i lege nu-i tocmeală”. Prezentarea a fost filmată și poate fi vizionată aici: PARTEA I, PARTEA II, PARTEA III.
În 2016 am susținut în aer liber o prezentare pentru adolescenți și adulți, împreună cu studenta la Drept în Iași Diana-Georgiana Roșca. La acest eveniment am distribuit tuturor participanților manualul „Educație juridică pentru liceeni. Ghid practic despre drepturi și justiție”.
Anul acesta am făcut ceva inedit: am organizat pe scena festivalului un proces simulat, împreună cu avocata Ramona Răduț din Vatra-Dornei, unde au fost implicați exclusiv elevii. Fiecare a avut un rol într-un proces penal adaptat la nivelul de înțelegere. specific vârstei. Filmarea este disponibilă AICI.
Asociația VeDemJust, care promovează educația juridică în România este sponsor oficial al festivalului „DornaArt”, contribuind cu resurse în natură la buna desfășurare a evenimentului.