Revizuirea Constitutiei nu a trecut pe la Comisia de la Venetia

Atunci când se modifică o Constituție din Europa, se cere opinia/avizul Comisiei Europene pentru Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția). România a procedat astfel la revizuirile sau încercările de revizuire anterioare. Acum s-a omis. Chiar și așa, în chestiunea căsătoriei dintre bărbat și femeie Comisia s-a pronunțat identic în cazul Georgiei, anul trecut.

Revizuirea 2003: În anul 2001 s-a propus revizuirea Constituției României aprobată prin referendum în anul 1991. S-a întocmit un proiect de lege, apoi s-a solicitat avizul Comisiei de la Veneția care în anul 2003 a formulat observații, apoi s-a îmbunătățit proiectul de lege care a fost aprobat de Parlament. Iar poporul a votat în 2003, prin referendum, modificarea Constituției prin ceea ce avea să devină legea nr. 429/2003 ce modifică jumătate din articolele Constituției.

Revizuirea 2013: În anul 2013 s-a propus o nouă revizuire a Constituției României. S-a întocmit un proiect de lege, apoi s-a solicitat avizul Comisiei de la Veneția în anul 2014 care a formulat observații. Proiectul de lege nu s-a mai finalizat, lucrările comisiei de revizuire au încetat.

Revizuirea 2018: În anul 2015 se propune de către cetățeni revizuirea Constituției României. Se întocmește un proiect de lege care e aprobat de Parlament. Iar poporul este chemat să voteze, prin referendum, modificarea Constituției. Fără nicio opinie din partea Comisiei de la Veneția. De ce lipsește acest aviz, nu știu. Dar dacă ar fi fost cerut, Comisia ar fi procedat la fel ca în cazul Georgiei.

Cazul Georgiei: În 2016 Parlamentul inițiază modificarea Constituției. În anul 2017 Comisia de la Veneția adoptă Avizul/Opinia nr. 876/2017 (CDL-AD(2017)013), în care cu privire la dreptul la căsătorie specifică la pct. 59-63 următoarele:

59. În prezent art. 36 alin. (1) din Constituție prevede „Căsătoria are la bază egalitatea drepturilor și consimțământul liber al soților” fără să prevadă că e vorba de persoane de sex opus. Proiectul de revizuire definește explicit căsătoria ca fiind „uniunea dintre un bărbat și o femeie (…) întemeiată pe egalitatea drepturilor și libera voință a soților”.
60. Comisia de la Veneția arată că s-a pronunțat în cazul Armeniei că o astfel de reglementare nu trebuie interpretată ca excluzând recunoașterea uniunilor dintre persoanele de același sex (a se vedea Opinia CDL-AD 2015(037), para. 46).
61. Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale al ONU a cerut statelor membre să recunoască în mod legal relațiile dintre partenerii de același sex (a se vedea E/C.12/BGR/CO/4-5, para. 17; E/C.12/SVK/CO/2, para. 10); nerecunoașterea unei astfel de relații este o violare a art. 8 și art. 14 din CEDO (a se vedea Curtea EDO, cauza Oliari și alții c Italia, 21 iulie 2015 ; cauza Vallianatos și alții c. Greciei, 7 noiembrie 2013).
62. Sub actuala Constituție a Georgiei, introducerea căsătoriei prin lege (sau interpretare constituțională) ar respecta Constituția. Această soluție – de a permite Parlamentului să decidă – este satisfăcătoare și preferabilă, lăsând loc pentru dezvoltări viitoare în această materie. Dacă proiectul de modificare a Constituției exclude acum căsătoria între persoane de același sex, trebuie clarificat faptul că acest lucru nu privește parteneriatele între persoanele de același sex. Georgia, la fel ca orice alt stat membru al Consiliului Europei, are obligația de a respecta standardele CEDO și, de aceea, trebuie să ofere recunoaștere juridică (cum ar fi parteneriate civile sau parteneriate înregistrate pentru cupluri de același sex). Modul de redactare a articolului 30 alineatul (1) din proiectul de modificare a Constituției nu exclude introducerea parteneriatului civil (pentru cuplurile de același sex și cele de sex diferit) în baza Codului civil georgian și nu ar trebui interpretat ca interzicând un astfel de parteneriat între persoane de același sex.

Cu alte cuvinte, revizuirea Constituției în sensul de a se limita căsătoria doar la bărbat și femeie deschide calea legiferării parteneriatelor civile. Așadar, România trebuie să adopte în curând o lege prin care să se acorde o protecție pentru concubinajele atât între persoane de sexe diferite, cât și între persoane de același sex. De altfel, acest lucru spune recent și Curtea noastră constituțională: Bucurându-se de dreptul la viaţă privată și de familie, persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia, în timp și prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare” (CCR, Decizia nr.534 din 18 iulie 2018, para. 41).

Impotriva dezinformarii: „Stirea despre Comisia de la Venetia…Ce s-a intamplat”

Vă spuneam acum două zile cum a fost fabricată o știre de către o publicație specializată în dezinformări. Ei bine, responsabilii publicației nu numai că nu și-au cerut scuze, dar au încercat a doua zi să inducă din nou în eroare populația cu scopul vădit de a lovi în continuare în justiție.

Așadar, a doua zi se publică un fel de explicație pentru public prin care prima știre este validată: ni se spune că redactorul știrii are surse (și noi avem: chiar site-ul oficial al Comisiei unde nu apare nicio decizie cu privire la România în ședința din 9 dec.2017), dar că aceasta nu este coroborată cu alte surse (hei, lasați-le încolo de surse, existe site cu informații oficiale!). Se insistă pe ideea că a fost sesizată Comisia de la Veneția de către România (un lucru fals: doar patru oameni puteau sesiza Comisia și nici unul nu a făcut-o), că aceasta a decis că legile sunt ok (păi, proiectele de lege s-au finalizat la sfârșitul lunii decembrie, iar Comisia a avut ultima ședință în 9 dec. 2017) și că în zilele următoare vom fi înștiințați oficial de către Comisie. Ni se mai spune că, fiind un subiect sensibil, șirea a fost retrasă de pe site după 30 min (aiurea, a stat acolo cel puțin 9 ore până am văzut-o eu, iar pe FB-ul publicației peste 24 ore), dar cică ea va reapărea când va fi confirmarea oficială (fac pariu că nu!).

Deci, mai să plângi de milă: această publicație și-a făcut un scop în distrugerea imaginii justiției, publică știri inventate, răstălmăcește adevărul, aruncă cu ușurință speculații în spațiul public, citează surse inexistente, iar acum – chipurile – i-a apucat grija pentru corectitudinea informațiilor și au retras o știre pentru că nu ea nu ar fi confirmată oficial?!

Dar, în fine, de ieri am început să notez, așa că astăzi este a doua zi de la publicarea știrii și nu avem nicio confirmare oficială că pe 9 dec 2017 s-a decis ceva în Comisia de la Veneția cu privire la legile justiției din România

Impotriva dezinformarii: „Comisia de la Venetia, unda verde pentru legile justitiei”

Un ziar – al cărui nume nu îl pot face public din respect față de cititorii care susțin presa autentică – publică astăzi știrea: Comisia de la Veneția ar fi dat undă verde la modificările la legile justiției. Publicația aduce drept argument o prezentare pe care ministrul justiției spune pe contul de FB propriu că ar fi făcut-o în fața acestui organism.

Să vedem care sunt minciunile:

– Comisia a decretat: Comisia de la Veneția nu poate decreta, adică a trașa și obliga; ci ea salută anumite propuneri și recomandă îmbunătățirea altora. După cum spune chiar ziarul cu pricina în știrea mincinoasă, Comisia de la Veneția este un organism consultativ (în traducere: nu decident);

– proiectele de legi privind Justiția sunt legale: un proiect de lege nu poate fi legal sau nu, ci constituțional sau nu, respectiv convențional sau nu;

– proiectele de legi privind Justiția intră în legislația care funcționează în UE:  Las la o parte exprimarea „proiectele intră (?!) în legislația”…Comisia de la Veneția nu verifică respectarea legislației UE (organism politic care cuprinde 28 de state, unde România este parte din 2007); ci ea este un organism al Consiliului Europei care cuprinde 47 de state membre (România din 1993) și verifică compatibilitatea cu prevederile din Convenția Europeană a Drepturile Omului și standardele reprezentate de Recomandările Comitetului Miniștrilor, Avizele Consiliului Consultativ al Judecătorilor/Procurorilor Europeni, Opiniile anterioare ale Comisie de la Veneția. Așadar, nicio legătură între Comisia de la Veneția și UE!

– Ministrul Justiției, Tudorel Toader a prezentat, în 9 decembrie, proiectele privind modificările legilor Justiției membrilor Comisiei. Să faci o știre pe 3 ianuarie 2018 despre ceva întâmplat pe 9 decembrie 2017 e cel puțin lipsă de profesionalism. Dar să spui că s-au prezentat proiectele de legi pe 9 dec 2017 – când toată lumea știe ca ele s-au adoptat pe 19 dec (Legea 303/2004), pe 20 dec (Legea 304/2004) și pe 21 dec (Legea 217/2004) – și că aceste proiecte au fost aprobate pe 3 ianuarie 2018, face dovada unei lipse crase de logică. Dar, pentru cei care nu știu: Comisia de la Veneția poate fi sesizată de Președintele statului, de Primul-ministru, de Președintele Curții Constituționale și de Președinții celor două camere parlamentare; ministrul justiției nu este printre ei!

Ghinionul acestui ziar este că informațiile despre reunirea Comisiei de la Veneția din 8-9 decembrie 2017 sunt publice pe site-ul său, AICI. În procesul verbal, la pagina trei, apare mențiunea cum că s-a făcut o informare cu privire la progresele în domeniul constituțional din România, informare care nu era prevăzută în proiectul ordinii de zi făcut în urmă cu o lună – nu e nicio mențiune cu privire la cel/cea care a făcut informarea privind România. Mai mult, există o enumerare a tuturor documentelor adoptate: sunt 8 documente care privesc Ucraina, Polonia, Moldova, Macedonia și Armenia – așadar nu s-a adoptat nicio decizie cu privire la această informare!

Prin urmare Comisia de la Veneția nu s-a pronunțat pe legile justiției din România. Deci știrea apărută azi este total mincinoasă (altfel aș fi spus că face dovada unei lipse crase de profesionalism jurnalistic, însă aici este vorba de mult mai mult) și concepută fără nicio logică.