S.O.S. copiii Romaniei – statistici 2018

 

 

 

SONDAJ: Trei sferturi dintre români nu mai au încredere în Parlament!!

Azi a fost dat publicității anexa la un sondaj privind încrederea în instituțiile europene și naționale la nivelul țărilor membre ale UE. EUROBAROMENTRUL STANDARD 88 relevă faptul că românii au mult mai multă încredere în Justiție decât în Guvern, Parlament sau Partide politice.  Spre stupefacția mea, am descoperit că trei sferturi dintre români nu mai cred în principala instituție democratică a țării: încrederea în Parlament a atins valoarea cea mai scăzută din istoria noastră.

Această știre nu va fi însă la televiziunile care întoxică în fiecare seară cetățenii țării. Nici nu veți auzi așa ceva din gura domnului Tăriceanu, președintele Senatului, care azi a declarat ritos că legile justiției trebuiau modificate chiar mai radical pentru că a scăzut dramatic încrederea în Justiție – de fapt, el a reluat azi o declarație făcută în octombrie 2016, consilierii săi uitând să îi actualizeze datele din discurs. De fapt, dacă cineva ar încerca să vadă unul e dezastrul României, ar rămâne cu ochii doar în sfera politicului: trei sferturi dintre români nu mai cred în instituțiile politice ale Statului. Asta înseamnă, de fapt, că cetățenii nu mai au încredere în instituțiile democratice. Iată mai jos valorile din această toamnă:

	Au încredere (%)	Nu au încredere (%)	Pagina din anexă
Partide politice	13	84	T43
Parlament	18	77	T50
Guvern	21	75	T49
Justiție	36	59	T44
Poliție	55	40	T45

Dar să nu credem că Justiția stă mai bine decât Politicul ân mod accidental. Haideți să vedem care au fost valorile în EUROBAROMENTRUL STANDARD 87 anterior, cel care a măsurat încrederea la nivelul primăverii lui 2017.

	Au încredere (%)	Nu au încredere (%)	Pagina din anexă
Partide politice	18	78	T41
Parlament	27	66	T44
Guvern	33	62	T43
Justiție	40	56	T37
Poliție	54	41	T38

Ce înțelegem din cele două tabele?! Încrederea în justiție a fost și este mai mare decât în Parlament și Guvern, ajungând la finalul acestui an la un nivel dublu decât în celelalte două puteri. În timp ce în ultimele șase luni neîncrederea în justiție a sporit doar cu 3 procente, neîncrederea în Guvern a sporit amenințător cu 13 procente, iar în Parlament cu 11 procente. Cu alte cuvinte Guvernul și Parlamentul merg la vale, iar Legislativul a ajuns la cea mai mică încredere din istoria României.

9.250 acte normative in vigoare

09.03.2017 – Comunicat de presă VeDemJust: legislația primară din România cuprinde 9.250 de acte normative în vigoare.

Asociația „VeDem Just” comunică publicul larg datele oficiale cu privire la numărul de acte normative existente în România ce fac parte din așa numita „legislație primară”, adoptate de Legislativ și Executiv. Astfel, la data de 3 martie 2017 erau în vigoare 6.302 de legi, 957 de ordonanțe ale Guvernului și 1.974 de ordonanțe de urgență ale Guvernului care au fost adoptate în perioada 1990-2017, la care se adaugă 17 legi în vigoare care au fost adoptate înainte de anul 1990.

Aceste date au fost furnizate asociației „VeDem Just”, prin adresa nr. R283/R334 din 7.03.2017, de către Consiliul Legislativ, care este organ consultativ de specialitate al Parlamentului și ţine evidenţa oficială a legislaţiei României. 

Asociația „VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție” este o asociaţie alcătuită din tineri juriști care a luat naştere la 10 decembrie 2015. Scopul său este promovarea libertăţii, întărirea democrației și susţinerea statului de drept. Site-ul organizaţiei este disponibil la adresa www.vedemjust.ro.

„Suntem ţara unde o dată la trei zile un minor este omorât. Ce fel de oameni ne vor conduce peste 10 ani?“

Infracţiunile comise de copii au explodat. În ultimii cinci ani, 20.000 de minori au fost trimişi în judecată, dintre care aproape 15.000 au fost condamnaţi. Aşa arată statisticile privind delicvenţa juvenilă în România. Membru în CSM, judecătorul Cristi Danileţ crede că există o hibă în actualul sistem de educaţie. Magistratul a făcut declaraţia în contextul în care un copil a murit după ce a fost bătut cu pietre într-o şcoală din Slobozia.

Cazul lui Marian Funie (14 ani), din Slobozia (Argeş), care a decedat săptămâna aceasta, după ce a fost lovit cu pietre de colegii de şcoală ai surorii sale, a stârnit reacţiii puternice în societatea civilă şi nu numai.

„O dată pe lună un copil moare în urma unei bătăi”

Unul dintre cei care au reacţionat a fost judecătorul Cristi Danileţ. Într-o postare pe Facebook, acesta a arătat că statistica este necruţătoare şi că există un adevărat fenomen, în care copiii sunt victime iar societatea nu ia măsuri.

„O dată la trei zile un copil moare ucis într-un accident sau omorât cu sânge rece. O dată pe lună un copil moare în urma unei bătăi. Marian e cel de luna asta. Peste doua zile un alt copil va dispărea dintre noi. Dar nu ne pasă, nu?! Nici nu ne vom aduna la manifestări prin Oslo, Chicago, Sidney sau Bucureşti”, a reacţionat Cristi Danileţ.

Membru al CSM din 2011, Cristi Danileţ (41 de ani) este autorul manualului „Educaţie juridică pentru liceeni. Ghid despre drepturi şi justiţie” şi este implicat în mai multe proiecte privind acţiuni de educaţie juridică destinate elevilor de şcoli gimnaziale şi liceu. Pe blogul său, magistratul a avut mai multe articole privind delicvenţa juvenilă şi victimele din rândul minorilor.

„Ţara unde o dată la trei zile un minor violează pe cineva”

Danileţ a declarat pentru „Adevărul” că este îngrijorat de actele de violenţă exercitate asupra copiilor şi de către copii. „Avem mult prea multe cazuri de adulţi care bat copiii, îi violează, îi agresează în public, îi înjură şi îi umilesc – de multe ori e vorba chiar de cei care ar trebui să îi educe şi să aibă grijă de ei: părinţi, rude, profesori, doctori, preoţi, asistenţi maternali – sau adulţi care îi exploatează sexual, prin cerşetorie sau prin muncă”, explică magistratul.

Judecătorul susţine că sunt mult prea multe cazuri de copii care comit infracţiuni de la o vărstă fragedă, copii care de la 14 ani au deja dosare penale: furturi, tâlhării, şantaje, violuri, omoruri. „Suntem ţara unde o dată la trei zile un minor este omorât şi unde 6 din 10 minori arată că sunt bătuţi acasă, ţara unde o dată la trei zile un minor violează pe cineva şi la patru zile un alt minor omoară o persoană”, a declarat Danileţ, pentru „Adevărul”.

„Eu cred că ar trebui să fim cu toţii în alertă: ce fel de generaţie se ridică? Ce fel de oameni ne vor conduce peste 10-20 ani? Cred că deja educaţia este una inadecvată şi trebuie schimbată din temelii paradigma acesteia: trebuie să pregătim oameni pentru viaţă, dispuşi să trăiască în societate conform regulilor ei”, Cristi Danileţ.

Numărul violurilor comise de minori s-a dublat faţă de acum 5 ani.

Pe blogul său, Daniţel a avut două postari având ca temă „Delincvenţa juvenilă” şi „Minorii victime”, care au avut ca punct de plecare statisticile oficiale. Potrivit sursei citate, în ultimii cinci ani, în România au fost trimişi în judecată peste 20.000 de minori, dintre care aproape 15.000 au fost condamnaţi. „Noul Cod penal, care a redus pedepsele pentru majoritatea infracţiunilor şi a eliminat aplicarea pedepsei închisorii pentru minori, a generat o scădere cu o mie a numărului de copii trimişi în judecată, fără ca asta să însemne o scădere a numărului de infracţiuni comise de minori”, arată Danileţ. Datele oficiale  arată că 3580 de minori au fost trimişi în judecată în 2011, 4964 de minori- în 2012, 4826 de minori- în 2013, 3422 de minori- în 2014 şi 3535 de minori- în 2015.

„Statistica ne arată că în fiecare zi sunt trimişi în judecată cinci minori pentru comiterea infracţiunilor de furt şi doi minori pentru tâlhărie. În fiecare zi încă un minor care comite o lovire sau vătămare corporală simplă ori gravă ajunge în faţa instanţei. La fiecare trei zile încă un minor este adus în faţa judecătorul pentru că a comis un act sexual cu privire la un alt minor sau pentru că a comis un viol. Este de remarcat că numărul violurilor comise de minorii trimişi în judecată s-a dublat faţă de acum 5 ani. De asemenea, încă un alt minor este adus în faţa judecătorului o dată la trei zile pentru că a omorât o altă persoană, în cele mai multe cazuri cu intenţie  – doar 10% din ucideri sunt comise din culpă”, face o analiză a datelor Danileţ.

Anual, peste 4.000 de copii sunt victimele unor infracţiuni.

Într-o altă postare, Danileţ arată că statistica pe care CSM o deţine relevă date îngrijorătoare cu privire la victimele minore din cauzele aflate spre soluţionare la instanţe: în fiecare zi procurorii expediază instanţelor câte şapte dosare care privesc infracţiuni comise asupra a 11 copii. Astfel, zilnic cineva este trimis în judecată pentru că agresează fizic un copil, un altul pentru că agresează sexual un copil şi un altul pentru că omoară un minor. Anual, peste 4.000 de copii sunt victimele unor infracţiuni.

În ultimii cinci ani, în România au fost trimişi în judecată peste 11.000 de cauze privind inculpaţi minori şi adulţi care au comis infracţiuni împotriva a peste 19.000 de minori. „Statistica ne arată că în fiecare zi este trimis în judecată câte un inculpat care omoară un copil: fie cu intenţie, fie din culpă (de regulă acestea sunt urmare a accidentelor de circulaţie); un altul care agresează sexual un minor: fie viol comis asupra unui copil (ceea ce presupune lipsa consimţământului acestuia), fie act sexual cu un minor (adică minorul îşi exprimă consimţământul, dar are sub 15 ani); încă unul care fură bunuri de la un minor sau îl tâlhăreşte. Avem aproximativ 200 de dosare cu minori care sunt loviţi sau răniţi fizic în fiecare an. Câte unul este omorât în fiecare lună în bătaie”, a analizat datele Danileţ.

Judecătorul mai arată că minorii sunt folosiţi din ce în ce mai mult în producere de fotografii sau filme pornografice – aceasta atrage trimiterea în judecată a peste 75 de persoane anual, de 6 ori mai mult decât în urmă cu cinci ani.  Există dosare în faţa instanţelor pentru traficarea a peste 250 de minori anual.

Manualul de educatie juridica pentru liceeni („Ghid despre dreturi şi justiţie”) şi cel pentru elevii de gimnaziu („Unde-i lege nu-i tocmeală”) sunt disponibile gratuit la http://www.educatie juridica.ro si în format printat de la membrii asociatiei Voci pentru Democratie si Justitie http://www.vedemjust.ro.

Drama care a şocat România

Reamintim că pe 17 februarie, Marian s-a dus la şcoala unde învăţa una dintre surorile sale, elevă în clasa a III-a. Fetiţa mai împărţea cu el, din când în când, laptele şi cornul. Spera să-i fi păstrat ceva şi de data aceasta. Nu se aştepta însă să fie primit cu atâta violenţă de colegii fetei.

Camerele de supraveghere ale şcolii au surprins momentul în care Marian a ieşit pe poartă. Băiatul îşi dusese palma la tâmplă după ce a fost lovit în cap. Copilul intrase într-o ceartă cu câţiva elevi din ciclul primar. Băieţii, cu câţiva ani mai mici, au vrut să-l gonească şi au început să arunce în el cu ce au nimerit.

O piatră l-a izbit în creştet. Marian a ajuns acasă pe picioarele lui, însă a doua zi a intrat în comă. „A venit plângând de durere. Ne-a zis că un copil de la şcoală i-a dat cu piatra în cap… Îl durea tare, dar tot mai putea să vorbească… Apoi, i s-a făcut rău de tot. Întâi l-au dus la spitalul de la Mozăceni, că era mai aproape. Aici au zis că e grav şi l-au trimis la Piteşti, iar doctorii de la Piteşti l-au trimis la Bucureşti“, povestea, atunci, Gabriela Funie, mama copilului.

Puştiul a fost transferat la Spitalul Bagdasar Arseni din Capitală, unde a fost operat, însă starea lui s-a înrăutăţit. La scurt timp a intrat într-o comă profundă, din care n-a mai ieşit. Pe 27 aprilie, Marian a murit.

Citeste mai mult: adev.ro/o6ejtv

 

Statistici 2011-2015 (ep. 2): Minorii victime

Statistica pe care CSM o deţine relevă date îngrijorătoare cu privire la victimele minore din cauzele aflate spre soluţionare la instanţele noastre: în fiecare zi procurorii expediază instanţelor câte şapte dosare care privesc infracţiuni comise asupra a 11 copii. Astfel, zilnic cineva este trimis în judecată pentru că agresează fizic un copil, un altul pentru că agresează sexual un copil şi un altul pentru că omoară un minor. Anual, peste 4.000 de copii sunt victimele unor infracţiuni.

După ce în precedentul articol am prezentat datele cu privire la delincvenţa juvenilă din ultimii cinci ani, acum pun la dispoziţia publicului date privind minorii victime, subliniind că este vorba doar de dosarele trimise în faţa instanţelor de către procurori. Numărul real de infracţiuni comise asupra minorilor nu poate fi cunoscut, căci sunt infracţiuni care nu se descoperă niciodată. De asemenea, o parte din infracţiuni nu pot fi probate. În fine, pentru alte infracţiuni procurorii consideră că nu este necesară trimiterea în judecată.

În ultimii cinci ani, în România au fost trimişi în judecată peste 11.000 de cauze privind inculpaţi minori şi adulţi care au comis infracţiuni împotriva a peste 19.000 de minori.

Statistica ne arată că în fiecare zi este trimis în judecată câte un inculpat care omoară un copil: fie cu intenţie, fie din culpă (de regulă acestea sunt urmare a accidentelor de circulaţie); un altul care agresează sexual un minor: fie viol comis asupra unui copil (ceea ce presupune lipsa consimţământului acestuia), fie act sexual cu un minor (adică minorul îşi exprimă consimţământul, dar are sub 15 ani); încă unul care fură bunuri de la un minor sau îl tâlhăreşte.

Avem aproximativ 200 de dosare cu minori care sunt loviţi sau răniţi fizic în fiecare an. Câte unul este omorât în fiecare lună în bătaie.

Minorii sunt folosiţi din ce în ce mai mult în producere de fotografii sau filme pornografice – aceasta atrage trimiterea în judecată a peste 75 de persoane anual, de 6 ori mai mult decât în urmă cu cinci ani.  Există dosare în faţa instanţelor pentru traficarea a peste 250 de minori anual.

Părinţii divorţaţi evită plata pensiei de întreţinere datorată minorilor în peste 500 de cazuri, ceea ce atrage constituirea unui dosar penal pentru fiecare.

Iată mai jos un tabel cu date statistice care reflectă cele de mai sus.

	2011	2012	2013	2014	2015
Nr. minori victime în dosarele finalizate prin condamnări	2641	4327	4482	3733	4229
Total dosare cu minori victime	1756	2803	2835	2379	2405
din care:
Omoruri	96	141	130	123	100
Ucideri din culpă	209	312	324	234	205
Loviri cauzatoare de moarte	15	21	19	13	14
Violuri	148	242	319	236	193
Acte sexuale cu minori	97	186	217	112	157
Loviri şi vătămări corporale, cu intenţie şi din culpă	184	278	299	196	196
Lipsiri de libertate	13	21	24	22	21
Trafic de minori	178	325	286	359	261
Pornografie infantilă	12	14	24	47	76
Abandonuri de familie	376	516	553	495	556
Furturi	134	161	154	118	124
Tâlhării	147	258	226	155	156

iar în ANEXĂ regăsiţi un tabel detaliat cu numărul de dosare implicând minori victime pentru toate infracţiunile comise în ultimii 5 ani, în funcţie de instanţa competentă să judece în fond – Judecatorii, respectiv Tribunale; respectiv un tabel cu numărul de minori condamnaţi şi minori victime.

Statistici 2011-2015 (ep.1): Delincventa juvenila

Statistica pe care CSM o deţine ar putea fi folosită pentru explicarea anumitor fenomene sociale şi conturarea unor politici ale statului. Din păcate, deşi adunăm în fiecare an „tone” de date, nimeni nu pare a fi interesat de ele. Încep o serie de articole pe această temă cu datele despre minori. Prin prezentul articol pun la dispoziţia publicului cifre privind delincvenţa juvenilă, subliniind că este vorba de dosarele trimise în faţa instanţelor de către procurori. Numărul real de infracţiuni comise de minori nu poate fi cunoscut, căci sunt infracţiuni care nu se descoperă niciodată; o parte din infracţiuni nu pot fi probate; iar pentru o altă parte procurorii consideră că nu este necesară trimiterea în judecată.

În ultimii cinci ani, în România au fost trimişi în judecată peste 20.000 de minori, dintre care aproape 15.000 au fost condamnaţi. Noul Cod penal, care a redus pedepsele pentru majoritatea infracţiunilor şi a eliminat aplicarea pedepsei închisorii pentru minori, a generat o scădere cu o mie a numărului de copii trimişi în judecată, fără ca asta să însemne o scădere a numărului de infracţiuni comise de minori. În ultimii doi ani s-a înregistrat un număr de aproximativ  800 de copii condamnaţi la măsuri educative privative de libertate în locuri destinate lor.

Statistica ne arată că în fiecare zi sunt trimişi în judecată cinci minori pentru comiterea infracţiunilor de furt şi doi minori pentru tâlhărie. În fiecare zi încă un minor care comite o lovire sau vătămare corporală simplă ori gravă ajunge în faţa instanţei. La fiecare trei zile încă un minor este adus în faţa judecătorul pentru că a comis un act sexual cu privire la un alt minor sau pentru că a comis un viol. Este de remarcat că numărul violurilor comise de minorii trimişi în judecată s-a dublat faţă de acum 5 ani. De asemenea, încă un alt minor este adus în faţa judecătorului o dată la trei zile pentru că a omorât o altă persoană, în cele mai multe cazuri cu intenţie  – doar 10% din ucideri sunt comise din culpă.

Deşi în România permisul de conducere se obţine începând cu vârsta de 18 ani, totuşi un număr de peste 100 de minori prinşi la volan sunt trimişi în judecată în fiecare an. Avem în România minori implicaţi în comiterea de infracţiuni de pornografie infantilă, consum şi trafic de droguri, trafic de persoane.

Iată mai jos un tabel cu date statistice care reflectă cele de mai sus.

MINORI INCULPAŢI	2011	2012	2013	2014	2015
Total	3580	4964	4826	3422	3535
din care:
Furturi	2172	2882	2770	1850	1761
Tâlhării	478	716	726	557	710
Loviri şi Vătămări	250	366	376	244	299
Violuri	67	97	96	103	110
Acte sexual cu minor	31	40	41	24	20
Omoruri	44	99	95	73	95
Ucideri din culpă	12	16	12	8	9
Infracţiuni rutiere	130	135	143	140	162
Consum şi Trafic de droguri	22	42	39	36	30

iar în ANEXĂ regăsiţi un tabel detaliat cu numărul de minori inculpaţi pentru toate infracţiunile comise de ei în ultimii 5 ani, în funcţie de instanţa competentă să judece în fond – Judecatorii, respectiv Tribunale.

Alcoolismul si carnagiul de pe soselele din Romania: sanctionare insuficienta

Preambul: În aceste zile asistăm la reluarea dezbaterilor cu privire la modul de sancţionare a infracţiunilor comise în trafic. Din păcate, urmare a agresării unor poliţişti în trafic de către şoferi care consumaseră băuturi alcoolice înainte să se urce la volan (Bucureşti, Mamaia). Încă din anul 2010 UE a alcătuit un Plan de reducere la jumătate a numărului deceselor rutiere până în anul 2020. În martie 2015 Comisia Europeană chiar a publicat date statistice cu privire la decesele în urma unor accidente de circulaţie, ce au avut loc din diverse cauze: raportat la numărul locuitorilor din fiecare stat membru al Uniunii, în ultimii şapte ani România a ocupat a ocupat locul trei (în 2008 şi 2011), locul doi (în 2009, 2010, 2014) şi locul întăi (în 2012 şi 2013). 

Fenomenul infracţional: Infracţiunile la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice lucru sunt extrem de periculoase: uneori şoferii sunt prinşi în trafic mai înainte de a avea vreun eveniment rutier; altădată aceste infracţiuni au drept urmare pagube materiale, răniţi şi morţi. Dacă daunele materiale sunt acoperite prin despăgubiri băneşti relativ uşor de probat, pentru daune morale – aşa cum am mai arătat –  justiţia nu are tarife sau standarde, practica instanţelor fiind extrem de variată cu privire la compensarea suferinţei.

Consiliul Superior al Magistraturii în care deţin calitatea de membru este instituţia care adună toate datele statistice despre cauzele aflate pe rolul instanţelor. Analizând datele la care am avut acces (ataşate la sfârşitul postării), am ajuns la următoarele concluzii:

1. Infracţiunile la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice reprezintă categoria de cauze cea mai numeroasă aflată pe rolul instanţelor din România. Este vorba de: conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului, a unui autovehicul neînmatriculat, a unui autovehicul fără permis de conducere, părăsirea locului accidentului şi sustragerea de la recoltarea probelor biologice.
2. Dintre acestea, 70% sunt cauzele ce privesc conducerea pe drumurile publice cu alcoolemie. În România sunt 6 milioane de şoferi, ceea ce înseamnă că la fiecare o mie de şoferi 2.5 sunt prinşi conducând băuţi peste limita minimă penală.
3. În ultimii ani s-a înregistrat o creştere a dosarelor de acest gen aflate pe rolul instanţelor. Iată mai jos statistica din ultimii patru ani anteriori intrării în vigoare a Noului Cod Penal (1 februarie 2014):

Număr dosare înregistrate la Judecătorii:

Obiectul cauzelor	2010	2011	2012	2013
Accidente mortale de circulaţie	826	901	920	921
Infr. contra sig. circulaţ pe dr. publice (OUG195/2002), din care: – conducerea cu imbibatie alcool – parasirea locului accidentului – conducere fara permis	13.241 8.683 169 3.552	14.064 9.688 200 4.001	14.040 9.530 279 3.583	15.491 11.141 279 3.984

Tratamentul sancţionator: Ne-am fi aşteptat ca, având în vedere creşterea fenomenului infracţional în acest domeniu, să avem efect în mediul judiciar – creşterea cuantumului pedepselor aplicate de judecători şi aplicarea cât mai rar a suspendării executării, şi un efect în domeniul legal – înăsprirea pedepselor prevăzute în codul penal.  Dar lucrurile nu au stat aşa:

1. Iată mai jos reacţia instanţelor de judecată la evoluţia infracţiunilor la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice:

Anul	Nr. cauze	Pedepse aplicate   amendă                închisoare	Pedepse cu închisoarea sau amenda cu suspendarea executării     număr                 procente
2010	11.925	96                                   1.286	10.485         adică          88%
2011	13.683	473                                  1.724	11.469         adică            84%
2012	12.832	303                                  1.569	10.943        adică            85%
2013	13.015	267                                  1.601	11.144         adică            86%

        2. Iată şi reacţia legiuitorului. Am analizat, prin comparaţie, tratamentul penal al acestor infracţiuni înainte şi după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal:

Infracţiune	OUG nr. 105/2002	Noul Cod penal 2014
Conducerea unui autovehicul având o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge	închisoare 1-5 ani	închisoare 1-5 ani sau amendă 1.800-150.000 lei
Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice	închisoare 2-7 ani	închisoare 1-5 ani
Circulare cu autovehicul  neînmatriculat	închisoare 1-3 ani	închisoare 1-3 ani sau amendă 1.800-150.000 lei
Conducere fără permis de conducere fără permis	închisoare 1-5 ani	închisoare 1-5 ani
Părăsirea locului accidentului	închisoare 2-7 ani	închisoare 2-7 ani

Interpretarea datelor: Cifrele de mai sus de spun că reacţia organelor statului nu este una potrivită:

1. Deşi în România numărul de infracţiuni privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice creşte de la an la an, în cazul unora legiuitorul a optat în noul cod penal pentru o sancţionare mai uşoară.
2. Din păcate nici instanţele nu au o reacţie adecvată: majoritatea judecătorilor se limitează la a aplica o sancţiune în fiecare cauză concretă, fără să realizeze că ei au un rol social în combaterea fenomenului infracţional; practic, instanţele se limitează la represiune, uitând că au un rol şi în prevenţia generală. Am motive să cred că statistica din anii trecuţi se va păstra.
3. Dar chiar şi cu privire la represiune, statistica din anii 2010-2013 arată că, indiferent de fluctuaţia numărului de infracţiuni, şansele de a primi de la judecător o pedeapsă cu suspendarea executării a fost de 8.5 din 10. Practic, aproape toţi infractorii primari (aflaţi la primul contact cu legea penală) au primit o pedeapsă cu suspendarea deşi această măsură nu a fost şi nu este o obligaţie pentru judecător. Nu am motive să cred că pe anii următori practica va fi alta, căci şi pe noul cod, cine ia cel mult 3 ani închisoare va beneficia de suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
4. Pentru cei care ajung în penitenciar, extrem de rar după cum am arătat, liberarea condiţionată rămâne, evident, aplicabilă: după executarea a două treimi vor fi puşi în libertate.
5. Mai mult, potrivit noii legislaţii, pentru toate aceste infracţiuni e posibil ca procurorul să renunţe la urmărirea penală stabilind că fapta nu prezintă interes public de a fi cercetată. De aceea cred că numărul cauzelor care în următorii ani vor ajunge la instanţe se va diminua (deja statistica pe anul 2014 ne arată acest lucru).

Soluţii: Având în vedere creşterea numărului de infracţiuni la regimul circulaţiei rutiere, probabil că se impune o înăsprire a sancţiunilor legale: eliminarea posibilităţii de a fi aplicată amenda penală ci doar închisoarea, ridicarea minimului special al pedepselor, eliminarea posibilităţii de a se renunţa la urmărirea penală, eliminarea dreptului la liberare condiţionată, includerea printre infracţiuni a faptei de a conduce cu 50 km/h peste limita maximă admisă etc.

Cu toate acestea, cred că şi pe actuala legislaţie organele judiciare ar putea avea o mare contribuţie la combaterea acestui fenomen prin înăsprirea reacţiilor şi tratamentului sancţionator:

1. Procurorii ar trebui să aplice instituţia renunţării la urmărirea penală doar în mod excepţional. Infracţiunile la regimul circulaţiei rutiere sunt infracţiuni de pericol, iar când sunt soldate şi cu eveniment rutier, personal nu văd cum ar putea fi justificată renunţarea. O soluţie de renunţare la urmărirea penală pentru alcoolemie de peste 1 la mie, cum înţeleg că se face în unele judeţe, este inacceptabil!
2. Judecătorii ar trebui să aplice sancţiuni ferme, amenda să fie aplicată doar în mod excepţional, iar suspendarea executării cu maximă precauţie şi numai motivat.
3. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a mai conduce pe un anumit număr de ani nu e obligatorie. Oricum, eu nu ştiu să se aplice în practică, judecătorii considerând că urmările administrative din legea circulaţiei ar fi de ajuns. Ei bine, nu e aşa: ridicarea permisului pe o anumită perioadă sau posibilitatea de a da din nou examen pentru a obţine permisul anulat sunt insuficiente deseori.
4. Nu ştiu de ce nimeni nu şi-a pus problema confiscării autoturismului: legea permite în prezent ca bunul făptuitorului care a fost folosit la comiterea infracţiunii să fie confiscat. E adevărat, raportat la Decizia CCR nr. 661/2007, ar putea fi destul de greu, dar nu cred că imposibil, de motivat o asemenea măsură. De altfel, îmi amintesc că acum doi ani premierul anunţa public că ar dori modificări legislative care să permită confiscarea autoturismului pentru comiterea unor contravenţii la regimul circulaţiei rutiere. Demersul nu a mai fost făcut, dar dacă pentru contravenţii ne gândeam la confiscare, cu atât mai mult raţiunile se menţin în caz de comitere a infracţiunilor în această materie.
5. Poliţiştii trebuie să îşi intensifice acţiunile în trafic. Cu toţii ştim că cel prins în trafic băut nu este pentru prima dată în acea stare. El reprezintă un pericol pentru toţi cetăţenii oneşti. În plus, pe unii dintre cei condamnaţi cu suspendare îi regăsim pe şosele conducând fără permis.
6. Fiecare poliţist aflat în trafic să fie dotat cu mini-cameră video. Sistemul i-ar ajuta să probeze eventualele insulte sau chiar ultraj comise împotriva lor şi i-ar proteja de acuzaţiile de abuz în serviciu sau luare de mită.
7. Procurorii nu trebuie să se sfiască în a propune arestarea preventivă a şoferilor băuţi care comit accidente soldate cu victime omeneşti sau care fug de la locul accidentului.
8. Judecătorii trebuie să aplice sancţiuni ferme pentru ucidere din culpă sau vătămare corporală din culpă care sunt comise ca urmare a unei infracţiuni la legea circulaţiei. După părerea mea, pentru cel care se urcă băut la volan sau conduce cu mult peste limita legală a vitezei şi accidentează o persoană în aceste condiţii nici nu ar mai trebui să se pună problema comiterii vreunei infracţiuni contra persoanei din culpă, ci cu intenţie indirectă.

Pentru cei care au nevoie, le pun la dispoziţie statistica utilizată: Nr.cauze 2010-2015 şi Pedepse 2010 – 2013

Ce e mai scump: omul sau animalul?

Circula zilele trecute o ştire cu diminuarea de către o instanţă italiană cu 30% a despăgubirilor cerute la un caz de accident de circulaţie pentru faptul că cel ucis era român şi la noi costul de trai ar fi mai scăzut.

Mi-am amintit cu această ocazie de un interviu al meu de acum doi ani în care arătam că nici judecătorii din România nu au nişte standarde fixe cu privire la despăgubirile pe care trebuie să le acorde în caz de deces a unei persoane, nici măcar ca urmare a unui accident de circulaţie. Menţionam atunci că Fondul de protecţie a victimelor străzii a alcătuit în anul 2012 un studiu potrivit căruia în practica din Romania anilor 2008-2010, sumele de bani în caz de deces acordate părinţilor celui decedat reprezentau echivalentul a 53 salarii medii pe economie, apoi în ordine soţilor supravietuitori 37 salarii, copiilor minori 36 salarii, celor majori 26 salarii şi fraţilor/surorilor 21 salarii.

Nu ştiu care este practica actuală a instanţelor. Dar cred că e bine să se ştie că avem standarde pentru animale. Astfel, potrivit anexelor 1 şi 2 ale Legii nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic omorârea unui urs te costă 40.000 euro (adică 100 salarii medii pe economie), a unui elan 20.000 euro (50 salarii medii), a unei capre negre 16.000 euro (40 salarii medii), a unui cerb 12.000 euro (30 salarii medii).

Nu ne rămâne decât să comparăm nivelul despăgubirii acordate în caz de provocare a decesuluui unui om (şi încă din culpă, nu mai socot ce ar înseamna să fie omor cu intenţie) şi a celei acordate în caz de omorâre a unui animal…

Romania ocupa locul 59 la competitivitate

Raportul anual al World Economic Forum pe 2014-2015 prezintă indicele global al competitivităţii pentru 144 de economii. S-au luat în calcul indici pentru fiecare domeniu în parte, făcându-se, la final, o medie între el. Printre criteriile analizate se numără şi transparenţa decizională, modul în care au fost cheltuiţi banii publici, calitatea infrastructurii, eficienţa, independenţa justiţiei şi inclusiv încrederea în politicieni.

România este pe locul 59 combinând toate criteriile, notate de la 1 (f.slab) la 7 (f.bun). Iată câteva dintre ele: la corupţie avem nota 3.1 şi locul 88. La influenţe nepotrivite nota 3 şi locul 96 (unde independenţa justiţiei este notată cu 3.5 puncte, adică locul 84). La eficienţa guvernării avem nota 3.2 şi locul 101. La calitatea educaţiei obţinem 4.4 puncte şi locul 50. La încrederea în politicieni avem 2.3 puncte şi locul 109.

Cele mai mari piedici în calea afacerilor sunt: accesul la finanţare, taxele, infrastructura şi coropţia. Cel mai prost rezultat îl avem la capacitatea de a reţine valorile în ţară – locul 128.