CRISTI DANILEŢ – judecător

21/02/2017

Oportunitate vs. Legalitate

Filed under: politic,responsabilitate — Cristi Danilet @ 12:34 AM
Tags: , , , ,

oportunistDupă ce acum două săptămâni s-a încercat a se înlătura răspunderea penală a celor care comit abuzul în serviciu prin adoptare de acte normative, azi s-a anunțat intenția de a se înlătura răspunderea administrativă a celor care adoptă acte nelegale. 

Înțeleg că se încearcă a se inocula ideea că un organ administrativ ar trebui să ia orice decizie dorește (disreționarism, oportunitate), fără a putea fi controlată de justiție (care asigură legalitatea). Eu înțeleg că se dorește ca legiuitorul să fie în afara oricărei răspunderi penale (a se vedea modificările aduse prin OUG 13 care excludea de la răspunderea penală pe cei care comit abuzuri adoptând acte normative), dar acum se vrea și înlăturarea răspunderii administrative?! Mai urmează și înlăturarea răspunderii civile și administrative, moment în care fiece ales din România va putea face ceea ce dorește fără teama de a i se imputa vreodată ceva.

Eu zic ca atunci când încercăm să atingem principii consacrate ale ordinii juridice, să vedem ce spun standardele internaționale în materie. Așadar, cu privire la legalitate și oportunitate sunt aplicabile două instrumente ale Consiliului Europei:

  1. Recomandarea nr. 20/2004 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei cu privire la controlul judiciar asupra actelor administrative. Aceasta stabilește cu valoare de principiu că toate actele administrative (actele individuale, actele normative, refuzul îndeplinirii unor asemenea acte) trebuie să poată fi supuse unui control judiciar exercitat de o instanță, pe calea unei acțiuni directe sau pe calea unei excepții; instanța trebuie să poată verifica orice încălcare a legii, inclusiv lipsa de competență a organului administrativ, nereguli de procedură sau abuzul de putere (principiul B1).
  2. Recomandarea nr. 7/2007 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei cu privire la buna administrare. Aceasta stabilește legalitatea ca principiu (art. 2): adminstrația publică trebuie să acționeze respectând legea, neputând lua măsuri arbitrare nici măcar când exercită puterea discreționară. De asemenea, stabilește că trebuie reparate daunele provocate prin acte nelegale sau acte date din neglijență, comise de adminsitrație sau de funcționari (art. 23).

 

07/05/2014

Revocare membri CSM – scrisoare catre ministru

Filed under: CSM,MJ,responsabilitate — Cristi Danilet @ 11:56 AM
Tags: , ,

Ghica-DaniletAzi am trimis ministrului justiției o scrisoare prin care îi solicit, împreuna cu d-na Alina Ghica, în calitate de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, prin care să se reglementeze modalitatea de revocare a membrilor acestui organism.

Am cerut să se țină seama că în luna aprilie a.c. au fost publicate Decizia CCR nr. 80/2014 și Opinia Comisiei de la Veneția CDL-AD(2014)010, unde este atins și acest subiect, al revocării membrilor CSM, aspect care trebuia reglementat de peste un an de zile, urmare a Deciziei CCR nr 196/2013.

În calitate de inițiatori ai acestui demers, considerăm că simplul caracter de organism colectiv al CSM nu poate înlătura răspunderea individuală a membrilor aleși. Să nu uităm că acest organism s-a confruntat în ultimii ani cu fapte grave care au dus la demisii dezonorante si dosare penale. Această răspundere trebuie să dea posibilitatea alegătorilor – fie că este vorba de magistrați pentru membrii CSM care sunt judecători și procurori aleși, fie că este vorba de senatori pentru reprezentanții societății civile – să decidă cu privire la revocarea membrilor CSM, care trebuie însă să aibă loc în condiții care să protejeze independența membrului CSM, pentru temeiuri și potrivit unei proceduri previzibile.

Proiectul de lege pe care a cărui alcătuire o propunem va trebui să stabilească cu precizie aceste aspecte, aspectele de natură tehnică urmând a fi apoi detaliate într-un regulament elaborat de CSM cu privire la revocarea membrilor săi.

Scrisoarea este disponibilă AICI

 

 

 

 

16/02/2013

Idei pentru un proiect de viitor al Romaniei

Filed under: educatie,responsabilitate — Cristi Danilet @ 10:31 PM
Cred ca avem nevoie de sanatate individuala si sociala. In aceste context, patru par a fi domeniile vitale asupra carora trebuie sa ne concentram in urmatorii 20 de ani in Romania: 1. Educatia; 2. Sanatatea; 3. Justitia. 4. Mediul.  Noi suntem deficitari la toate acestea.

Educatia e importanta pentru toata populatia, are efecte pe termen lung si daca produce rezultate bune atunci influenteaza pozitiv si celelalte trei sectoare. Scolile trebuie sa isi adapteze metodele de predare la noile tehnologii, curricula sa se extinda inclusiv la modalitati sanatoase de nutritie si de relatii interpersonale, iar profesorilor sa li se acorde respect si importanta sociala pe care o merita. Inclusiv salarial.

Sanatatea e importanta pentru cei confruntati cu boala, are efecte imediate. Problemele de boala pot fi prevenite prin educatie adecvata. Spitalele trebuie dotate exemplar, trebuie alcatuite proceduri clare de lucru, iar medicii trebuie recompensati banesc cel putin intr-un cuantum suficient pentru a-i convinge sa nu paraseasca tara.

Justitia e importanta pentru cei ale caror drepturi sunt incalcate, are efecte pe termen mediu. Incalcarea legii poate fi prevenita prin educatie adecvata. Deocamdata, anul trecut am avut de solutionat 3,3 milioane de dosare – adica aproximativ 6 milioane de romani adulti au trecut prin fata unui judecator. Magistratii par acum singurii care pot restaura valorile sociale din Romania, iar eu indraznesc sa spun ca si cele morale (cel putin sub aspectul luptei anticoruptie).

Protectia mediului e importanta pentru sanatatea noastra si a copiilor nostru. Efectele sunt pe termen lung. Apararea mediului inconjurator poate fi facuta prin educatie (prevenire, respect) si prin justitie (in caz de incalcare). Domeniul e insa total neglijat la noi: legislatia nu este nici cunoscuta, nici aplicata.

Atentie, insa! Niciunul dintre cele patru domenii nu produce, ci consuma resurse. Evident, ele trebuie sustinute daca oamenii au de lucru, daca economic Romania va creste. Valorile sociale si individuale nu pot fi gandite in afara initiativei private si progresului economic. De altfel, Romania va fi cu adevarat integrata in UE numai cand economic ii vom ajunge din urma pe europeni. Politica salariala, a locurilor de munca si a asigurarilor sociale trebuie sa faca parte din motorul de sustinere a valorilor pe care le dorim.

09/01/2013

2012, CSM: Raport individual activitate, C.Danilet

Filed under: CSM,responsabilitate — Cristi Danilet @ 3:50 PM

În urma alegerilor din toamna anului 2010, am fost validat de Senatul României ca membru CSM ales din partea judecătoriilor. Pe 15 ian 2012 am făcut public şi am trimis către instanţe Raportul meu pentru primul an de activitate, 2011.

În cursul anului 2012 am participat la toate şedinţele de Plen şi de secţie ale CSM. Am avut întâlniri cu judecătorii de la 52 de instanţe. Am formulat două propuneri de acte normative cu impact major pentru sistem (OUG 23 şi OUG 90 din 2012). Am reacţionat în mod ferm să apăr sistemul judiciar în faţa unor atacuri politice fără precedent. Am participat la dezbateri publice şi emisiuni pe teme de educaţie juridică.

În virtutea principiul transparenţei activităţii mele şi responsabilităţii membrilor CSM pe care le promovez, am menţionat activităţile mele zilnice pe blogul personal.

Precizez că pentru activitatea mea ca membru CSM desfăşurată până în prezent sunt dispus să aduc orice lămuriri, inclusiv să răspund unor solicitări de a mă întâlni cu judecătorii de la instanţele pe care le reprezint în CSM.

RAPORT INDIVIDUAL DE ACTIVITATE CA MEMBRU CSM

PE ANUL 2012

 

Şedinţele CSM

– am participat la toate şedinţele Plenului CSM

– am participat la toate şedinţele secţiei de judecători CSM, inclusiv prin întreruperea concediului în luna august pentru a participa la o şedinţă extraordinară

– am participat la întrunirile comisiilor 1, 2, 3 din CSM, făcând parte din toate acestea.

Legătura cu magistraţi:

– am participat la dezbaterea Rapoartelor de activitate şi am fost în vizite de lucru la următoarele instanţe: Judecătoria Timişoara (ian. 2012); Judecătoria şi Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Huedin, Tribunalul Sălaj, Judecatoria Baia-Mare, conducerea Tribunalului Maramures, Judecatoria Satu-Mare, Tribunalul Satu-Mare, Curtea de Apel Oradea, Judecătoria Focşani, preşedintele Tribunalului Vrancea, Curtea de Apel Bacau (febr.2012); Judecatoria Dej, Judecatoria Gherla, Judecatoria Cluj-Napoca, Judecatoria Bistrita, Judecatoria Nasaud, Judecatoria Beclean, Judecatoria Radauti, Judecatoria Suceava, Judecatoria Botosani, Judecatoria Dorohoi (apr.2012); preşedintele Judecătoriei Turda, Judecătoria Aiud si Sibiu, preşedintele Tribunalului Sibiu, Judecatoria Sebeş şi Alba-Iulia, Judecatoria Pascani, Judecătoria Barlad, Vaslui, Huşi, Iaşi şi preşedintele Tribunalului Vaslui (mai 2012); Judecătoria Sf.Gheorghe, Miercurea Ciuc, Piatra Neamt, Targu Neamt, Judecătoria Oradea, preşedintele Tribunalului Bihor (oct.2012); Judecatoria Lugoj, Judecatoria Lipova, Judecatoria Arad, presedintele Tribunalului Arad, Judecatoria Salonta, Judecatoria Drobeta Turnu-Severin, presedintele Tribunalului Mehedinti, Judecatoria Orsova, Judecatoria Caransebes, Judecatoria Resita (dec.2012).

– am participat la conferinţă organizată de UNJR (nov.2012).

– am informat în timp real şi corect magistraţii aflaţi pe grupul virtual de discuţii magistratro.

Noile coduri:

– M-am opus intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă în anul 2012, apreciind că instanţele nu sunt pregătite pentru aceasta (martie 2012). Propunerea a fost însuşită de Plen şi Legislativul a acceptat amânarea pentru februarie 2013.

– am votat pentru menţinerea Programului privind volumul optim de activitate şi după intrarea in vigoare a NCpciv (oct.2012)

 

Cariera magistraţilor:

– M-am împotrivit transferului unor judecători de la ICCJ la instanţe inferioare, poziţie neînsuşită de secţia de judecători a CSM (ian 2012)

– am propus modificarea Legii 303/2004 astfel incat verificarea aptitudinii psihologice, medicale şi buna reputaţie sa se verifice după finalizarea probelor de examen pentru a evita blocarea certă a desfăşurării concursurilor de admitere la INM şi în magistratură (mai 2012). Propunere a fost însuşita de Plenul CSM şi de MJ, şi a devenit OUG 23/2012.

Inspecţia judiciară şi Răspunderea disciplinară

– M-am opus proiectului care a devenit Legea 24/2012, susţinând că acesta contravine instrumentelor internaţionale aplicabile în materie (ian 2012)

– am facut mai multe observatii la raportul Inspectiei Judiciare privind instantele de judecată, sustinand ca inspectorii nu pot stabili temeinicia si legalitatea unor masuri dispuse de judecatori in cursul solutionarii cauzelor – observaţie însuşită de Plen (ian.2012)

– ca membru în completul de judecată disciplinar, am votat impotriva sanctionarii unor judecători acuzaţi de nerespectarea cu rea credinta sau grava neglijenta a normelor de procedura pe motiv, ca incalcarea nu se poate stabili decat in cadrul jurisdictional si nu de catre instanta disciplinara, altfel CSM se transforma intr-o instanta extraordinara. (febr.2012)

– Am combătut public intenţia ministrului justiţiei de a fi cercetaţi disciplinar judecătorii de la instanţa supremă care au soluţionat recursul în cauza „Trofeul Calităţii”, considerând o acţiune nepermisă a executivului cu privire la activitatea de judecată, acest pericol fiind unul real pentru orice judecător din România. Plângerea a fost retrasă (iunie )

– Am votat impotriva constatării încălcării codului deontologic de către colega judecător faţă de afirmaţiile ei cuprinse intr-un articol postat online (sept 2012)

– am luat poziţie împotriva susţinerii unor ONG-uri de modificare a legislaţiei pentru ca judecătorii să răspundă material (dec.2012).

Susţinerea medierii

– am participat la conferinţe organizate de mediatori susţinând necesitatea popularizării medierii ca metodă imediată de descărcare a instanţelor

– am acordat interviuri radio şi TV pentru încurajarea cetăţenilor să apeleze la mediere

– am formulat propunere de modificare a legii medierii pentru a se introduce sancţiune în caz de neîndeplinire a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare (nov 2012). Propunerea a fost însuşită de CSM şi MJ, şi a devenit OUG 90/2012 care intră în vigoare la 1 febr 2013 şi va genera scăderea rapid cu câteva sute de mii a numărului de cauze de pe rolul instanţelor de judecată

Apărarea imaginii justiţiei

– am participat la emisiuni TV la posturile TVR1, TVR2, TVR Info, Digi24, Transilvania Live, B1TV, Naşul, Hotnews.ro acordare de interviuri şi intervenţii la Realitatea TV, RTV, Antena 3, Pro TV

– am reacţionat cu privire la declaratiile unor politicieni vizand explicatiile cerute procurorului general sau procurorilor cu privire la anchetele desfăşurate în privinţa referendumului (iunie şi august 2012)

Internaţional

– am participat la întâlniri ale grupurilor de lucru ale Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (Roma, Irlanda) şi la o vizită la Curtea de la Luxembourg.

– am primit la sediul CSM delegaţii de judecători din SUA, Italia, Spania, Germania, Olanda, UK, Germania pentru a explica atribuţiile CSM şi structura sistemului judiciar românesc.

17/12/2012

Răspuns la solicitarea FACIAS privind legea răspunderii magistraţilor

Filed under: responsabilitate — Cristi Danilet @ 2:59 AM

Cristi Danilet, 2012În data de 16 dec. 2012, organizaţia non-guvernamentală FACIAS a postat pe site-ul propriu un comunicat prin care arată că solicită ca printre priorităţile noului legislativ să fie şi adoptarea unei legi privind responsabilizarea magistraţilor.  Eu susţin că solicitarea FACIAS se bazează pe o argumentare eronată şi priveşte o iniţiativă care deja a fost pusă în practică. Avem un cadru legal bine pus la punct cu privire la răspunderea magistraţilor. Fiind convins că această solicitare e cauzată de o lipsă adecvată de informare, voi obiecta punctual la argumentele aduse de FACIAS.

“Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atentia asupra faptului ca un nou legislativ trebuie sa aiba printre prioritati si necesitatea adoptarii unei legi de responsabilizare a magistratilor.”

Dacă prin „responsabilizare” se înţelege „răspundere” (termenii nu sunt echivalenţi!), atunci trebuie menţionat că există dispoziţii cu privire la răspunderea judecătorilor şi procurorilor în Titlul IV din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor: art. 94-101 stabilesc temeiurile tragerii magistraţilor la răspundere penală, civilă şi disciplinară, stabilesc abaterile disciplinare şi stabilesc sancţiunile disciplinare. De asemenea, Secţiunea a 4-a “Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor” din Capitolul IV al Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii în art. 44-50 reglementează modul de sesizare, de efectuare a verificărilor, de efectuare a cercetării disciplinare, procedura judecăţii disciplinare, modalităţile de contestare a soluţiei CSM; iar Cap. VI  ind.1 reglementează în art 64 ind. 1-64 ind.15 organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari.

„Un astfel de act normativ se impune a fi adoptat intr-un stat in care magistratii nu raspund nici pentru deciziile pe care le iau cu rea-vointa sau din grava neglijenta”.

Cum am arătat, actul normativ privind răspunderea magistraţilor există încă din 2004. De asemenea, o lege exact în sensul cerut de FACIAS a fost adoptată deja în legislatura care tocmai se încheie: este vorba de Legea nr. 24/2012 ce a intrat în vigoare la 26 ianuarie 2012, respectiv la 25 mai 2012. Potrivit art. 99 lit. t din legea 303/2004 modificată prin Legea 24/2012 constituie abatere disciplinară “exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”, iar potrivit art. 99 ind. 1 nou introdus (1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. (2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.”

De altfel, în fiecare an am avut judecători şi procurori sancţionaţi disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, aşa cum rezultă din evidenţele cu privire la judecători judecători şi procurori postate pe site-ul Inspecţiei Judiciare.

„Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii si Inspecţia Judiciară functioneaza mai curand ca un sindicat si nu ca un organ de control…”

Caracterul de „sindicat” este profund eronat. Acesta ar înseamnă că CSM şi IJ reprezintă interesele colectiviste ale magistraţilor. Or, noi nu facem decât să garantăm independenţa justiţiei, care este un drept al cetăţenilor şi nu un privilegiu al magistraţilor, aşa cum ne cere Constituţia în art. 133 alin 1. În rest, cine greşeşte este tras la răspundere.

Astfel, Inspecţia Judiciară tocmai a fost reformată prin Legea 24/2012: ea este situată legal în cadrul CSM, dar operaţional este independentă; atribuţiile sale sunt de analiză, verificare şi control. Controalele efectuate, de exemplu, în 2012, sunt cele enumerate pe site-ul instituţiei. Apoi, în materie disciplinară, din 2005 până în prezent IJ a promovat 105 acţiuni disciplinare împotriva judecătorilor şi 58 împotriva procurorilor.

CSM îndeplineşte, în temeiul art. 134 alin. 2 Constituţia României, rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor. Începând cu anul 2005, au fost aplicate până în prezent 75 de sancţiuni cu privire la judecători şi 38 împotriva procurorilor.

„…iar plata pentru erorile judiciare se face de la bugetul de stat, din buzunarul fiecarui contribuabil. Institutiile din sistemul judiciar nu au reusit niciodata sa se puna de acord asupra unui mecanism prin care judecatorii si procurorii sa raspunda material ori disciplinar pentru situatiile în care pronunta condamnari fara probe sau hotarari contrare legii”.

După cum am arătat mai sus, răspunderea disciplinară a magistraţilor cunoaşte o reglementare, şi încă una foarte amănunţită, iar Legea nr. 24/2012 a modificat legislaţia în materie exact în sensul cerut de FACIA acum.

Cât priveşte răspundere materială, aceasta este reglementată în art 52 alin. 3 din Constituţie, art. 96 din Legea 303 (pentru erori în procesele civile) şi într-un capitol întreg în art. 504-507 C.pr.pen (pentru erori în procesele penale) – iar Legea 356/2006 a modificat C.pr.pen exact în sensul cerut de FACIAS acum.

„Orice condamnare fara probe este inacceptabila intr-un stat de drept. Nu conteaza numele sau calitatea inculpatului. Daca nu sunt probe nu trebuie sa existe condamnari. Un judecator care, din rea-credinta, sub presiunea unor factori de influenta sau din grava neglijenta, condamna fara probe trebuie sa raspunda profesional, civil si penal.”

De acord cu FACIAS. Dar nu trebuie de uitat că, pentru evitarea erorilor judiciare există căi de atac care trebuie exercitate de către părţi. Şi nu trebuie uitat că magistraţilor trebuie să li se asigure condiţii umane de muncă – căci ceea ce este acum, cu mii de dosare pe an de soluţionat de către fiecare magistrat, în condiţiile unei presiuni externe continue cu privire la celeritate, în condiţiile unei legislaţii permanent în schimbare, e imposibil să nu fie şi erori profesionale. Nu am văzut că FACIAS să ceară răspunderea legislativului pentru legile imperfecte, pentru legile care încalcă drepturile omului, pentru legile care conţin contraziceri în acelaşi act normativ, pentru Consiliul Legislativ care este inexistent în acest domeniu. 

„Erorile judiciare au consecinte deosebit de grave si ireversibile asupra vietilor celor implicati. Dovada o constituie cazuri precum “Tundrea”„Mihai Moldoveanu”  sau  „Constantin Rauta”. Acestuia din urma, in anul 2008 i-a fost mentinuta o condamnare cu pedeapsa cu moartea pronuntata in timpul regimului comunist.

Orice sistem de drept din lume are în istoria sa erori judiciare. Evitarea lor presupune eforturi axate pe prevenire şi de abia apoi în combatere. Preîntâmpinarea lor presupune o conlucrare a tuturor celor implicaţi: părţile să colaboreze cu organele judiciare (în cauza Vişan a intrat în închisoare pentru 10 ani mama autorului, care declarase că ea e autoarea crimei),  martorii să nu mintă (dar la noi asta e „sport naţional” şi există chiar „martori de profesie”), avocaţii aleşi să nu inducă organele judiciare în eroare, avocaţii din oficiu să îşi îndeplinească funcţia cum trebuie (în cauza Moldoveanu CtEDO insistă pe acest lucru), experţii să fie bine dotaţi tehnic (în cauza Ţundrea, de abia inventarea procedurii de analiză ADN la 10 ani după condamnare a ajutat la elucidarea sa), poliţia judiciară să fie independentă (ceea ce în România nu există decât în cazul DNA şi nimeni nu pare a milita pentru asta), procurorii şi judecătorii să fie extrem de bine pregătiţi (aspect care intră în atribuţia CSM şi INM), părţile să îşi cunoască bine drepturile şi să exercită în mod legal căile de atac (în cauza fostului spion DIE C-tin Răuţa înţeleg că anul acesta nu a fost exercitat legal acest drept).

„Intr-un caz similiar, in Franta – o tara care din punct de vedere al modului de organizare a sistemului judiciar este cea mai apropiata de Romania, eroarea judiciara si condamnarea fara probe din cazul“Outreau” a determinat Parlamentul sa puna in dezbatere trei legi dure de responsabilizare a magistratilor, iar un judecator a fost audiat de catre o comisie a Legislativului. Cele trei propuneri ale executivului pentru reformarea sistemului judiciar vizau intarirea masurilor disciplinare contra magistratilor, stabilirea modului de intrare si pregatire a acestora in magistratura, si, mai ales, infiintarea institutiei “Mediatorul Republicii’, care sa primeasca de la cetateni plangerile contra magistratilor si sa decida, chiar si peste capul ministrului justitiei (cel care are abilitatea de a sesiza CSM-ul francez cu actiuni disciplinare), trimiterea in judecata disciplinara a unui judecator sau procuror”.

Cauza d`Outreau din 2001 nu e similară cu niciuna din cele trei cauze româneşti enumerate de FACIAS. Din Raportul Adunării Parlamentare franceze întocmit în 2006 rezultă că au fost arestate mai multe persoane acuzate de abuz sexual a unui minor, procurorul şi judecătorul de instrucţie având la bază un raport de expertiză psihiatrică făcut de un expert în faţa căruia minorul a minţit; toate persoanele au fost achitate la finalul procesului. Dintre cele 80 de propuneri ale reformei judiciare franceze, o bună parte au fost implementate şi la noi (de exemplu, prezenţa avocatului în cursul urmăririi penale, procedura de recunoaşterea de vinovăţie, codul deontologic, sistem disciplinar etc), căci legislaţia franceză e deseori utilizată ca model în reformele penale, civile şi disciplinare din România. La întocmirea noul C.pr.pen care va intra în vigoare în 2014 chiar a venit în România celebrul profesor francez Pradel ca şi consultant.

„In acelasi timp, in Belgia, controlul judiciar este asigurat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, format din 22 de judecatori si 22 de persoane civile (avocati, profesori universitari, societate civila) …….”

Nu este adevărat. Potrivit site-ului Consiliului Superior al Justiţiei din Belgia acesta este un organism exterior puterii judiciare dar şi puterilor legislativă şi executivă, menit să investigheze disfuncţionalităţile din sistemul judiciar, cu respectarea independenţei judecătorilor. Nu are nicio competenţă în materie disciplinară. De altfel, în Belgia mai există Comisia de modernizarea a ordinului judiciar şi Consiliul consultativ al magistraturii, organisme care se preocupă de luarea măsurilor ce se impun pentru eficientizarea justiţiei.

Oricum, după cum se ştie în CSM la noi există doi reprezentanţi ai societăţii civile. Nu am auzit ca FACIAS să se intereseze de modul în care reprezentanţii societăţii civile în CSM au vreo contribuţie la responsabilizarea magistraţilor. Până la urmă, cei doi ar trebuie să fie un fel de prelungire a societăţii civile, însă acest lucru este ignorat chiar de societatea civilă. 

„…..si de catre Consiliul National de Disciplina, un organ similar Inspectiei Judiciare de la noi”.

Din nou, FACIAS este în eroare. Cât priveşte răspunderea disciplinară a magistraţilor belgieni, potrivit art. 410 din Codul Judiciar aceasta este iniţiată de preşedintele instanţei, respectiv procurorul general, iar sancţiunea o aplică o instanţă judiciară disciplinară.

„In ultimii ani, in Romania, CSM a preluat mai toate atributiile ministrului, institutia garant al independentei justitiei devenind, de departe, Consiliul cu cele mai mari atributii din Europa.”

Acest lucru nu e conform realităţii: CSM a preluat în 2004, odată cu pachetul de legi privind reforma justiţiei (legile 303, 304 şi 312) doar atribuţiile legate de cariera magistraţilor: recrutare, formare, evaluare, sancţionare. Acest lucru a fost solicitat de UE în procesul de negociere a aderării României pentru a se asigura independenţa reală a justiţiei ca o condiţie a statului de drept. De asemenea, acest lucru e conform cu instrumentele internaţionale în materie – a se vedea Avizul nr. 10 din 2007 al CCJE din cadrul Consiliului Europei. Atribuţiile sunt exact aceleaşi ca al oricărui consiliu judiciar din Europa.  Pe acelaşi subiect, se poate consulta şi studiul întocmit de mine „Raspunderea magistratilor, standarde internationale”.

„Rezultatele lasa insa de dorit”.

Cu privire la rezultate, reiterez ce am spus mai sus: zeci de judecători şi procurori sancţionaţi numai în ultimii 7 ani, unii chiar cu excludere din magistratură, inclusiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Probabil FACIAS nu a avut acces la documentele care sunt publice relativ de puţin timp pe site-ul CSM sau al IJ. Dar rolul CSM nu trebuie să fie doar cel de a sancţiona magistraţi, evident. În activitatea CSM intră şi organizarea de concursuri de recrutare în sistem, de promovare în funcţii de execuţie, de promovare în funcţii de conducere, precum şi luarea deciziilor cu privire la transferul şi detaşarea magistraţilor. Mai mult, eu cred că CSM a dovedit în această vară că poate fi un garant real al independenţei justiţiei, reacţionând puternic şi ferm la încercările de intruziune comise de politicieni şi mass-media, aspect lăudat de Comisia Europeană în raportul din iulie 2012. Nu am auzit ca FACIAS să adopte vreo poziţie în sensul sancţionării publice a încercărilor de subordonare politică a justiţiei. 

„Justitia romana e plina de erori judiciare…”

Informaţia e eronată. Potrivit statisticilor oficiale, marea majoritate a hotărârilor pronunţate de instanţe se menţin în căile de atac. De exemplu, în anul 2011 ponderea de schimbare a hotărârilor în căile de atac a fost de 3% pentru cele pronunţate de judecătorii, de 8% pentru cele date de tribunale şi de 1,5% pentru cele date de curţile de apel. 

” ….pe care Inspectia CSM nu le sanctioneaza….”

Afirmaţia e contrară legii: în primul rând nu mai există Inspecţia CSM, ci este Inspecţia Judiciară; apoi, nu Inspecţia sancţionează erorile judiciare. Să nu confundăm instituţiile şi competenţele: erorile judiciare se îndreaptă prin exercitarea căilor de atac. Dacă în legătură cu exercitarea funcţiei magistratul a avut o conduită care e prevăzută în mod expres ca abatere în art. 99 din Legea 303/2004, numai atunci el poate fi sancţionat şi aceasta o face secţia de disciplină pentru judecători sau pentru procurori a CSM.

 „…..desi in lege s-a prevazut reaua-credinta si grava neglijenta…..”

După cum am arătat, avem deja sancţiuni aplicate pentru aşa ceva.

 „…. si exista cazuri de condamnare a Romaniei la CEDO, pentru culpe ale unor magistrati”.

În primul rând, din statisticile oficiale ale Curţii de la Strasbourg rezultă că 97% dintre sesizările adresate de cetăţenii români sunt respinse ca inadmisibile. Din restul de 3%, unele sunt admise: din datele oficiale rezultă că avem un număr de condamnări mai mic ca Rusia, Turcia, Italia, Polonia şi foarte apropiat de Franţa şi Ucraina.

Situaţiile de condamnare la CEDO au cauze diverse: cele mai multe sunt generate de legislaţia informă sau inadecvată, apoi a poliţiei, apoi a condiţiilor din penitenciare, apoi a administraţiei publice, apoi a magistraţilor. Cât priveşte magistraţii, acele cauze fuseseră soluţionate în urmă cu 7-10 ani.  Atenţie, în cauzele respective, CEDO nu a stabilit că magistraţii au decis în mod greşit, căci CEDO nu constituie încă o cale de atac ci că unele drepturi ale părţilor au fost încălcate: de exemplu, dreptul la o apărare efectivă sau întârzierea duratei de soluţionare etc. Nu spune nimeni din Strasbourg că un magistrat a evaluat greşit probele şi/sau a aplicat greşit legea. Mai mult, nu orice condamnare e imputabilă magistratului: de ex, dacă un proces a durat mult, aceasta poate fi din cauza cererilor multiple formulate de parti, expertizelor neefectute la timp, retrimiterii cauzelor spre rejudecare.

 

În concluzie: solicitarea FACIAS se bazează pe o argumentare eronată şi priveşte o iniţiativă care deja a fost pusă în practică. Avem cadrul legal cu privire la răspunderea magistraţilor. Eu cred că accentul trebuie pus pe responsabilizarea, nu pe răspunderea magistraţilor. Cu alte cuvinte, cum facem să prevenim erorile judiciare? Evident, printr-un sistem legislativ coerent, prin participanţi de bună credinţă la proces, prin volum de muncă adecvat pentru magistraţi şi printr-o pregătire continuă a acestora, prin transparenţă. Cu privire la aceste din urmă cerinţe, noua conducere a INM şi noua componenţă a CSM a modificat deja sistemul de recrutare a auditorilor de justiţiei şi a magistraţilor, respectiv conceperea modulelor de cursuri pentru auditorii de justiţie, toate hotărârile de clasare ale sesizărilor sunt publicate pe site IJ, respectiv hotărârile privind sancţiunile disciplinare sunt publicate pe site CSM. Discuţiile pe acest subiect trebuie să fie extrem de serioase şi conjugate, nicidecum politicianiste.

 

19/08/2012

Magistraţii care încalcă legea riscă închisoarea şi/sau eliberarea din funcţie

Filed under: responsabilitate — Cristi Danilet @ 1:13 AM

Ca urmare a postărilor prin care reaminteam publicului că cei care atacă procurorii şi cei care depun mărturie mincinoasă riscă închisoarea, mi s-a solicitat să relev şi dispoziţiile legale care sancţionează abuzurile comise de organele judiciare (poliţist, procuror, judecător). Aşadar, mai jos, prezint modul în care sunt incriminate şi sancţionate abuzurile organelor judiciare:

Mijloacele de constrângere sunt interzise: Art. 68 din Cpp interzice organelor judiciare utilizarea mijloacelor de constrângere (violenţe, ameninţări, alte mijloace de constrângere, promisiuni sau îndemnuri) în scopul de a se obţine probe. Cine încalcă această obligaţie în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, comite infracţiunea de Arestare nelegală şi cercetare abuzivă prev. de art. 266 Cpen: Reţinerea sau arestarea nelegală, ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranţă sau educative, în alt mod decât cel prevăzut prin dispoziţiile legale, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Întrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe împotriva unei persoane aflate în curs de cercetare, anchetă penală ori de judecată, pentru obţinerea de declaraţii, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi întrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe faţă de un martor.

Comportamentul trebuie să fie demnArt. 99 din Legea 303/2004 prevede drept abateri disciplinare: a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;  c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de avocaţi, martori, justiţiabili. Încălcarea acestor obligaţii profesionale se sancţionează disciplinar de către CSM, potrivit  art. 100 din Legea 303/2004

Infractorul nu poate fi ajutat: Persoana care ajută infractorul, după comiterea infracţiunii, în scopul de a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei comite infracţiunea de Favorizarea infractorului prev de art.264 Cpen sancţionabilă cu închisoare de la 3 luni la 7 ani.

Nevinovatul nu poate fi urmărit sau condamnat: Fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a dispune arestarea, de a trimite în judecată sau de a condamna pe o persoană, ştiind că este nevinovată, constituie infracţiunea de Represiune nedreaptă prev. de art. 268 Cpen şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Orice alt abuz se sancţionează penal sau disciplinar: Fapta celui care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane constituie Abuz în serviciu contra intereselor persoanelorprev de art. 246 Cpen. şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Constituie abateri disciplinare şi se sanţionează de CSM , potrivit art. 99 din Legea 303/2004: e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces; t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă (există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei personae; există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual).

Exista trei tipuri de plângeri care pot fi formulate:

a. Cei care invocă doar ilegalităţi comise în cursul urmăririi penale şi vor să fie îndreptate sau anulate actele nelegale, pot formula o plângere potrivit art. art. 275/278 Cpp: pentru actele comise de poliţist se adresează procurorului, pentru actele comise de procuror se adresează şefului ierarhic al acestuia. Soluţia poate fi contestată la procurorul ierarhic superior conform art. 278 Cpp

b.  Cei care reclamă o abatere disciplinară şi vor sancţionarea de către CSM a judecătorului sau procurorului, pot face o plângere adresată Inspecţiei Judiciare (nu CSM-ului!). Dacă Inspecţia Judiciară face cercetarea disciplinară şi constată că magistratului nu a comis o abatere disciplinară, va emite o rezoluţie de respingere a sesizării care poate fi atacată la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, potrivit art. 46 din Legea 317/2004. Dacă Inspecţia Judiciară trimite cauza la CSM pentru sancţionarea magistratului, acesta  este judecat, iar în caz că este găsit vinovat de comiterea unei abateri disciplinare va primi, potrivit  art. 100 din Legea 303/2004 una dinter următoarele sancţiuni: a) avertisment; b) diminuare a indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la 6 luni;  c) mutare disciplinară pentru o perioadă de până la un an la o altă instanţă sau la un alt parchet, situate în circumscripţia altei curţi de apel ori în circumscripţia altui parchet de pe lângă o curte de apel;  d) suspendare din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni; e) excludere din magistratură. Soluţia CSM nu poate fi atacată de cel care a reclamat abaterea, ci numai de Inspecţia Judiciară.

c. Cei care se consideră abuzaţi de organele judiciare şi doresc aplicarea unei sancţiuni penale pot formula o plângere la Parchetul de pe lângă ICCJ (împotriva judecătorilor de la ICCJ şi procurorilor de la PICCJ sau DNA) sau la Parchetul de pe lângă Curtea de apel unde a fost comisă infracţiunea (împotriva magistraţilor de la celelalte instanţe şi parchete) – conform 45 rap la art. 29, respectiv art. 28 ind.1 Cpp. Soluţia de netrimitere în judecată poate fi contestată la procurorul ierarhic superior conform art. 278 Cpp şi, dacă nu este favorabilă petentului, poate fi atacată mai departe la judecător conform art. 278 ind.1 Cpp. Soluţia de trimitere în judecată este urmată de desfăşurarea unui proces în faţa instanţei, unde cel care a făcut plângerea va fi audiat şi are dreptul să exercite calea e atac dacă este nemulţumit de hotărârea instanţei.

Atenţionez că dacă plângerea cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către organul judiciar a fost făcută în mod mincinos, aceasta constituie infracţiunea de denunţarea calomnioasă prev de art. 259 Cpen şi cel care a formulat plângerea poate fi pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Potrivit legii, condamnarea penală a unui magistrat, indiferent pentru ce infracţiune şi de sancţiunea aplicată, atrage automat excluderea din magistratură.

23/02/2012

Romania are bani. Azi, ne luam masina. MJ confirma

Filed under: MJ,responsabilitate — Cristi Danilet @ 1:35 AM

Acum nici 24 ore publicam un studiu prin care demonstram că incompetenţa de la nivelul administraţiei s-a transformat într-o adevărată afacere: cei care îşi cumpără maşini din străinătate primesc bani cadou de la Stat, bani încasaţi de la noi, contributorii. Atrăgeam atenţia că legislaţia care consacră obligaţia de a achita taxa pe poluare contravine în mod flagrant legislaţiei UE, aspect constatat de majoritatea instanţelor judecătoreşti din România începând cu decembrie 2008 şi confirmat de CJUE în anul 2011 în trei decizii. Mai spuneam că Guvernul a încercat prin modificări legislative repetate să eludeze aplicarea legislaţiei UE, şi că de acest lucru s-ar face vinovat în primul rând MJ, care era obligat în cadrul procedurii de avizare să asigure elaborarea unui proiect de lege conform cu Constituţia şi cu legislaţia UE. Ministerul Justiţiei, prin vocea scrierii unui secretar de stat, a confirmat cele spuse de mine, spunând în mod explicit că nu a atenţionat Guvernul cu privire la încălcarea de către România a dreptului UE. Nu sunt însă de acord cu motivarea acestei inacţiuni, din raţiunile de mai jos:

Iniţial, am avut impresia că secretarul de stat a vrut să spună că atunci când un act normativ contravine dreptului UE, numai judecătorul român poate înlătura aplicarea lui (atenţie însă, când eu am criticat MJ nu m-am referit la implicarea acestuia în aplicarea OUG 50/2008, ci la etapa elaborării acesteia şi a actelor modificatoare ulterioare!). Apoi, mi-am spus totuşi că la un asemenea nivel nu se poate să nu se cunoască art. 148 din Constituţie, care pune în sarcina mai multor autorităţi respectarea Tratatului UE. Eu totuşi îl redau în extras aici:

Integrarea în Uniunea Europeană Articolul 148

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).

Revenind, redau cele spuse de reprezentantul MJ, ca să nu existe dubii: „Relativ la competenţele Ministerului Justiţiei, acestea pot fi lecturate în HG nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare. La sfârşitul lecturii veţi constata că Ministerul Justiţiei nu emite avize de conformitate cu dreptul Uniunii Europene, ci exclusiv în raport cu legile interne şi Constituţia României”.

Apoi, am făcut lectura pe care m-a implorat să o fac secretarul de stat şi am constatat altceva decât ceea ce ritos susţine acesta, şi anume: MJ are obligaţia neechivocă de a propune, aviza şi ajuta la promovarea de proiecte de acte normative numai dacă sunt conforme cu Constituţia şi cu legislaţia UE. Redau mai jos dispoziţiile legale indicate:

HG 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea MJ

Art 6 pct II. in domeniul reglementarii cadrului normativ si al imbunatatirii acestuia:

3. evalueaza legislatia, in sfera de competenta, din punctul de vedere al constitutionalitatii, al tehnicii legislative si al compatibilitatii cu acquis-ul comunitar si tratatele si conventiile internationale, ori alte documente juridice cu caracter international la care Romania este parte si propune Guvernului, altor ministere sau autoritati solutii de imbunatatire legislativa, inclusiv in forma unor proiecte de acte normative;

6. analizeaza si avizeaza, dupa caz, exclusiv din punctul de vedere al constitutionalitatii, legalitatii si tehnicii legislative, proiectele de acte normative elaborate de alte ministere;

7 participa, de la caz la caz, in conditiile legii, potrivit sarcinilor incredintate de Guvern, la consilierea si asistenta juridica generala a Guvernului, inclusiv in situatiile de conflict constitutional ori de alta natura si la negocieri ale unor acorduri internationale.

Considerând că e un accident că cineva de la vârful MJ nu e familiarizat chiar cu actul normativ care stă la baza activităţii sale, am mers şi mai departe, la legea care e cadrul ce trebuie respectat pentru elaborarea actelor normative şi care trebuie cunoscut de toate ministerele (dar dacă nu e cunoscut de conducerea MJ, ce pretenţii să mai ai la alte ministere?!). Şi iată ce am constatat: când se elaborează un act normativ, trebuie urmărită armonizarea cu legislaţia UE (evident, noi fiind parte a UE din 2007, tot ce e elaborat şi adoptat după această dată trebuie să fie conform cu legislaţia UE); la activitatea de fundamentare a proiectului de act normativ trebuie studiată practica judiciară (or, deşi instanţele din România au spus că acea OUG 50/2008 contravine art. 90 din tratatul UE, nimeni din administraţie nu a fost de acord, necunoscând art.148 din Constituţie, aşa cum am arătat mai sus; mai mult, nici după deciziile CJUE administraţia nu recunoaşte încasarea pe nedrept a taxei pe poluare, declarând căi de atac, cum am arătat în studiu). Redau şi de data asta reglementările incidente, să nu existe dubii:

Legea 24/2000, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative:

Activitatea de legiferare Art. 1

(2) Actele normative se initiaza, se elaboreaza, se adopta si se aplica in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, republicata, cu dispozitiile prezentei legi, precum si cu principiile ordinii de drept .

Continutul si fundamentarea solutiilor legislative Art. 6

(1) Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte.

Avizarea proiectelor Art. 9

(1) In cazurile prevazute de lege, in faza de elaborare a proiectelor de acte normative initiatorul trebuie sa solicite avizul autoritatilor interesate in aplicarea acestora, in functie de obiectul reglementarii.

Integrarea proiectului in ansamblul legislatiei Art. 13

Actul normativ trebuie sa se integreze organic in sistemul legislatiei, scop in care:

c) proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu reglementarile comunitare si cu tratatele internationale la care Romania este parte.

Jurisprudenta si doctrina juridica Art. 21

In activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor examina practica Curtii Constitutionale in acel domeniu, practica instantelor judecatoresti in aplicarea reglementarilor in vigoare, precum si doctrina juridica in materie.

Raportul cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale Art. 22

(1) Solutiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie sa aiba in vedere reglementarile in materie ale Uniunii Europene, asigurand compatibilitatea cu acestea.

(3) Cand este cazul, se vor face propuneri de modificare si completare a actelor normative interne ale caror dispozitii nu sunt concordante cu cele ale actelor internationale la care Romania este parte sau nu asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar.

In concluzie, am avut dreptate în studiul meu. Şi susţin în continuare: elaborarea OUG 5o/2008 e profund defectuoasă, avizele favorabile date sunt dovadă a incompetenţei, astfel au fost generate zeci de mii de litigii începând cu 2008 care au încărcat inutil instanţele, toate cauzele au fost pierdute de către Stat, iar Statul plăteşte din banii noştri, ai contribuabililor, bani.

Cert, cineva trebuie să răspundă. Numai că în România nu se vrea încă a se implementa Recomandarea nr. (84) 15 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei privind răspunderea publică, care să responsabilizeze executivul şi legislativul (se tot vorbeşte de răspunderea magistraţilor, dar nu am întâlnit susţineri pentru răspunderea celorlalte două puteri, mai ales că CEDO constată că peste 80% dintre condamnările României se datorează legislaţiei defectuoase).Poate că presiunea publică va determina acest lucru.

UPDATE 14.02.2014: Taxa auto instituită de Guvernul României în ianuarie 2012 contravine Articolului 110 al Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene, a stabilit Curtea de Justiţie a UE, la întrebările preliminare a două instanţe româneşti. Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a fost dată în cauzele conexate C-97/13 şi C-214/13, având ca obiect cereri de decizie preliminară formulate de Tribunalul Sibiu şi de Curtea de Apel Bucureşti.

15/01/2012

2011, CSM: Raport individual activitate, C.Danilet

Filed under: CSM,responsabilitate — Cristi Danilet @ 10:33 PM

IMG_7807 Mic În urma alegerilor din toamna anului 2010, am fost validat de Senatul României ca membru CSM ales din partea judecătoriilor de Senat la data de 23 dec. 2010. După declararea ca neconstituţională a acestei hotărâri, am fost din nou validat la data de 15 febr. 2011.

Mandatul meu s-a desfăşurat într-o manieră transparentă şi responsabilă: am întocmit pe blogul personal un jurnal public cuprinzând activităţile zilnice desfăşurate de mine în cadrul CSM, în care am notat inclusiv votul pe care l-am acordat pentru chestiunile cele mai importante. Şi am încercat să impun aceeaşi formă de responsabilizare prin transparenţă şi celorlalţi membri CSM.

De asemenea, am încercat să menţin integritatea în cadrul CSM şi să promovez prin canalele media necesitatea integrităţii în justiţie. La data de 21 ian. 2011 am semnat declaratia de integritate; în febr. 2011 mi-am dat demisia din funcţia de vicepreşedintela Judecătoria Oradea, pentru a permite ocuparea acesteia prin concurs, în vederea asigurării unui management eficient al instanţei; am demisionat din calitatea de membru al organizaţiilor naţionale din care făceam parte, pentru a evita orice potenţial conflict de interese.

Totodată, am încercat să pun în practică parte din obiectivele pe care le-am cuprins în proiectul cu care am candidat ca membru CSM în anul 2010.

Activitate în Plen şi secţii

– am participat la toate şedinţele Plenului şi secţiilor de judecători, lipsind doar când am făcut parte din cadrul unor delegaţii în străinătate sau în perioada de concediu. Am susţinut necesitatea prezenţei personale a membrilor CSM care votează şi m-am arătat împotriva separării discuţiilor din CSM în „faza dezbaterilor” şi „faza deliberărilor”. Am susţinut transmiterea online a şedinţelor (înregistrările sunt disponibile pe site CSM) şi postarea pe site a notelor supuse dezbaterii, aspect care se face din ianuarie 2011;

– am participat, de asemenea, la toate şedinţele secţiei pentru judecători în materie disciplinară, cu aceleaşi excepţii. Am făcut o singură opinie separată (hotărârea din 19 oct. 2011 privind excluderea din magistratură a unei judecătoare, eu votând pentru o sancţiune mai uşoară);

– am fost membru în comisiile nr. 2, 4 şi 5 ale CSM.

Activitate comisia 4 `Transparenţă şi Integritate`:

Am fost ales de către membrii CSM în componenţa Comisiei 4, prin Hotărârea nr. 7 din 20.01.2011; am propus planul de activităţi al acesteia şi am fost desemnat în calitate de coordonator al ei prin Hotărârea nr. 128 din 10.03.2011. În această calitate, am efectuat următoarele activităţi:

– am redactat proiectul Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie 2011 – 2016 şi Planul de acţiuni aferent. Acestea au fost aprobate de Plen în şedinţa din 22.11.2011;

–   am iniţiat şi realizat rubrica „Integritate Judiciară”  pe site-ul CSM ce cuprinde jurisprudenţa în materie disciplinară, deontologică şi de corupţie judiciară pentru perioada 2005-2011;

–   am redactat „Ghidul petiţionarului la CSM”;

–   am iniţiat rubrica „Agenda membri CSM” pe prima pagină a CSM care prezintă pe scurt activităţile zilnice ale membrilor CSM; am urmărit postarea şi actualizarea CV-urilor membrilor CSM  (după un  model unitar), inclusiv în limba engleză;

–  am realizat macheta pentru o nouă broşură de prezentare a CSM;

– am iniţiat mecanismul tehnic de implementare a votului electronic în Plenul CSM (până în prezent, acesta nu a fost pus în practică, deşi este operaţional din luna mai 2011)

 – am alcătuit primul proiect al Planului multianual al CSM care a fost aprobat prin hotărârea nr. 999 din 20.12.2011;

– am iniţiat publicarea pe site (rubrica Legislaţie-hotărâri de principiu) hotărârile interpretative pronunţate de CSM în perioada 2005-2010;

– am iniţiat constituirea site-ul de informare www.infocsm.ro;

– am iniţiat şi apoi supervizat apariţia Infoletter-ului în lb.RO (apariţie bilunară, publicat pe site-ul CSM şi transmis tuturor instanţelor şi parchetelor) şi în lb.EN, postate pe site CSM la rubrica  ”Newsletter”;

Toate dezbaterile din cadrul Comisiei 4 au fost cuprinse în procese-verbale care sunt postate pe site-ul CSM, la rubrica `Comisii de lucru`. De asemenea, la sfârşitul anului trecut am redactat un raport de activitate, postat pe site-ul CSM.

Legătura cu magistraţii:

– am ţinut legătura cu judecătorii şi procurorii în special prin intermediul listei  electronice de discuţii magistratro solicitand observatii si propuneri cu privire la chestiuni in discuţia CSM, informându-i despre activităţile din CSM sau despre modul în care eu am votat;

 – am avut o serie de întâlniri la sediul CSM: cu reprezentanţi ai Judecătoriei Buftea (febr.2011), cu presedintii judecatoriilor de sector din Bucuresti (mai);

– am avut o altă serie de întâlniri la sediul instanţelor şi parchetelor: Curtea de Apel Bacau (febr), Judecătoria Sinaia (martie), Judecatoria Racari (martie), Judecatoria Targoviste (martie), conducerea Tribunalului Dambovita (martie), preşedintele Tribunalului Cluj (aprilie), Judecatoria Cluj-Napoca (aprilie), Judecatoria sector 2 Bucuresti (aprilie), conducerea Tribunalului Bucuresti (aprilie), presedintele Curţii de Apel Oradea (mai), cu presedintele si vicepresedintele Tribunalului Bihor (mai), Judecatoria Oradea (mai), Judecătoriile din raza Curtii de Apel Craiova (iunie), judecătorii dela Curteade Apel Craiova si tribunalele din raza acesteia (iunie), Judecatoria Vatra-Dornei si procurorii dela Parchetului JudecatorieiVatra-Dornei (august), Judecatoria Bacău (sept), judecatorii din raza Curtii de apel Brasov (oct), judecatorii dela Judecatoria Suceavasi presedintii celorlalte judecatorii din jud. Suceava (nov), judecatorii dela Tribunalul Suceavasi Curtea de Apel Suceava (nov);

– m-am mai întâlnit cu judecatorii dela Curteade Apel Timişoara, Tribunalul Salaj si Tribunalul Satu-Mare la un seminar pe adoptii organizatla Brasovde Oficiul Roman pt Adoptie (iunie), precum şi cu presedintii curtilor de apella Constanta, in cadrul intalnirii lor trimestriale (iunie);

– am participat la intalnirea CSM cu reprezentantii asociatiilor profesionale ale magistratilor  (ian.2011), respectiv a sindicatelor personalului auxiliar de specialitate (febr.2011).

Întâlniri instituţionale:

În calitate de membru CSM, am avut mai multe întâlniri şi contacte cu instituţiile statului:

– cu colegiul de conducerela ICCJpentru a discuta despre propunerile de nou ghid de promovare la instanta suprema (ian.2011);

– cu Consiliul de Mediere (febr);

– cu membri ai CNA (apr);

– cu consiliul ştiinţific al INM (mai şi nov);

– cu preşedintele UNBR (iun.2011).

Am susţinut poziţiei CSM în comisia juridică a Camerei Deputaţilor care a dezbătut proiectul de lege privind organizarea unui noi concursla INMîn anul curent (febr.2011).

Am facut demersurile pentru sesizarea ANSPDCP in legatura cu publicarea intr-un cotidian online a unei fotocopii dupa cartea de identitate a unei judecatoare si am luat legatura cu doamna judecator (febr).

Intalniri cu auditorii de justiţie şi studenţii:

– am participat la repartizarea judecatorilor stagiari (ian) si la alegerea posturilor la instante, respectiv parchete de catre juristii cu minim 5 ani vechime (febr);

 – am avut întâlniri cu delegaţii ale auditorilor de justiţie la sediul CSM (febr, iunie);

– am tinut o prelegere la INMcu tema `Informatii de interes public-informatii clasificate` in fata auditorilor de anul I (mai) şi am prezentat proiectul Iurispedia auditorilor de justiţie din anul I prezenţi la Şcoala de Vară dela Sovata (aug);

– am ţinut prezentări grupurilor care au vizitat sediul CSM cu ocazia Zilei Europene a Justitiei Civile (oct);

– am sustinut prezentarea `Despre valori in cariera ta` in cadrul conferintei `Busola in cariera` – Program integrat de orientare pentru studentii la drept, organizat de asociatia LiderJustla Iasi (nov);

– am organizat primirea la sediul CSM studenti de la Facultatea de Drept a Universitatii Sapentia din Cluj-Napoca (nov);

– am prezentat studiul `Coruptia si integritatea in justitie` in fata auditorilor de justitiei si a studentilor la drept cu ocazia Zilei Internationale Anticoruptie (dec.2011).

Relaţii externe şi proiecte:

– am reprezentat CSM la Grupulde lucru privind consiliile judiciare din UE organizat de Reteaua Europeana a Consiliilor Judiciare, contribuind la redactarea raportului asupra modului de constituire şi funcţionare a consiliilor de justiţie (ian-mart.2011);

– am participat la mai multe întalniri cu ambasadori sau reprezentanti ai acestora, prezentând principalele realizari ale CSM sub aspectul transparentei si integritatii (mart, nov, dec 2011);

– am verificat şi completat informarile lunare intocmite de CSM pentru Reprezentanta Comiiei Europene cu privire la activitatea CSM;

– m-am întâlnit cu reprezentanţi ai Comisiei Europenela Bruxelles(ian) şila Bucureşti(mai);

– m-am întâlnit cu reprezentanţi ai Băncii Mondiale pentru discutarea modalităţilor de continuare a proiectelor finanţate de acest organism; am fost desemnat ca reprezentant al CSM în proiectul RMS (hotărârea nr. 63/2011); am contribuit la redactarea termenilor de referinţă la Proiectul privind optimizarea activitatii instantelor (febr);

– m-am întâlnit cu preşedintele GRECO pentru a discuta despre evaluarea sistemului anticorupţie din România (febr);

– am participat la intalnirea cu Raportorul ONU pentru independenta judecatorilor si a avocatilor (mai);

– m-am intalnit cu responsabilii pentru implementarea proiectului Fondul Tematic de Securitate dezvoltat de Guvernul Confederatiei Elvetiene şi am contribuit la redactarea proiectului alcătuit de INM (iul);

– m-am ocupat de primirea la sediul CSM a reprezentantilor Asociatiei Judecatorilor din Rep.Moldova (oct) şi a unei delegatii de judecatori italieni, spanioli si germani in cadrul Programului de schimb EJTN cărora le-am prezentat modul de organizare şi funcţionare a CSM (nov).

Proiectul „Vin Codurile”

– am propus CSM şi acesta a decis la 26 mai 2011 constituirea Grupului interinstituţional pentru implementării noului cod civil. Am iniţiat şi alcătuit protocolul de colaborare între CSM şi ICCJ, MJ, MP, UNBR, UNNPR, UNEJR care a fost semnat de toate cele şapte instituţii. Am fost coordonator al acestui grup. Lucrările din cadrul acestui proiect sunt publicate pe site-ul CSM la rubrica „ Vin Codurile”;

– am alcătuit Planul de implementare a Noului Cod Civil (sept.2011) şi am coordonat implicarea instanţelor în popularizarea dispoziţiilor din noul cod (sept-oct.);

– am iniţiat proiectul Iurispedia de acces online şi gratuit la comentariile codului civil şi am gestionat echipa de studenţi voluntari care au încărcat pe acest site jurisprudenţa relevantă;

– am iniţiat şi supravegheat publicarea pe site-ul CSM (rubrica Noul Cod Civil pe înţelesul tuturor) a broşurilor cu privire la instituţiile din Noul Cod Civil; am mijlocit încheierea de parteneriate cu instituţii publice şi administratorii unor site-uri de profil pentru preluarea informaţiilor despre Noul cod civil editate de CSM;

– am participat la deschiderea mai multor conferinţe destinate promovării noilor modificări aduse de Codul Muncii, Codul Civil şi Codul de procedură civilă, organizate de INM, INPPA, Clubul de Dreptla Bucureşti(iunie, sept), Constanţa (sept), Poiana Braşov (nov);

– am avut prezentări cu teme din Noul Cod Civil la manifestările organizate de Clubul de Drept (iunie) şi Asociaţia Juriştilor Maghiari (nov);

– am dat mai multe interviuri prezentând teme din Noul cod civil, în presa scrisă (Evenimentul Zilei), audio-vizuală (EuropaFM, TVRinfo) sau electronică (RomâniaCurata.ro) în luna sept;

– am redactat un proiect de întocmire a Ghidului de aplicare a NCC în privinţa autorităţii părinteşti comune, ce urmează a fi implementat cu ajutorul UNICEF (dec.2011); am avut întalnire cu judecatorii specializati in litigii de minori si familie dela Js2 pentru implicare in acest proiect.

Participare emisiuni TV şi radio:

Am participat la mai multe emisiuni radio şi TV pe tema răspunderii magistraţilor, activitatea CSM, noile coduri, promovareala ICCJ, decizia CC în privinţa proiectului de revizuire a Constituţiei, Raportul MCV. Am susţinut public că răspunderea materială este o formă de presiune asupra magistratului şi că răspunderea disciplinară trebuie să fie precedată de o politică de responsabilizare, că MCV este în răspunderea tuturor autorităţilor, că eşecul Schengen este unul politic şi nu ţine de justiţie, că nu este admisibil ca un ministru sau secretar de stat să critice o hotărâre judecătorească sau un judecător, că este inadmisibil ca inspectorii judiciari să fie în subordinea de fapt a ministrului justiţiei.

Emisiunile la care am participat au fost la posturile TVR1 (19 apr,  15 dec.), TVR 2 (18 mai, 10 iunie), Tvr Info (9 iun, 22 iun, 20 iul, 14 sept, 14 oct, 16 nov, 24 nov), Realitatea (7 apr), B1 TV (11 oct). Am comunicat poziţia CSM sau cea personală în cadrul unor declaraţii datela Antena1 (9 mart), TVR 1 (14 sept).

Am dat interviuri în publicaţia online Ziare.com, respectiv în Academia Catavencu, Kamikaze, Dilema Veche.

Situaţia detaşaţilor:

– am luat măsuri pentru publicarea unei liste a judecătorilor şi procurorilor detaşaţi (febr.2011), precum şi evidenta personalului detasat in CSM, altul decat magistratii (febr)

– am ridicat de mai multe ori problema detaşaţilor în alte instituţii decât cele juridice şi am sesizat Plenul CSM cu privire la pronuntarea unui punct de vedere in legatura cu posibilitatea participarii la concursurile de promovare a magistratilor detasati, eu votând pentru interdicţie.

– am votat în mod constat pentru respingerea cererilor de detaşare a unor magistraţi în aceste instituţii, precum şi prelungirea detaşărilor în cadrul CSM, MJ, INM şi SNG mai mult de două ori sau dacă vechimea ca magistrat este mai mică decât perioada detaşării. Plenul CSM însă a admis contestaţiile împotriva hotărârilor secţiei de judecători prin care s-a respins cererea de detaşare sau de prelungire a detaşării unor magistraţi;

– am votat împotriva unui magistrat detaşat care a candidat pentru a fi promovatla ICCJ(dec).

– am votat pentru incetarea unei detasarila MAIa unui judecator care intre timp a promovat la alta instanta si pentru respingerea unei noi detasari a acestei judecatoare avand in vedere situatia concreta de la instanta

– am votat pentru dreptul CSM de a analiza din oficiu incetarea detasarilor magistratilor (apr.)

Alte activităţi:

– am luat măsuri pentru publicarea pe site CSM a evidentei cuprinzand membrii CSM 1993-2010 şi a tuturor protocoalelor incheiate de CSM (febr. 2011);

– am initiat organizarea unei dezbateri in cadrul formarii continuela INMpe tema practicii judiciare fata de noile dispozitii legale in domeniul salarizarii bugetarilor (febr.2011);

– am propus criterii de analizare a bunei reputaţii (aprobate de Plen prin hotărârea nr. 381/2011);

– m-am opus în mod repetat încetării Programului de optimizare a activităţii instanţelor;

am alcătuit studiul despre Raspunderea magistratilor – standarde internationale (aug);

– am redactat Planul de activităţi pentru Ziua Europeană a Justiţiei Civile (aprobat de Plenul CSM prin hotărârea nr. 608 din 13.09.2011);

– am contribuit la organizarea conferinţei de deschiderea a anului judiciar 2011-2012;

– în datele de 12.12.2011 şi 15.12.2011 am organizat întâlniri cu jurnalişti specializaţi pe justiţie şi reprezentanţi ai societăţii civile, în care s-au  discutat: aspecte referitoare la actualele ghiduri  de relaţii justiţie-presa, relaţia jurnaliştilor  cu purtătorii de cuvânt de la instanţe şi parchete; problemele cu care se confruntă jurnaliştii în cadrul instanţelor şi propuneri de îmbunătăţire a relaţiei lor cu reprezentanţii instanţelor, modalităţi de transparentizare a activităţii instanţelor şi parchetelor.

Conferinţe şi mese rotunde:

27 ian. 2011- am participat la lansarea raportului asupra vulnerabilitatilor din justitie lansat de CADI;

11.03.2011 – am participat la conferinta organizata de UNJR pe tema `Justitia in contextul crizei economice`;

28-29 martie – am participat la dezbaterea `Intarzierile procesuale-posibile solutii legislative sau administrative` organizatala Predealde SAR si Ambasada UKla Bucuresti;

04.05.2011 – am participat la dezbaterea `Leadership si etica in justitie` organizată de KAS şi LiderJust unde am prezentat tema  `De la sindicalismul magistratilor la leadership-ul in justitie`.

16.05.2011 – am participat la dezbaterea `Raspunderea magistratilor` organizata de Asociatia franco-romana, unde am prezentat studiul `Standardele internationale in materia raspunderii magistratilor`.

12.06.2011 – am prezentat sistemului judiciar in cadrul manifestarii `Street Delevery 2011` organizata de LiderJust sub tema `Justitia coboara in strada`

16.06.2011 – am participat la colocviul `Influenta Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din Romania`, organizat de Universitatea Româno-Americană.

5.07.2011 – am participat la masa rotunda pe tema Strategiei Nationale Anticoruptie 4 organizata de KAS si CRJ unde am prezentat proietul strategiei de integritate a justiţiei;

6.09.2011  – am participare la Şcoala de vară `Tineri în lupta impotriva corupţiei`, organizat de Centrul Regional pentru Resurse de Educaţie Civică în colaborare cu Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău unde am prezentat sistemul judiciar românesc;

28.09.2011 – am participat la masa rotunda KAS-CSM pe tema revizuirii Constitutiei, unde am arătat pârghiile prin care politicul vrea să controleze justiţia;

8-9.11.2011 – am participat la lucrarile `Reforma Justitiei in viziunea UE: lectii invatate de la Romania si Bulgaria; Moldova si Ucraina; Croatia, Macedonia si Sebia`, Bruxelles, Belgia; unde am susţinut presiunea pozitivă pe care a avut-o existenţa MCV.

23/05/2011

Vin codurile! Ce facem? (2) – Proiect

Filed under: CSM,democratie participativa,MJ,responsabilitate — Cristi Danilet @ 6:42 PM

Am facut un APEL ieri vizavi de iminenta intrare in vigoare a noilor coduri. Am primit mai multe e-mailuri de la persoane care şi-au manifestat intenţia de a sprijini un proiect. Iata mai jos o propunere pe care o lansez public. Cei care au cunoştinţe de project management, sunt invitaţi să îl îmbunătăţească. Voi propune CSM ca săptămâna viitoare să organizăm o primă întâlnire cu doritorii de a se implica efectiv în direcţionarea acestuia. Pentru contribuţii, vă aştept mesajele la cristi.danilet@csm1909.ro.

1. Justificare:

Se pare ca Noul Cod civil va intra în vigoare în 1 oct. 2011. Ce facem pana atunci si ce facem dupa momentul intrarii in vigoare?

Eu propun institutionalizarea formelor de pregătire, sub coordonarea CSM, pt a mari forta argumentelor si a asigura implementarea corecta sub aspectul jurisprudentei viitoare in toata tara. Dacă de la bun început noul cod civil se va aplica corect, se va crea rapid o jurisprudenţă unitara. Aceasta pentru că este evident că primele hotărâri pronunţate de instanţe vor circula rapid printre judecători şi avocaţi pentru a fi luate ca exemplu. 

2. Ce avem nevoie pt jurisprudenţă corectă:

– actul normativ în formă finală (pentru ca magistraţii să-l cunoască)

– formare rapidă şi temeinică (pentru ca magistraţii să-l aplice). 

3. Ce propun să facem pt aceasta:

a. Alcătuirea unui Grup de lucru interinstituţional pentru implementarea NCC care să coordoneze etapa de pregătire şi aplicare a noului cod. Practic Grupul va trebui să asigure legătura dintre instituţiile cu atribuţii în această privinţă şi să faciliteze luarea unor decizii la nivelul fiecăreia dintre acestea.

Din grup ar trebui să facă parte personal din:

– CSM: membri CSM, Direcţia Legislaţie, Biroul formare

– INM: un director, şef Departament formare

– UNBR prin INPPA

– MJ: un secretar de stat, Direcţia legislaţie

– reprezentanţi din echipa Ţucă, Zbârcea s.a. care se ocupă de studiile de impact.

– asociaţiile profesionale ale magistraţilor

– ONG-urile specializate în formare. 

 b. Publicarea NCC şi facilitat cunoaşterea acestuia

– trebuie finalizata legea de punere în aplicare a NCC până la vacanţă

– trebuie republicat NCC cu modificările aduse prin legea de punere în aplicare

– trebuie editată şi publicată ediţia oficială a NCC şi asigurată distribuirea gratuită a câte unui exemplar fiecărui judecător (ideal tuturor; obligatoriu civiliştilor). 

c. E-learning: Trebuie alcătuirea un site pentru NCC care să cuprindă toate informaţiile, de la cele privind componenta comisiei care a lucrat pentru conceperea lui, până la explicaţii teoretice şi jurisprudenţa privind NCC. Practic este vorba de a întocmi un cod civil comentat şi adnotat, disponibil gratuit online:

– site-ul e indicat să fie ataşat site-ului INM, care se ocupă de formarea magistraţilor;

– trebuie să cuprindă o evidenţă a articolelor din NCC în corespondenţă cu vechea reglementare, pentru a se identifica cu exactitate noile reglementări astfel ca formarea să se axeze cu prioritate pe acestea;

– trebuie cointeresaţi practicienii, doctrinarii şi formatorii pentru a comenta noile instituţii prin articole/referate publicate pe site; lucrările trebuie cenzurate de un colectiv ştiinţific care poate fi acelaşi cu Grupul de lucru interinstituţional;

– trebuie văzut în ce măsură membrii comisiilor care au lucratla NCCşi legea de punere în aplicare au obligaţia contractuală sau pot fi stimulaţi/interesaţi pentru a comenta online noile instituţii;

– pentru instituţiile preluate din legislaţia altor state, trebuie identificată, solicitată şi preluată doctrina şi practica consacrată a statelor respective pe acele reglementări

– în timp, fiecărui articol din NCC trebuie ataşată practica relevantă: pentru instituţiile vechi trebuie identificate soluţiile de practică judiciară nediscutabile (din practica deja publicată), iar acolo unde sunt soluţii divergente colectivul ştiinţific trebuie să decidă (ceea ce va ajuta la unificarea practicii, care de multe ori provine din necunoaşterea unor hotărâri de referinţă); pentru instituţiile noi, pe măsură ce instanţele vor soluţiona litigii, hotărârile relevante trebuie rapid preluate şi publicate pe site, pentru a servi ca model (ceea ce va ajuta la crearea unei jurisprudenţe unitare). 

d. Recrutare şi formarea

– recrutarea noilor magistraţi în anul 2011: trebuie analizat dacă recrutarea trebuie să ţină seama de NCC, adică dacă în bibliografia concursurilor pentru admitereala INM, dar şi pentru capacitate, poate fi prevăzut NCC şi nu vechea reglementare

– orice întâlnire, conferinţă, eveniment pe NCC (dar nu numai) trebuie transmisă online, înregistrată şi publică pe site-ul specializat

– formarea descentralizată trebuie să capete proporţii uriaşe. Trebuie să privească pregătire comună pentru judecători, procurori, avocaţii, consilierii juridici şi mediatorii. 

e. Informarea publicului

– broşuri tipărite pentru justiţiabili

– dezvoltarea unei secţiuni cu emisiuni TV disponibile online

– alcătuirea de formulare pentru cereri de chemare în judecată disponibile online şi la instanţe. 

4. În concluzie:

E vorba de un proiect conceput dincolo orgolii şi afaceri, unde instrumentul online de tip e-learning este principala componentă. El va fi util nu numai magistraţilor, ci şi avocaţilor şi studenţilor. Acesta va asigura formarea profesioniştilor în drept, dar şi unificarea practicii judiciare (pentru instituţiile vechi) şi crearea unei noi practici judiciare dar unitare (pentru instituţiile noi).

Proiectul desfăşurat pentru NCC va putea fi astfel pilot pentru următoarele noi coduri.

19/05/2011

Raspunderea magistratilor – p.III: reglementari nationale

Filed under: profesionism,responsabilitate — Cristi Danilet @ 10:45 AM

Până acum am prezentat standardele internaţionale în materie de răspundere a magistraţilor, atât pe larg, cât şi în rezumat. Acum voi arăta unde sunt reglementate formele de răspundere a magistraţilor în legislaţia noastră, convins fiind că această concepţie potrivit căreia în România magistraţii nu răspund vine doar din necunoaşterea prevederilor legale.

Art. 94 din Legea nr. 303/2004: Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

a. Răspundere penală Art. 95 din legea nr. 303/2004: Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, CSM fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia. Art. 62-63 din legea nr. 303/2004: Judecătorul sau procurorul este suspendat din când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa prin ordonanţă sau rechizitoriu; În perioada suspendării din funcţie, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în magistratură. Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratură pentru această perioadă.  Art. 65 din legea nr. 303/2004: Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în caz de condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune.   

b. Răspunderea disciplinară Art. 98 din Legea 303/2004. – (1) Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei. (2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi. Art. 99. – Constituie abateri disciplinare: a) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii; b) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror; c) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; e) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor; f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces; g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; h) exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedură, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune; i) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile; j) absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat; k) atitudinea nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili; l) neîndeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează; m) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a  cauzelor; n) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor în condiţiile legii. Art. 100. – Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:  a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; c) mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă aceasta; d) excluderea din magistratură. Art. 101. – Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice. Art. 65 din legea nr. 303/2004: Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în caz ca sancţiune disciplinară.   

c. Răspunderea administrativă Art. 39 din Legea nr. 303/2004: (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale. (2) Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie.   Art. 41  (1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul „nesatisfăcător” sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de INM. (2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul „satisfăcător” în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de INM. (3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei legi.  (4) Judecătorul sau procurorul care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul „nesatisfăcător” sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea CSM. Art. 62. (1) din Legea nr. 303/2004: Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător. În perioada suspendării din funcţie, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în magistratură.  Art. 65 din legea nr. 303/2004: Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în caz de incapacitate profesională.

d. Răspunderea civilă: Art 52 (3) Constituţie: Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Art. 96 din Legea nr. 303/2004: (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. (2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. (3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale sunt stabilite de Cpp. (4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară. (5) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror. (6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin MFP. (7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. (8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.

Codul penal. Cazuri care dau dreptul le reparatie Art. 504. – Orice persoana care a fost condamnata definitiv are dreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite, daca in urma rejudecarii cauzei s-a stabilit prin hotarare definitiva ca nu a savarsit fapta imputata ori ca acea fapta nu exista. Are dreptul la repararea pagubei si persoana impotriva careia s-a luat o masura preventiva, iar ulterior, pentru motivele aratate in alineatul precedent, a fost scoasa de sub urmarire sau a fost achitata. Nu are dreptul la repararea pagubei persoana care, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, cu intentie sau din culpa grava a stanjenit sau a incercat sa stanjeneasca aflarea adevarului. Persoanelor aratate in alin. 1 si 2, care inainte de arestare erau incadrate in munca, li se calculeaza la vechimea in munca si timpul cat au fost arestate, iar persoanelor aratate in alin. 1 li se calculeaza la vechimea in munca si timpul cat au executat pedeapsa la locul de munca. Actiunea pentru reparare Art. 505. – Actiunea pentru repararea pagubei poate fi pornita de persoana indreptatita potrivit art. 504, iar dupa moartea acesteia poate fi continuata sau pornita de catre persoanele care se aflau in intretinerea sa. Actiunea poate fi pornita in termen de un an de la ramanerea definitiva a hotararii de achitare sau de la data ordonantei de scoatere de sub urmarire. Instanta competenta Art. 506. – Pentru obtinerea reparatiei, persoana indreptatita se poate adresa tribunalului in a carui raza teritoriala domiciliaza, chemand in judecata civila statul. Statul este citat prin Ministerul Finantelor. Actiunea in regres Art. 507. – In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit dispozitiilor art. 506, statul are actiune in regres impotriva aceluia care cu rea-credinta sau din grava neglijenta a provocat situatia generatoare de daune.

Art. 12 OG nr. 94/1999  (1) Statul are drept de regres împotriva persoanelor care, prin activitatea lor, cu vinovăţie, au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite prin hotărâre a Curţii europene a drepturilor omului sau prin convenţie de rezolvare pe cale amiabilă. (2) Răspunderea civilă a funcţionarilor publici se stabileşte în condiţiile de drept comun care vor fi reglementate prin legea privind statutul funcţionarilor publici, prin decizie de imputare emisă de ministrul finanţelor. Persoana în cauză poate ataca decizia de imputare în condiţiile Legii contenciosului administrativ.  (3) Răspunderea civilă a magistraţilor se stabileşte în condiţiile care vor fi reglementate prin Legea pentru organizarea judecătorească. (4) Răspunderea civilă a membrilor Guvernului se stabileşte în condiţiile Legii privind responsabilitatea ministerială. (5) Pentru celelalte persoane, răspunderea civilă se stabileşte în condiţiile dreptului comun în materie

18/05/2011

Raspunderea magistratilor – p.II: tipuri de raspundere

Filed under: responsabilitate — Cristi Danilet @ 1:46 PM

Am văzut în prima parte a prezentării mele pe marginea răspunderii magistraţilor care sunt standardele internaţionale în materie. Acum voi face un rezumat, pentru cei care au interes să participe la dezbaterea pe această temă, dar sunt prea ocupaţi să se documenteze şi vom vedea cum anume poate răspunde un judecător.

Evident, indiferent de forma sa, judecătorul răspunde ca orice alt cetăţean când este vorba de fapte care nu au legătură cu exercitarea profesiei. Prin urmare, problema se pune numai în legătură cu anumite consecinţe pe care judecătorul ar trebui să le suporte în legătură cu faptele sale ce au legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

a. Răspundere penală a judecătorilor este personală, dar ei beneficiază de imunitate funcţională. Judecătorii răspund pentru toate infracţiunile comise şi care au legătură cu exercitarea funcţiei, însă nu pot răspunde penal pentru acţiunile desfăşurate cu bună credinţă, în conformitate cu îndatoririle lor. Se acceptă că poate exista condiţia unei autorizări din partea unei anumite autorităţi pentru derularea urmăririi penale sau pentru trimiterea în judecată.

b. Răspunderea disciplinară este personală. Judecătorii răspund pentru toate abaterile disciplinare comise, singura condiţie fiind ca aceste comportamente care pot atrage sancţiuni disciplinare să fie expres prevăzute în lege. Organismul care aplică sancţiunile trebuie să fie un consiliu judiciar sau o instanţă judiciară. Judecătorii pot fi excluşi din profesie doar ca urmare a unui comportament neadecvat grav.

c. Răspunderea administrativă este personală. Judecătorii trebuie evaluaţi periodic. Ei pot fi excluşi din profesie ca urmare a unui incapacităţi profesionale sau a incapacităţii fizice ori psihice ce îl face în mod vădit nepotrivit pentru a deţine funcţia de judecător.

d. Răspunderea civilă: Corectarea greşelilor judiciare se face numai prin căile de atac. judecătorul are imunitate, adică nu poate fi chemat în judecată pentru abuz sau neglijenţă de către victimele unor erori judiciare pentru plata de despăgubiri. Plata acestor despăgubiri este garantată de Stat. Acesta are drept de a recupera de la judecător despăgubirile achitate,  pe calea unui acţiuni jurisdicţionale şi numai dacă e vorba despre o greşeală grosolană şi de neiertat. Unele standarde (CCJE) restrâng aceasta posibilitate numai pentru greşelile intenţionate, nu şi pentru cazurile de gravă neglijenţă.

e. Pentru pagubele cauzate de încălcări suficient de grave a unei norme de drept comunitar, cu repercusiuni asupra drepturilor indivizilor, Statul trebuie să răspundă pentru încălcarea unui angajament internaţional indiferent dacă încălcarea care a dat naştere la prejudiciu este imputabilă legiuitorului, puterii judecătoreşti sau celei executive.

17/05/2011

Raspunderea magistratilor – p.I: sa ne documentam

Filed under: independenta justitiei,responsabilitate — Cristi Danilet @ 4:20 PM

O mare discuţie despre răspunderea magistraţilor a început de două zile. Luni, 16 mai 2011 aavut loc o conferinţă organizată de Asociaţia Franco-română a Juriştilor, în parteneriat cu CSM şi MJ, exact pe aceasta temă. Am participat şi eu la aceasta şi am avut chiar o prezentare având ca obiect standardele internaţionale în materie de răspundere a magistraţilor. Pun la dispoziţie studiul făcut, urmând ca în partea a II-a să prezint speech-ul meu de la conferinţă.

O primă remarcă: răspunderea magistraţilor poate fi penală, disciplinară şi materială. Oamenii nu ştiu de aceste categorii.

O a doua remarcă: în materie de răspundere a existat o evoluţie în cei 30 ani analizaţi de mine. Am surprins în prezentarea mea atât opţiunile sindicaliste, cât şi deciziile marilor autorităţi publice.

O a treia remarcă: oamenii obişnuiţi (dar cosntat că şi politicienii) nu fac vreo diferenţă între `răspundere` şi `responsabilitate`.  Adică se uită că e mai eficient să previi, apoi să combaţi.

O a patra remarcă: unii vorbesc despre acest subiect doar din populism.

O ultimă remarcă: sper ca dezbaterea pe tema răspunderii magistraţilor să fie una serioasă, şi nu să fie rapid trecută în uitare dacă se află că vreo vedetă divorţează, îi moare animalul de casă sau primeşte cadou de ziua sa un camion de şampanie.

Referinţe:

– discursul ministrului justiţiei (participant doar la deschiderea conferinţei, nu şi la lucrări): MoJ

– discursul preşedintelui ICCJ, jud. Livia Stanciu: Juridice.ro

– material Cristi Danileţ: instrumente internationale rasp magistrati

– relatare de presă: Hotnews

– opinie senatorul Urban (neparticipant la conferinţă): blog

21/06/2010

Jurindex continua

Filed under: responsabilitate — Cristi Danilet @ 10:19 PM

Publicarea hotararilor judecatoresti pe internet se face in continuare, dupa mai mutle luni de stopare a singurului proiect de acest gen, dezvoltat din interiorul sistemului de presedintele Tribunalului Vrancea, jud. Adrian Neacsu. Cu toata rezerva practicienilor. Cu toata opozitia editurilor. Cu toate lipsurile financiare.

! Sprijiniti publicarea tuturor hotararilor judecatoresti pe internet. http://www.causes.com/causes/498503?m=0d43bb06

In aceste zile, Jurindex se muta intr-un sediu existent si fizic. Iar incepand de azi, Jurindex are o prezentare pe youtube.

16/06/2010

Despre hotarare – apud `Despre limita`

Filed under: profesionism,responsabilitate — Cristi Danilet @ 5:47 PM

In 2008 finalizam o postare despre judecatorul reflexiv, care in viziunea mea trebuie sa fie persoana chemata sa faca dreptate, nu doar sa aplice legea; acea persoana responsabila, care realizeaza imensa putere pe care o are dar care in acelasi timp este smerita, realizand ca oricand poate gresi; acea persoana care prin practica autoreflexiei ajunge sa fie OM.

Azi as asterne cateva randuri referitor la importanta legii pentru judecator, la modul cum aceasta influenteaza libertatea judecatorului dar si a justitiabilului, la limitele judecatorului si importanta capacitatii de a fi un om hotarat. Gandurile mi-au fost generate de cartea lui Gabriel Liiceanu Despre limita. (disponibila aici on line).

Practic, „limita” de care vorbeste Liiceanu e „hotararea” (adica decizia). Si el analizeaza capacitatea de a hotari in raport de calitatea de a fi liber.

„Hotararea” vine de la „hotar”, granita, margine. Adica, prin hotarare se pune o limita. In filosofie ar fi limita dintre eu si ceilalti. Iar in drept ar fi limita intre starea de nedreptate si starea de dreptate – judecatorul pune astfel hotar, capat faradelegii: hotararea judecatoreasca pare astfel a fi limita dintre abuz si drept.

Mai spune Liiceanu ca fiecare hotarare nu e un sfarsit, ci o reamintire (aici fac eu paralela cu hotararea prin care se recunoaste un drept) sau un inceput (hotararea prin care se constituie un drept), deci e un nou inceput. Gandindu-ma la activitatea noastră, realizez ca prin fiecare hotarare a noastra dam partilor un nou destin. Practic, orice hotarare nu este o des-fiintare (limitare), ci o infiintare – extraordinar joc de cuvinte.

Hotararile in general ne apartin, suntem liberi sa le luam, ele vin in exercitarea libertatii noastre ca oameni. Dar hotararile judecatoresti sunt date de altcineva in locul nostru. De aceea noi suntem umiliti – pentru ca nu mai sunt om (care prin definitie e cel liber de a lua hotarari singur). Dar daca omul accepta hotararea altuia (la noi, cea judecatoreasca) el devine umil, se supune ei si redevine liber, redevine EU. Desi se supune unor legi, omul e liber pt ca aceste legi si proceduri exista dinaintea lui, independent de el si le accepta atunci cand merge in instanta.

La fel, judecatorul e independent tocmai respectand legea, supunandu-i-se ei.  Independent prin statut, judecatorul ramane liber in gandire. El se supune unor reguli create anterior lui, pe care le accepta si le aplica. Asta nu e o obligatie, adica impunere. Ci e indatorire, adica asumare.

Ceea ce trebuie sa caracterizeze judecatorii este capacitatea de a hotari. E datoria judecatorului sa hotarasca. El nu poate fi…nehotarat in deciziile pe care le ia. In deliberare, judecatorul are de ales intre mai multe posibilitati. Si asta trebuie sa o faca ferm, ceea ce vine din constiinta ca trebuie sa aleaga cea mai buna solutie – or, asta inseamna responsabilitate: cursul lucrurilor atarna de judecator, si de regula este vorba de ceva ireversibil.

Nehotaratul este inspaimantat de a nu gasi solutia buna, iar daca a dat solutia este sigur ca va avea cosmaruri, caci el crede ca se putea si altfel. Cel ce are remuscari e derutat, confuz, inspaimantat: de hotararile lui pe care nu si le asuma; si de el insusi, caci descopera ce putere dezastruoasa are el si altii ca el. El nu isi asuma realul, ci traieste cu spaima posibilitatii. Acesta nu este liber, deci nu poate fi judecator. Pentru ca el sovaieste temandu-se sa nu nedreptateasca. Solutia exista, dar el nu o poate depista. Nehotaratul fuge de greseala, esec, posibila raspundere – daca e lucid, se va recunoaste invins si va parasi sistemul; daca ramane, e un neprofesionist. Nehotaratul se blocheaza in fata riscului, pe cand cel hotarat isi asuma acest risc, ia decizia cu cutremur realizand destinul pe care il influenteaza. Hotaratul este un curajos caci isi infrange frica (nehotaratul e ca medicul care nu isi opereaza pacientul de teama ca va muri). Eliberat de frica, devine puternic.

Justitia este putere si nu forta – ea nu se impune decat prin reglementari. Ea este asumata de societate ca o necesitate: de a pazi libertatea tuturor. Libertatea  inseamna facultatea de a alege – insa exersarea ei nu este libera, ci predeterminata. Aceste limite sunt pentru judecator regulile: asadar, pentru judecator libertatea este putinta de a alege intre posibilitatile legale.

20/01/2010

Evaluarea magistratilor-o problema?

Filed under: responsabilitate — Cristi Danilet @ 10:03 PM

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Florica Bejinaru, a declarat, miercuri, că 99,8 la sută dintre magistraţi au obţinut după evaluare calificativul „foarte bine”, însă a apreciată că procesul de evaluare a fost formal, iar rezultatele nu corespund realităţii. „Din cei 6.258 de magistraţi evaluaţi în cadrul acestei proceduri (86,79 la sută din totalul magistraţilor) , 99,8 la sută au obţinut calificativul «foarte bine». Este evident că acest proces de evaluare s-a desfăşurat astfel cu un formalism excesiv, iar rezultatele nu corespund realităţii”, a afirmat judecătoarea Florica Bejinaru, la dechiderea proiectului Phare „Creşterea eficienţei sistemului de evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor”, care va implementat de CSM în parteneriat cu instituţia similară din Italia.

Aceasta declaratie este absolut halucinanta pentru mine si releva mari sincope in functionarea CSM, din urmatoarele motive:

-in 2005, modificarile aduse la legile justitiei prevad ca evaluarea magistratilor sa se faca o data la 3 ani si nu anual, ca pana atunci

– in sept 2005, se adopta de CSM un Regulament de evaluare a magistratilor

– in 2006 se adopta profilul magistratului care isi propune sa se intocmeasca un sistem de evaluare a magistratului (p.32)

– in martie 2006 un expert danez intocmeste o analiza a sistemului de masurare a performantei din Romania si arata ca exista doua curente in Europa, unul de evaluare a sistemului/instantei, unul de evaluare a individului

– in dec 2006 sunt adoptati indicii de evaluare pt judecatori

– in febr 2007 se ia decizia adoptarii unui nou regulament, care sa corespunda acestor indici

– pe tot parcursul anului 2007 au avut loc intalniri ale unui grup de lucru special constituit pentru a pune in aplicare noul sistem de evaluare

– pe tot parcursul anului 2007 sunt formati din randul magistratilor formatori in evaluare si in anii urmatori noii formatori sunt atestati prin hotarari ale CSM;

– la sf. lui 2007 si inceputul lui 2008 s-a adoptat de catre CSM un alt Regulament privind evaluarea magistratilor care il inlocuieste pe cel din 2005; tot in 2008 apare, pe ultima suta de metri, un impresionant Ghid de evaluare de 100 pagini si ne-a facut pe toti sa ne intrebam cum putem fi evaluati pe trecut pe baza unor criterii si dupa niste indicatii de abia aparute;

– pt ca s-a realizat ca nu se poate face evaluare efectiva pentru anii trecuti (de ex, nu se  mai putea ca membrii comisiei de evaluare sa intre in sala de judecata sa asiste la modul in care judecatorul evaluat conduce sedinta), s-a luat decizia de a se limita evaluarea doar la ultimul an;

– prima evaluare pe noul sistem a inceput in martie 2008, se referea la anii 2005-2007, si trebuia finalizata in martie 2009; suntem in ianuarie 2010 si aflam rezultatele care, stupefiant dupa declaratia citata mai sus, se pare ca sunt prea bune!

– in timpul asta, trebuiau deja facute evaluarile intermediare anuale pentru evaluarea pe anii 2008-2010 si  nu prea am auzit de multe instante/parchete care sa fi facut ceva in acest sens.

Si iata ca vine presedintele CSM sa ne spuna ca evaluarea nu corespunde realitatii (interesant cum si-a format doamna aceasta opinie doar din biroul ei, caci nu a avut intalniri regulate cu magistratii din instante, aceasta fiind tocmai ceea ce i-au imputat instantele car in 2009 au cerut revocarea ei si oricum ea nu face parte din nicio echipa/comisie de evaluare!) urmeaza un fel de evaluare a evaluarii: adica se vor da bani, si inca sume de bani grele, ca niste experti italieni sa ne spuna daca am facut bine sau nu, si ce ar fi trebuit sa facem daca nu am facut bine.

Prin urmare: daca evaluarea din Romania a magistratilor nu a fost buna, inseamna ca danezul a luat degeaba 80.000 euro si ca toate comisiile si comitetele si intalnirile, si hotararile, si formatorii formati in cursul anilor 2005-2008 au fost o pierdere de vreme. Daca evaluarea a fost formala, inseamna ca cei din comisiile de evaluare si CSM care au girat aceasta activitate au o problema care atrage cel putin discutii despre responsabilitatea lor. Daca am facut evaluarea buna inseamna ca italienii vor lua degeaba 200.00 euro.

Si ca sa arat ca CSM da banii aiurea, mai dau un link pe site-ul CEPEJ, la un studiu comparativ taman pe subiectul evaluarii instantelor. Nu stiu daca intereseaza ca altii au descoperit roata inaintea noastra…

23/10/2009

Justitia romana-o justitie civila

Filed under: responsabilitate,social — Cristi Danilet @ 7:26 PM

European DaySunt convins ca majoritatea cetatenilor nu stiu varietatea cazurilor care sunt solutionate de instantele din Romania. Vedem la TV de dosare penale deschise unor politicieni pentru coruptie, mai vedem ceva imagini filmate cu indivizi care vand droguri si mai vedem la stirile de la ora 5 PM cazuri de infractiuni violente.  Si, da, cand mai vine o condamnare a Romaniei la CEDO, se vorbeste si de dosare cu case nationalizate. In rest, nimic.

In Romania anual sunt 2 milioane de dosare. Asadar, cei care vin anual in instante instante sunt maxim 4 milioane de oameni, dar multi dintre ei au deschise mai multe dosare. Majoritatea cetatenilor Romaniei nu au trecut insa prin justitia romana si nu cunosc amanunte despre funtcionarea si organizarea acesteia decat de ceea se da in mass-media.

Ei bine, conceptiile acestea cum ca justitia ar fi penala, sau ca doar infractiunile sunt ceea ce se judeca de justitia romana, sunt false. Astfel, potrivit datelor oficiale, in Romania sunt de solutionat cauze de natura civila in peste 80% din dosare, anual (in 2008 – 274.019 dosare in materie penală și 1.728.726 dosare în celelalte materii, adica 86,3% din cauzele de soluţionat sunt altele decât cele de natură penală). Cum corect arata recentul comunicat al UNJR, dintre tipurile de cauze civile pe care le soluţionează judecătorii români amintim cauzele ce au ca obiect litigii izvorând din raporturi juridice civile (succesiuni, revendicări, litigii cu privire la Legea nr. 10/2001, uzucapiune, anulare/reziliere de contracte, evacuări),  litigii comerciale, litigii de dreptul familiei (stabilirea/tăgada paternităţii, obligaţii de întreţinere, încredinţare minori, divorţuri), litigii de fond funciar, litigii de dreptul muncii, litigii in materia contenciosului administrativ sau a proprietăţii intelectuale.    

Calitativ, cifrele sunt urmatoarele: peste 80% din cauzele civile si peste 90% din cele penale se solutioneaza in mai putin de 6 luni; din solutiile pronuntate, in jur de 25% sunt atacate si doar 6% sunt infirmate.

Aceasta inseamna ca judecatorii romani solutioneaza in mod profesionist cauzele nascute din litigiile din viata de zi cu zi a cetatenilor, care sunt cele de natura civila. Deci judecatorul roman este o autoritate apropiata de cetateni cu rol covarsitor de important in reglementarea conflictelor din viata privata sau in legatura cu bunurile.

Resurse: europa.eu

Recomand: in spatele usilor deschise sta uneori o cruda realitate A.Neacsu

28/09/2009

Curatenie in propria `ograda`

Filed under: responsabilitate — Cristi Danilet @ 6:46 PM

Eu recunosc ca avem o problema cu prezentarea activitatii noastre. Atat in privinta rezultatelor pozitive, cat si a eforturilor in legatura cu vulnerabilitatile din sistem. De aici caracterul de `casta` atribuit corpului judiciar. Desi dintre toate sistemele publice, cel judiciar este cel mai transparent.

In acest sens, iata ce raspuns am primit de la CSM (adresa nr. 2/22703/1154/BIPRMM din 09.07.2009) in legatura cu sanctionarea magistratilor:

`In perioada 01.01.2006-25.06.2009, CSM:

–  A incuviintat arestarea preventiva pentru un judecator si sase procurori;

–  Ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale, pana in prezent au fost suspendati din functie 9 judecatori (2005 – un judecator, 2006 – cinci judecatori, 2007 – un judecator, 2008 – doi judecatori) si 17 procurori (2005 – patru procurori, 2006 – trei procurori, 2007 – patru procurori, 2008 – cinci procurori, 2009 – un procuror);

–  Sectia pentru judecatori a CSM a sanctionat disciplinar 32 de judecatori, din care 13 judecatori pentru savarsirea abaterii disciplinare prev de art 99 lit h (exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta);

–  Sectia pentru procurori a CSM a sanctionat disciplinar 15 procurori, din care 5 pentru savarsirea abaterii disciplinare prev de art 99 lit h`.

In dosarele solutionate definitiv in ultimii ani, amintesc selectiv doar condamnarea pentru fapte de coruptie, in anul 2005 a doi procurori şi un magistrat asistent;  in anul 2007 a trei judecatori; in anul 2008 a unui judecator, doi procurori şi un grefier; in anul 2009 a unui procuror. Cu exceptia CSM care a furnizat aceste date numai pentru ultimii trei ani, nici Ministerul Justitiei, nici Ministerul Public nu detin statistici cu privire la categoriile de persoane din sistemul juridic condamnate pentru coruptie, fiind evident ca nu au avut vreo intentie de preocupare pentru o strategie anticoruptie in acest sistem.