CRISTI DANILEŢ – judecător

15/03/2018

„Anticoruptia distruge elitele” – ei, asi?!

Filed under: 1. EXPLICATIE,coruptia,Demitizare — Cristi Danilet @ 5:56 PM
Tags: , ,

elitaSpune cineva azi „Instituţiile care trebuie să combată corupţia au luat o acţiune pe cont propriu, benefică pentru ele şi pentru alţii, din străinătate, de a elimina elitele politice, elitele economice, elitele intelectuale şi academice din România„. Păi, vă spun eu care e realitatea:

Orice om, elitist sau nu, care comite un act de corupție e tras la răspundere potrivit legii – căci așa scrie la Constituție: toți suntem egali așa că, indiferent că ești elitist, parlamentar, magistrat sau boschetar, dacă ai comis o infracțiune răspunzi pentru ea. Și, dacă sunt întrunite condițiile, elitistul ăla ajunge în penitenciar (statistica ne arată că cel mult o treime din cei trimiși în judecată ajung în penitenciar). Și dacă în penitenciar respectă regulamentul intern, poate fi în continuare elitist în celula lui, poate gândi, crea, scrie. Și poate fi în continuare elitist după ce iese din penitenciar. Ba poate chiar să fie parlamentar sau primar, căci nu există nicio interdicție să fie ales de popor. Poat fi elitist intelectual, căci infractorilor nu li se ia dreptul ăsta nici în penitenciar, darămite după ce ies. La economie și mediul academic nu mă prea pricep, dar aș paria că sunt vreo doi profesori condamnați care predau bine mersi pe la universități private.

În concluzie: organele judiciare sancționează persoanele nu pentru ceea ce sunt, ci pentru ceea ce fac și numai dacă este împotriva legii. Asta scrie în fișa postului lor.

Reclame

Uite poza! Nu e poza!

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi Danilet @ 1:26 PM
Tags: , ,
fotografieCică acum dacă un inculpat spune că are o fotografie cu un om al legii, e o problemă. S-a comis nu știu ce mare faptă imorală, ba poate chiar și ilegală!! Pe bune?!
Păi să vă spun niște secrete pe care – de fapt – cred că le știe toată lumea:
Oamenii legii au și ei viață socială și se întâlnesc cu prietenii, ba chiar beau și o bere în vreun bar – o fi crimă de „lesnațiune”!
Oamenii legii au și ei telefoane mobile și mai fac câte un selfie, chiar – așa ceva este de neconceput, nu?! Chiar unii, mai populari, sunt recunoscuți de trecători sau studenți, sunt opriți și fac la cererea acestora, cu ei, câte o fotografie – fără să le ceară cazierul, greșeală mare, nu?!
Ba chiar oamenii legii merg și la plajă și – incredibil! – au costume de baie. Unele cu floricele. Și aș paria că unii au pijamale cu elefănței.
Oamenii legii ies și ei la pădure, mai frig un porc, mănâncă un miel sau unii, ca mine, sunt vegetarieni – așa ceva!!
Sunt unii oameni ai legii care atunci când fac jogging sau când merg la sală, transpiră!! Iar când fac yoga sau meditație se simt al naibii de ok – ceva nu-i cușer, hmmm?!
Dar să vedeți: sunt unii oameni ai legii care țin post și se duc la bisercă, iar alții sunt atei. Și – grozăvia grozăviilor!! – în timp ce unii ascultă muzică populară, alții sunt rockeri și dau din cap la concerte. Ba aș putea jura că i-am văzut pe unii cântând imnul statului, în timp ce alții cântă la karaoke, și acolo, fals…
Oamenii legii au și ei copii. Și – stupoare!! – nu i-au făcut în eprubetă!!! Oamenii legii se mai enervează, mai țipă la partener și – contrar tuturor așteptărilor din lumea asta – mai divorțează și ei. Unii nu doar o dată – recidiviștii!!!
Și, da, recunosc, am făcut și eu un selfie cu un infractor. De fapt, mai multe. Am mâncat și am băut cu el, ne-am vizitat, am bârfit și am râs împreună. Numai că la acea dată credeam că e de partea legii. Timpul a dovedit că oamenii se schimbă. A trecut de cealaltă parte și a fost condamnat. Azi, deservește tabăra pe care a ales-o, de unde împroașcă cu noroi sistemul în care a lucrat, prietenii care au crezut în el, colegii lângă care a stat. Dar e alegerea lui. Sunt faptele lui. Nu mi se poate imputa azi o alegere pe care am făcut-o înainte ca respectivul să treacă linia.
Așa că … mai lasați-ne cu prostia asta: „Am o poză cu cineva suspus, nu v-o arăt, dar să știți că o am”. Frate, ține poza și fă borș cu ea! Am și eu poze, în unele am ieșit fain, în altele nașpa! Ba chiar am poze mai multe decât tine, na!
PS. Nu vorbește nimeni în această postare de șantaj.

Hotarari remarcabile: 19 ani inchisoare pt „accident” de circulatie

Filed under: hotarari remarcabile — Cristi Danilet @ 12:44 AM
Tags: ,

accidentClaudiu Pașnicu, acuzat că a provocat un accident rutier grav la începutul anului 2017, soldat cu moartea a două persoane, a fost condamnat definitiv miercuri la 19 ani şi 8 luni de închisoare. 

Este cea mai mare pedeapsă aplicată în Ro pentru așa ceva! Dar, trebuie să remarc că nu este vorba de un „accident de circulație”, cum spune presa. Accident este când conduci un autoturism și produci o vătămare sau pagubă din greșeală ori din ușurință. Când conduci ca nebunul și încalci multiple reguli de circulație, nu poți fi acuzat decât de infracțiune comisă cu intenție. Detalii pentru specialiști aici: D2576/99/2017 al Curții de Apel Iași.

Pentru nespecialiști: omul circulă prin oraș, depășește pe contrasens o coloană de mașini, intră pe roșu în patru intersecții, de abia poate să evite doi pietoni, după care izbește o mașină care circula regulamentar și produce astfel moartea a doi soți aflați în mașina lovită. Instanța de apel a considerat că nu a fost un accident (așa cum a stabilit prima instanță), ci că au fost două infracțiuni comise cu intenție: o tentativă de omor cu două victime (8 ani închisoare) și un omor cu două victime (17 ani închisoare). Inculpatul fusese arestat imediat după comiterea faptelor.

Procurorul trimisese în judecată inculpatul pentru aceste două infracțiuni, Tribunalul a schimbat încadrarea în infracțiuni comise din culpă, dar Curtea de Apel, în mod definitiv, a decis că încadrarea dată de procuror era cea corectă.

Societate de asigurări a fost obligată să plătească rudelor victimelor decedate sumele de: 16.335 lei și 800 lire (daune materiale) și 600.000 lei daune morale (către o rudă, probabil fiica) și alți 100.000 lei daune morale (către o altă rudă) și suma de 1600 lei daune materiale și 40.000 lei daune morale (către o altă rudă).

13/03/2018

Crima de leznatiune??

Filed under: libertate de exprimare,noile coduri — Cristi Danilet @ 2:06 PM
Tags: , , , ,

palatulparlamentuluiAm văzut că există o dezbatere publică generată de o declarație a președintelui PSD cu privire la introducerea în Codul penal a unei infracțiuni care să interzică defăimarea țării sau a națiunii. Eu spun că o astfel de infracțiune a existat timp de 10 ani în legislația românească. 

Astfel, prin pct. 101 din Legea 140/1996 s-a modificat vechiul Cod penal (intrat în vigoare în 1969) și s-a introdus art. 236 ind. 1 C.pen cu următorul conținut:: „Defăimarea țării sau a naţiunii Articolul 236^1 – Manifestările publice săvârşite cu intenţia de a defaima ţara sau naţiunea română se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”. Nu se mai păstrează pe site-urile Parlamentului expunerea de motive care a stat la baza acestei incriminări. Nu mai deținem nicio informație cu privire la posibile condamnări pentru acea infracțiune. Mai mult, manualele de drept apărute în anii următori (vezi mai jos un exemplu din „Drept penal român – partea specială”, O.Loghin, T.Tudorel, Editura Șansa,  București, 2001) nu dau nicio explicație validă în ce ar putea consta în concret această infracțiune și nu oferă niciun exemplu de practică judiciară. 

defaim1 defaim2

10 ani mai târziu se decide a se renunța la această infracțiune. Astfel, printr-un proiect inițiat în anul 2005 de Guvern la cererea Ministerului Justiției condus de Monica Macovei, Parlamentul a adoptat Legea 278/2006, care prin pct. 56 abroga infracțiunea de „defăimarea țării sau a națiunii”. În același timp se abrogă infracțiunile de „insultă” și „calomnie” (o greșeală cu privire la calomnie – părerea mea – infracțiune care există în toate țările europene). Din expunerea de motive care însoțește proiectul de lege (atașat mai jos în facsimil) aflăm la pag. 5 că „țara” și „națiunea” sunt noțiuni abstracte, că există un risc ca infracțiunea să fie aplicată atunci când sunt exprimate aprecieri critice de natură politică, istorică sau sociologică, că valorile protejate de această normă pot fi confundate cu cei aflați la putere, că textul nu este clar, că statul nu poate comite ingerințe în libertatea de exprimare care e un drept fundamental ocrotit de CEDO.

defaimare

Ce nu se spune este că în Parlament există deja un proiect de lege care prevede reincriminarea infracțiunii de mai sus, considerată în expunerea de motive o „crimă de lesnațiune”. În martie 2016 mai mulți deputați și senatori au inițiat acest proiect care în 1.11.2016 a fost aprobat de Senat și care în prezent se află în Camera Deputaților, la comisii. Guvernul condus de Cioloș a arătat că nu susține acest proiect. Comisia pentru drepturile omului a dat aviz negativ acum un an, după care va urma raportul de la comisia juridică și apoi votul în Plen.

Este adevărat în art. 30 alin. 7 din Constituția României  se prevede: „Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”. Pentru punerea în aplicare a acestei dispoziții există art. 9 lit. a) din Legea 60/1991 potrivit căruia „Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte: a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-diversioniste, defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la ură naţională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violenţă publică şi la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri”.

11/03/2018

2% pentru Educatie juridica

Filed under: 1. EXPLICATIE,educatie,EDUIURIS,VeDem Just — Cristi Danilet @ 2:03 AM
Tags: , ,

2%DAȚI 2% din impozit și putem avea cu 2% mai puține VICTIME și INFRACTORI minori!

De trei ani de zile asociația VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție face educație juridică pentru elevi: mergem în școli și licee, explicăm copiilor și tinerilor drepturile dar, mai ales, obligațiile, le dăm cărți cu principalele legi explicate pe înțelesul lor, întreținem site-ul educatiejuridica.ro, facem doza săptămânală de educație juridică ce apare pe Facebook pe contul „Educatie juridica” și pregătim un proiect digital unic în Europa care va fi lansat la finalul acestei luni.

În loc ca tot impozitul anual din salariul/pensia/venitul tău din anul 2017 să meargă către stat, alege să direcționezi 2% către noi: descărcă formularul de mai jos, completează primul paragraf care te privește (partea noastră este deja completată), semnează la rubrica „contribuabil”, apoi depune-l la Administrația Financiară de care aparții până la 25 mai 2018, direct sau prin poștă cu scrisoare recomandată.

Noi îți mulțumim! Copiii și tinerii îți mulțumesc!

Pentru cei care realizează venituri din activități independente:   https://vedemjust.ro/uploads/200.pdf.
Pentru salariați și pensionari:   https://vedemjust.ro/uploads/230.pdf

10/03/2018

Cristi Danilet: Un milion de vizualizari

Filed under: 1. EXPLICATIE,interviu — Cristi Danilet @ 7:58 PM

UN MILION de vizuallizări!!! Sunt onorat: 5 minunte despre prezent, dar mai ales despre viitor…

VIDEO la https://goo.gl/2b3yhU

01/03/2018

Saptamana educatiei juridice: 5-9 martie

Filed under: educatie,EDUIURIS — Cristi Danilet @ 12:08 PM
Tags: , , , , ,

copii scoala copii sala

În săptămâna 5-9 martie se va desfășura din nou o campanie de educație juridică pentru elevii din școli și licee.

Există din 2013 un Protocol de implementare a educației juridice în unitățile din învățământul preuniversitar, reînnoit în anul 2017, semnat între Ministerul Educației și Ministerul Justiției, CSM, PICCJ și ICCJ. La el a aderat Uniunea Națională a Barourilor din România, precum și mai multe ONG-uri – printre ele Voci pentru Democrație și Justiție ce administrează site-ul www.educatiejuridica.ro și a elaborat manualul Educație juridică pentru liceeni.

La instanțe și parchete a fost comunicată recent decizia Comitetului de monitorizare a activităților din cadrul acestui protocol prin care s-a stabilit că, în acest semestru al anului, „săptămâna educației juridice” este fixată în perioada 5-9 martie. Aceasta înseamnă că elevii pot vizita tribunalele sau judecătorii/procurorii/avocații pot fi invitați în școli și licee pentru întâlniri cu elevii. Pentru a invita un judecător, directorul sau dirigintele trebuie să ia legătura cu instanța (președintele sau grefierul-șef) cea mai apropiată de școala sa – datele de contact sunt aici – și să stabilească ziua, ora și locul întâlnirii. Desigur, asemenea activități se pot desfășura și în orice altă perioadă, în funcție de disponibilitatea celor implicați.

0

28/02/2018

Impotriva dezinformarii: Principiul simetriei nu se aplica in dreptul public

Filed under: CCR,impotriva dezinformarii,MJ — Cristi Danilet @ 11:59 PM
Tags: , , ,
ccr
.
PRINCIPIUL SIMETRIEI NU SE APLICĂ ÎN MATERIE CONSTITUȚIONALĂ!
 .
Am văzut că unii citează din decizia CCR de ieri care se referă la NUMIRE și invocă că în baza „principiului simetriei” argumentele pentru numire s-ar aplica și pentru REVOCARE.
.
Acum, să ne reamintim: în anul întâi la facultatea de Drept se învață drept constituțional, iar în anul doi se învață dreptul civil. Doar la această din urmă materie se vorbește de principiul simetriei actelor juridice, adică în dreptul privat, care privește persoanele, nicidecum în dreptul public, care privește autoritățile.
.
Dar să vedem ce spune CCR în două decizii celebre: „Bazându-şi soluţiile pe principiul simetriei, legiuitorul nu a ţinut seama de faptul că aplicarea acestui principiu în dreptul public, cu atât mai mult în dreptul constituţional, cu deosebire la organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice, nu este posibilă. Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă”. (dec. 147/2007 și dec. 731/2012)

27/02/2018

Decizia CCR 45/2018 si revocarea sefilor de la varful Ministerului Public

Filed under: CCR,DNA,MJ — Cristi Danilet @ 11:07 PM
Tags: , , , , ,

ccrMinistrul justiției a propus revocarea șefului DNA. Azi CSM a avizat negativ această propunere. Președintele urmează să decidă. Tot azi a apărut însă și motivarea deciziei CCR referitoare la modificările propuse legii de statut a judecătorilor și procurorilor. A fost destul ca să apară speculații cum că Președintele țării este obligat de acum să facă ceea ce zice ministrul în materie de revocare și soarta doamnei CK ar fi pecetluită. Voi arăta de ce nu este așa:

Legea nr. 303/2004, art. 54: Azi, numirea șefilor la Ministerul Publice se face de Președintele țării, la recomandarea ministrului justiției, cu avizul consultativ la CSM. Președintele poate refuza motivat numirea, ori de câte ori vrea el.

Proiectul Parlamentului din dec.2017, pct. 88: Se propune ca procedura de numire să fie aceeași, dar președintele să poată refuza motivat și o singură dată numirea.

Decizia CCR nr. 45/2018, pct. 165: Azi CCR ne spune că nu e o problemă că se limitează refuzul președintelui țării de numire la o singură dată.

Concluzie: CCR nu se referă la revocare. Speculațiile privind cazul CK sunt nefondate.

Explicații: Ministrul justiției are un rol central în procedura de NUMIRE. Iar eu susțin că nu poate să aibă același rol în procedura de REVOCARE. De ce?! Păi la numire contează doar voința ministrului, fără ca legea să propună necesitatea unui concurs sau a stabilirii unui număr minim de candidați – cu alte cuvinte ministrul poate propune într-o funcție atât de înaltă pe orice procuror, care îndeplinește condițiile de vechime și de grad prevăzute de lege, pe oricare îl dorește el. La revocare e altceva: un ministru nu se poate juca cu un procuror care are o funcție atât de înaltă, drept pentru care legea spune că poate fi dat jos în trei cazuri care ține de cariera magistratului și pe care le-am arătat și analizat aici – or, toate acestea revin în competența CSM, căci doar această instituție are mapa profesională a magistratului și rapoartele instituției judiciare pe care acesta o conduce. Ca urmare, în mod logic, dincolo de propunerea ministrului (condiție de formă), ceea ce trebuie luat în considerare de Președintele țării este  avizul consultativ al CSM (condiție de fond).

Sugestie: Sper că ne e clar tuturor că un ministrul al justiției nu are ce căuta în cariera magistraților, fie ei judecători, fie ei procurori. A fost o greșală ca în Constituția din 1991, la art. 132, să fie trecut faptul că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Această sintagmă a permis toate discuțiile, dar mai ales, speculațiile privind calitatea procurorilor de magistrați (lămurită însă de jurisprudența CCR ulterioară anului 2003, cum am arătat aici), precum și apariția reglementărilor în legi care mențin o oarecare dependență a lor de executiv (cum e reglementarea cu numirea și revocarea procurorilor de la vârful PICCJ, DNA și DIICOT), în loc ca ei să fie atașați definitiv corpului judiciar. Este o slăbiciune care trebuie odată înlăturată.

Cireașa de pe tort: Decizia CCR devine obligatorie nu de la data postării pe site-ul instituției, ci de la data publicării în Monitorul Oficial. Ea se aplică doar pentru viitor, nu pentru trecut. Procedura de revocare privind pe CK este deja în derulare și nu mai poate fi afectată de vreo decizie CCR, chiar dacă s-ar face speculații de natura celor care au determinat apariția postării mele.

MJ vs DNA: 1-6

Filed under: CSM,DNA,MJ — Cristi Danilet @ 6:17 PM
Tags: , , ,

Toader KovesiE o grea lovitură de imagine pentru ministrul justiției: CSM a respins cu 6 la 1 propunerea ministrului de revocare a șefului DNA, cel care a votat pentru fiind însuși ministrul (probabil chestiunea conflictului de interese nici nu s-a pus în discuție).

După ce a format generații întregi de juriști, el a fost înfrânt de magistrați pe o chestiune care are legătură cu managementul sistemului juridic, nu cu dreptul penal pe care l-am învățat de la dumnealui.

Este ziua în care s-a făcut diferența dintre profesor și ministru. Este ziua în care noi, foștii săi studenți, a trebuit să ne dezicem de profesorul care a ales să accepte funcția de ministru. Este ziua în care profesorul de drept trebuie să înțeleagă că nu este deloc potrivit pentru un ministru de justiție să atace sistemul pe care trebuie să îl păstorească, să pledeze în fața foștilor colegi de la CCR chiar în anul de după plecarea de acolo și să piardă o cauză, să fie asociat cu un partid condus de o persoană care este condamnată de justiția română, să se prezinte de patru ori într-un an de zile la televiziunea unui condamnat penal sau să fie susținut de un site sponsorizat de un condamnat penal unde magistrații sunt atacați în mod constant. 

Cu siguranță domnul profesor e așteptat la catedră, acolo unde are locul său. Dar ca ministru îi cerem să pună în aplicare politica penală a statului, astfel încât să fie alături de organele legii și nu de oamenii fărădelegii, pentru ca cetățenii onești să fie protejați. Iar politica de moment a statului este combaterea corupției, așa cum precizează Curtea Constituțională în deciziile nr. 2/2014 și nr. 536/2016, curte din care actualul ministru a avut onoarea să facă parte.

Justiția nu se poate face cum comandă partidul sau ministrul. Ci doar potrivit legii. Iar pentru aceasta cariera magistraților trebuie securizată cu totul de politic.

Ce ar trebui sa faca un ministru al justitiei

Filed under: constitutia,coruptia,MJ — Cristi Danilet @ 9:12 AM
Tags: , , , , ,

logo MJMinistrul Justiției trebuie să ducă o luptă nu cu oamenii legii, ci cu cei ai fărădelegii. 

Ministrul Justiției trebuie să facă echipă cu procurorii pentru combaterea infracționalității în general, a corupției și crimei organizate în special. El trebuie să se asigure de punerea în aplicare a politicii penale a statului, nu de apărare a infractorilor, nu de girare a condamnaților, nu de împlinire a obiectivelor grupurilor de interese de a fura de la cetățeanul onest și a prada bugetul statului, dar apoi să scape de orice fel de răspundere.

Ministrul Justiției ar trebui să respecte deciziile CCR, cu atât mai mult dacă a fost parte din completul constituțional care le-a pronunțat: începând cu cele două care consacră necesitatea existenței insultei și calomniei în țara noastră (decizia 62/2007 și 206/2013) cu privire la care trebuie urgent să propună reincriminarea acestora, până la acelea care atenționează asupra pericolului corupției și consacră imposibilitatea condamnaților penal de a ocupa funcții de demnitate publică:

Prezumția de nevinovăție, de bună-credință și de loialitate a acesteia au fost desființate ca efect al hotărârii definitive de condamnare, astfel încât, indiferent de modul de executare al pedepsei, unei astfel de persoane nu i se mai poate încredința de către stat exercițiul autorității publice, întrucât, prin condamnarea penală, persoana care ocupă demnitatea publică pierde legitimitatea și încetează de a mai fi în acord cu interesele generale ale comunității care i-a încredințat mandatul….. Or, în condițiile în care acest efort al autorităților statului de a combate fenomenul de corupție nu are ca rezultat înlăturarea persoanelor condamnate pentru fapte de corupție de la exercițiul autorității de stat, întregul demers legislativ și judiciar apare ca inutil” (Decizia CCR nr. 536/2016).

Fenomenul corupției este considerat a fi una dintre cele mai grave amenințări cu privire la instituțiile statului de drept, democrație, drepturile omului, echitatea și justiția socială, cu efecte negative asupra activității autorităților și instituțiilor publice și asupra funcționării economiei de piață. Corupția se constituie într-un obstacol al dezvoltării economice a statului și compromite stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentul moral al societății. În consecință, în ultima perioadă, politica penală declarată a statului a fost aceea de a intensifica eforturile în scopul adoptării unor acte normative în materia combaterii corupției, care, printre altele, să prevadă incriminarea coordonată a tuturor infracțiunilor de corupție la toate nivelurile autorităților și instituțiilor statului” (Decizia CCR nr. 2/2014)

26/02/2018

Scrisoare deschisa: ministrul sa respecte independenta justitiei

Filed under: coruptia,independenta justitiei,MJ — Cristi Danilet @ 10:32 PM
Tags: , , , ,

Am semnat o scrisoare deschisă, alături de alți 1000 de magistrați prin care cerem ca  ministrul să respecte în egală măsură independența procurorilor și a judecătorilor, ca politica anticorupție să continue a fi pusă în aplicare și să înceteze atacurile nefondate împotriva magistraților.

Scrisoarea-magistratilor-romani-pentru-sustinerea-independentei-justitiei

lista-sustineri-scrisoare

25/02/2018

O actiune disciplinara, o cerere de revocare si un blocaj

Filed under: CSM,inspectia,MJ — Cristi Danilet @ 10:59 PM
Tags: , , , , ,

Toader KovesiInspecția judiciară a cerut la sfârșitul anului trecut secției de procurori a CSM sancționarea procurorului CK. Cauza este în curs de soluționare. După judecare (audieri, martori, expertize), hotărârea CSM va putea fi recurată la ICCJ. Durează totul cam un an.

În același timp ministrul justiției cere revocarea procurorului CK din funcția de conducere. Folosește ca temei, printre altele, și raportul menționat mai sus al Inspecției Judiciare. Secția de procurori a CSM ar trebui să dea un aviz în maximum 30 de zile. Aceasta creează niște probleme:

– (1) când CSM analizează cererea de revocare e musai să analizeze și raportul cu pricina. Asta înseamnă că membrii respectivi se antepronunță asupra acțiunii disciplinare care ar urma să o analizeze ulterior. Deci, niciunul nu va mai putea soluționa acțiunea disciplinară. Or, cum ei nu pot fi înlocuiți, rezultă că nu va mai avea cine stabili dacă procurorul CK poate fi sancționață sau nu. Ca să nu se ajungă aici, membrii secției CSM ar trebui să nu soluționeze avizul o perioadă de timp…;

– (2) dacă CSM soluționează acțiunea disciplinară mai înainte de a da avizul, atunci nu poate folosi hotărârea disciplinară până ea nu rămâne definitivă. Asta înseamnă ca avizul să fie întârziat un an.

Pfff!….Și totul doar pentru că ministrul a folosit un document nepublic din dosarul disciplinar al unui procuror, înainte de a fi soluționată cauza disciplinară.

24/02/2018

Ministrul nu poate publica documente din dosarul disciplinar al unui magistrat

Filed under: CSM,MJ — Cristi Danilet @ 3:19 PM
Tags: , , , ,

MJIJÎn calitate de fost membru CSM, unde am activat timp de 6 ani în secția pentru judecători în materie disciplinară, spun în mod ferm:

DOSARUL DISCIPLINAR AL UNUI MAGISTRAT NU ESTE PUBLIC. Acest dosar are la bază documente depuse de Inspecția judiciară și documente depuse de secția de disciplină a CSM. Poate ministrul justiției – care, din păcate, în România încă este membru al CSM, lucru evitat în multe state – să publice documente disciplinare privind un magistrat? Eu spun: NU! Mai mult, afirm că nici măcar nu au cum să ajungă la el aceste documente dacă nu este el însuși cel care a declanșat acțiunea disciplinară, întrucât:

(1) Ministrul Justiției nu are sub tutelă Inspecția judiciară, astfel că el nu poate da dispoziții și nu poate primi documente de la acest for, altele decât cele destinate publicității;

(2) Legea îl exclude pe ministrul justiției dintre membrii din secția de disciplină pentru judecători sau procurori care au drept de vot și numai aceștia judecă magistratul pentru o abatere disciplinară – aceasta este legea (art. 28 alin. 2 Legea nr. 317/2004); ca urmare el nu are contact cu documentele din dosarul disciplinar al unui magistrat – aceasta este uzanța (ce are valoare de izvor de drept, conform art. 1 C.civ) ;

(3) Chiar dacă ar avea contact cu aceste documente, nici ministrul Justiției, nici vreun alt membru al Inspecției sau CSM nu are dreptul să publice vreun document din dosarul disciplinar: este publică în anumite condiții doar hotărârea CSM de sancționare sau nu a magistratului, nu orice document din dosarul disciplinar. Aceasta pentru că magistratul se bucură de prezumția de nevinovăție disciplinară, trebuind să se evite a fi supus unui linșaj public în timpul cercetării sau judecării disciplinare, precum și a se face presiuni asupra celor care trebuie să dea hotărârea de sancționare sau nu, printre care – repet – ministrul nu se poate afla în mod legal.

(4) Și dacă se publică documente din dosarul disciplinar, acest lucru trebuie făcut cu anonimizarea datelor cu caracter personal, altfel se încalcă Legea nr. 677/2001. Or, așa cum a stabilit ICCJ prin decizia HP nr. 37/2015, numele și prenumele reprezintă astfel de date.

Aceasta este legea și acestea sunt uzanțele de la CSM.

Că este așa este demonstrat chiar de LISTA CU DOCUMENTE de interes public publicată în urmă cu cinci ani pe site-ul Inspecției judiciare. Aici se spune în mod expres că documentele vizând acțiunile disciplinare sunt publice numai după rămânerea definitivă a soluției CSM și  după anonimizarea datelor personale.

În concluzie, publicarea de către ministrul justiției a unui document din dosarul disciplinar al unui magistrat aflat în curs de soluționare încalcă principiul separației puterilor din stat – ministrul influențează CSM, organ din cadrul autorității judiciare; încalcă dreptul la proces echitabil al magistratului – ministrul nu respectă prezumția de nevinovăție a celui cercetat; încalcă legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal – dacă ministrul nu a înlăturat din documentul publicat datele personale; și poate constitui în anumite condiții chiar infracțiunea prevăzută de art. 304 Codul penal.

22/02/2018

România: locul 25 in UE la coruptie

Filed under: CCR,coruptia — Cristi Danilet @ 2:37 AM
Tags: , ,

A apărut indexul elaborat de Transparency International cu privire la percepția corupției din sectorul public. Au fost evaluate 180 de state: au primit punctaj de la 100 (cel mai curat) la 0 (cel mai corupt). România are același punctaj ca anul precedent: suntem pe locul 59 în lume și pe locul 25 în UE (din 28 de state membre, doar Ungaria și Bulgaria sunt în urma noastră).

Raportul complet e aici: https://goo.gl/LiZYVw

coruptie 2018

Ce nu se înțelege în România este pericolul reprezentat de corupție.  Iată ce spune Curtea noastră Constituțională în acest sens:

coruptia

20/02/2018

Joi ministrul justiției prezintă raportul. Ce raport?

Filed under: MJ — Cristi Danilet @ 8:11 PM
Tags: , ,

MJPe 19 febr. 2017 ministrul justiției a anunțat pe pagina sa de FB:  „Raport privind activitatea managerială la DNA, joi, 22 februarie 2018, orele 18.00 la Ministerul Justiţiei – Sala de Consiliu”. Despre ce cred eu că e vorba?

A. Potrivit legislației în vigoare (Legea 304/2004), două feluri de rapoarte se pot face asupra DNA (și la fel este și pentru Parchetul General, și pentru DIICOT): un raport propriu de activitate care se face de conducerea instituției și un raport în urma unui control.

1. DNA trebuie să facă un raport privind activitatea sa pe anul anterior nu mai târziu de luna februarie. Potrivit datelor pe care le dețin, anul acesta raportul DNA va fi prezentat pe 28 februarie în fața ministrului și membrilor CSM. Legea prevede că ulterior „ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a DNA”. Doar în 2006 a avut loc o astfel de prezentare. În rest, rapoartele s-au trimis la comisiile juridice ale Parlamentului și uneori nici măcar nu au fost puse pe ordinea de zi.

Cum ministrul va face joi „raportul privind activitateaa managerială la DNA” rezultă că el nu va prezenta raportul de activitate întocmit de DNA.

2. Asupra DNA se poate face un control, finalizat cu un raport. Raportul poate viza doar managementul nu soluțiile și măsurile luate de procurori în cazuri concrete.

Acum, din câte se știe public, pe 19 iunie 2017 ministrul a cerut câte un control la DNA și la PICCJ; ele au fost efectuate de procurori inspectori de la Inspecția Judiciară și au fost discutate în secția de procurori a CSM: raportul pentru DNA pe 31 oct. 2017 (hotărârea nr. 686/2017) și cel pentru PICCJ pe 21 nov 2017 (hotărârea nr. 716/2017). Secția de procurori a decis că activitatea ambelor instituții a fost „eficientă”.

Deși pe 16 noiembrie 2017 ministrul declara că va prezenta „sigur anul acesta” (adică 2017) o evaluare asupra acestor două instituții în care va integra rapoartele efectuate, acest lucru nu a avut loc. O eventuală revocare a șefului instituției nu  poate fi dispusă, potrivit art. 54 din Legea 303/2004, decât pentru prost management sau pentru sancționare disciplinară. Prost management nu are cum să fie pentru că CSM a apreciat activitatea drept eficientă, iar sancțiune nu s-a aplicat până acum.

B. Publicul așteaptă un raport pe situația ivită acum o săptămână la DNA Ploiești.

Ei bine, o echipă de inspectori a început niște verificări pe data de 12.02.2018. Ele vor clarifica dacă există indicii cu privire la posibile abateri disciplinare ale procurorilor implicați; dacă răspunsul este afrimativ, se va face o cercetare disciplinară; dacă la sfârșitul acesteia procurorii sunt găsiți vinovați de Inspecție, ei vor fi trimiși la secția de disciplină a CSM; soluția acesteia va putea fi atacată cu recurs la ICCJ – toate aceste proceduri nu au cum se termina mai repede de un an. În paralel poate fi făcut un raport cu privire la managementul acestei structuri de parchet, așa cum prevăd art. 74-75 din Legea 317/2004.

Concluzie: Nu există un raport al inspecției sau ministrului pe DNA Ploiești. Ministrul poate prezenta joi cel mult opinia sa despre raportul deja aprobat de CSM în octombrie anul trecut când activitatea DNA a fost apreciată drept „eficientă”.

18/02/2018

Basist, sorist, penal etc…sau despre ipocrizie

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi Danilet @ 2:43 AM
Tags: , , , , ,

Limbajul meu este unul tehnic și rar folosesc alte cuvinte în locul celor pentru care avem termeni juridici. Dar nu pot să nu remarc că cei revoltați azi de folosirea cuvântului „penali” cu privire la cei aflați în anchete sau chiar condamnați sunt aceiași care etichetau cu extrem de multă ușurință drept „băsiști” sau „macoviști” și, mai nou, „soroșiști” și „iohanniști” pe cei care voiau și vor sancționarea penală a infractorilor și păstrarea independenței justiției.

Acum, eu aș fi mai tranșant: în viață ori ești de partea legii, ori ești împotriva ei. Nu poți să insulți cu nonșalanță pe cineva (să faci „soroșișt” pe cineva care iese în piață/pe FB să spună că vrea domnia legii) și în același timp să te arăți indignat când ți se spune „penal” fiind anchetat pentru că ai fi furat din banii cetățenilor. Adică, tu ai pretenția să te bucuri de prezumția de nevinovăție, dar asta îți permite să creezi o prezumție de abuz cu privire la organele legii care te anchetează și a celorlalți colegi ai lor, respectiv să calci în picioare dreptul la demnitate a cetățenilor onești care militează pentru statul de drept?!
Dubla asta măsură e prea ipocrită ca să nu fie taxată. Așadar, dacă e să fim corecți, să fim până la capăt și pentru toată lumea: eu am obligația să îți respect drepturile, iar tu ai obligația să îmi respecți drepturile! Simplu.

PS. Când cineva este condamnat definitiv avem voie să îi spunem „condamnat” sau „infractor” fără nicio rezervă. PPS. …chiar dacă condamnarea e cu suspendare.

17/02/2018

Sute de mii de vizualizari: „Educatia ar impiedica cetatenii sa aleaga condamnati”

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi Danilet @ 1:14 AM

15/02/2018

Despre balonul de sapun cu martorul sub acoperire

dna-sediuAcum, când ne-am lămurit cum stă treaba, pot să îmi exprim și eu un punct de vedere:
1. Televiziunile condamnaților sunt și rămân, din păcate, televiziunile condamnaților. Iar jurnaliștii respectivi sunt, de fapt, teroriști mediatici astfel că pun în pericol întreaga societate;

2.  Dezinformarea și manipularea ordinară țin captiv un public de câteva sute de mii de oameni; aceștia să hrănesc cu ură și prin venele lor curg speculații băgate cu forța exclusivităților și în mod regulat – nu mai am speranțe în privința lor și mă bucur că tinerii de azi nu prea se mai uită la tv și nu umblă bezmetici pe FB, ca noi;

3. Sunt miniștri care se uită prea mult la televiziunile condamnaților penal; problema e că și cred minciunile de acolo; iar când miniștrii nu pot gândi cu mintea lor și ajung să fie manipulați, atunci toată țara are o mare problemă;

4. Ministrul justiției nu este șeful magistraților; implicarea lui în cariera procurorilor trebuie redusă la minimum și, în final, eliminată; un om politic, fie el chiar ministru ce poartă denumirea simbolică – și doar atât – de „al justiției” nu are cum și de ce să își dea cu părerea despre activitatea magistraților și mersul anchetelor;

5. Chiar când doarme, omul fărădelegii nu poate fi mai credibil decât cel al legii; PS. Mie mi-a plăcut știrea „Dezvăluiri incredibile din interiorul statului paralel” – aceste dezvăluiri chiar sunt incredibile pentru simplul fapt că nu sunt credibile;

6. Datul cu părerea despre o operațiune de punere sub acoperire a unui martor denunțător e doar o părerologie ieftină, făcută de speculanți care nu înțeleg lucruri banale, au probleme uriașe de logică și zero cunoștințe de proceduri penale speciale; chiar și așa, nu îți trebuie multă minte să pricepi cele scrise la punctul 5.

7. Cassa Locco – „Ce bine-mi pare că ai luat țeapă” e singura melodie care îmi vine în minte după circul făcut duminică.

08/02/2018

Incalca legea cei care nu denunta infractiunile de serviciu

Filed under: coruptia,educatie,Parchet — Cristi Danilet @ 2:54 PM
Tags: , , ,

CoruptieProcurorul șef al DNA a declarat ieri că se întâmplă ca procurorii să fie sesizați la 9-10 ani după comiterea faptelor, ceea ce îngreunează urmărirea penală. Această declarație mă face să reamintesc că funcționarii sunt obligați să denunțe anumite infracțiuni, altfel riscă chiar ei închisoarea.

Astfel, art. 291 Cod procedură penală obligă persoanele cu funcții de conducere în instituții publice și cele cu funcții de control, precum și persoanele care exercită un serviciu de interes public ca atunci când în exercitarea atribuțiilor au luat cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni să sesizeze de îndată organul de urmărire penală.

Dacă infracțiunea are legătură cu serviciul și nu este denunțată de îndată, atunci funcționarul/demnitarul respectiv comite infracțiunea prevăzută de art. 267 Cod penal numită „omisiunea sesizării”, sancționată cu închisoarea sau amenda.

« Pagina anterioarăPagina următoare »