CRISTI DANILEŢ – judecător

26/03/2018

Impotriva deziformarii: „Nu s-au sustras documente din arhiva SIPA de comisia Macovei”

Filed under: 1. EXPLICATIE,SIPA — Cristi Danilet @ 12:30 PM
Tags: , ,

SIPAToata povestea cu SIPA si „oamenii lui Macovei” care ar fi făcut lucruri nelegale se spulberă de la o zi la alta. Pe măsură ce comisia parlamentară special inițiată audiază persoane, se demonstrează că tot ceea ce s-a spus despre arhiva SIPA a fost o invenție ordinară. Practic, oameni certați cu legea, urmăriți penal în prezent, au mințit pentru a atrage oprobiul asupra magistraților. După cum am mai spus, aceste calomnii fac obiectul unui dosar penal și nu mă las până când cei care au inventat povestea asta nu vor fi trași la răspundere în mod exemplar.

Iată acum că a fost aruncată in aer susținerea cum că membrii comisiei Macovei sau ministrul Macovei ar fi sustras documente din această arhivă de către șeful comisiei ulterioare:

In timpul si in cadrul audierii mele de catre Comisia parlamentara de ancheta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru a clarifica aspectele ce tin de desfiintarea Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie in data de 21.03.2018 nu am afirmat ca membri ai Comisiei constituite sau desemnate de d-na Monica Macovei, fost Ministru al Justitiei, au sustras documente apartinand fondului arhivistic al Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie sau al Serviciului Intern de Protectie si Anticoruptie. Declaratiile mele cu aceasta ocazie s-au circumscris exclusiv si intocmai celor consemnate in Raportul nr.130/09.06.2017 (nr. initial 096/17.04.2008) al Comisiei constituite prin OMJ nr.1348/C din 31.05.2007, pe care l-am semnat. Toate afirmatiile d-lui Liviu Plesoianu, deputat in Parlamentul Romaniei, facute publice in mass-media in legatura cu continutul declaratiilor facute de mine in data de 21.03.2018 in timpul audierii in Comisia parlamentara de ancheta reprezinta interpretari si concluzii ale d-lui Liviu Plesoianu, pe care nu mi le asum.”

Iată AICI tot articolul.

Reclame

22/03/2018

Impotriva dezinformarii: afirmatiile privind implicarea mea nelegala in SIPA sunt aruncate in aer

SIPAVă mai aduceți aminte când într-un ziar au apărut anul trecut afirmații cum că, atunci când s-a desființat SIPA, eu aș fi avut acces nelegal la informațiile de acolo, ba chiar aș fi modificat sau copiat documente și le-aș fi folosit? Ei bine, azi acele afirmații au fost dovedite ca fiind niște minciuni!

Imediat după apariția anului trecut a primului articol, conținând alegații despre ilegalități în legătură cu o activitate în care am fost implicat, am făcut un denunț la DIICOT pentru încălcarea legii cu privire la informațiile clasificate, fiind obligat în acest sens de art 267 Codul penal. Urmărirea penală este încă în desfășurare, am fost audiat încă de anul trecut. Sunt de părere că dacă este cineva care a accesat sau folosit neautorizat anume date și informații de acest gen, atunci trebuie să fie tras la răspundere. Evident, ancheta penală vizează pe toți cei implicați, inclusiv pe mine.

În paralel, în termenul legal de trei luni, am făcut o plângere prealabilă penală împotriva acelui jurnalist pentru calomnie, infracțiune prevăzută în art. 206 vechiul Cod penal. Am cerut instanței să trimită cazul la CCR pentru a obține o decizie prin care să se arate că în noul Cod penal trebuie preluată calomnia din vechiul cod. După care mă voi întoarce cu cazul la parchet unde respectivul va fi investigat pentru comiterea acestei infracțiuni. Iar dacă nu va putea dovedi că a comis fapta cu bună credință, va fi sancționat, sper.

Evident, am la dispoziție trei ani de la comiterea faptei denigratoare să acționez în judecată civilă publicația unde a apărut mizeria asta despre mine. Nu mă las: art. 31 alin. 4 Constituție spune că „Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”.

Azi am avut o surpriză extrem de plăcută. Un membru din Comisia din Parlament pentru SIPA a declarat că „nu știm ce a făcut Danileț ca membru al comisiei anterioare”. Mă bucur că adevărul a putut fi aflat azi în mod public și îl contrazice astfel pe individul care a umplut internetul că știe el sigur că eu am copiat sau folosit documente de acolo citând ca sursă tocmai raportul întocmit de cel care a fost azi în comisie. Declarația de azi, obținută oficial într-o procedură parlamentară, va fi o probă extrem de puternică în favoarea mea.
.
PS. SIPA a fost un serviciu secret militarizat în subordinea ministrului justiției care a strâns informații despre activitatea publică și viața privată a magistraților. Am avut onoarea să fac parte din comisia care a desființat acest serviciu și a sigilat arhiva lui. Toate documentele folosite de acest serviciu în perioada 2001-2005 au fost închise și nefolosite până în prezent. Speculații în legătură cu aceste documente au fost făcute în mod repetat, dar anul trecut au depășit orice imaginație – am demontat câteva aspecte aici și aici, dar se pare că nu e suficient. Iar Parlamentul, în loc să îi premieze pe cei care au desființat serviciul și sigilat arhiva, îi audiază într-o procedură paralelă cu cea penală; în acest timp,  cei care au înființat serviciul, au strâns informații nelegale, au plătit informatori să afle tot felul de lucruri despre magistrați sau chiar au folosit informațiile respective nici măcar nu sunt pomeniți.

02/05/2017

Magistratii nu pot fi audiati in Comisiile parlamentare

Filed under: CCR,Parlament — Cristi Danilet @ 11:42 PM
Tags: ,


palatulparlamentuluiExistă propuneri cum ca cetățenii să fie obligați să se prezinte în fața comisiilor parlamentare. Evdeint, printre ei, se dorește să fie chemați și magistrații. 
Eu susţin că aceste propuneri nu sunt conforme cu practica CSM și jurisprudența Curții Constituționale.

În data de 24 mai 2007, Plenul CSM a decis în unanimitate că „procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor  constituţionale,  fac parte din autoritatea judecătorească. De asemenea, s-a hotărât că, în mod excepţional, pot participa în calitate de invitaţi la Comisiile parlamentare atunci când este necesară clarificarea unor aspecte de natură tehnică sau a unor informaţii de interes public.”

Singura cale legală de discutare în Parlament a activităţii parchetului este conform art 79 şi 88 din Legea 304/2004: PICCJ, respectiv DNA elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă CSM şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a PICCJ, respectiv DNA.

Decizia CCR nr.45/1994: „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii [art.123 alin.(2) din Constituţie], iar rolul de consiliu de disciplină pentru ei îl are numai CSM [art.133 alin.(2) coroborat cu art.124 alin.(1) din Constituţie]. Orice dispoziţie regulamentară care ar implica posibilitatea citării unui judecător în faţa unei comisii parlamentare de anchetă încalcă evident dispoziţiile constituţionale care stabilesc, chiar dacă implicit, separaţia puterilor în stat şi, desigur, independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii. De asemenea, citarea unui cetăţean în faţa unei comisii parlamentare, ca martor sau în orice altă calitatea, contravine dispoziţiilor constituţionale privind libertăţile cetăţeneşti şi justiţia. Desigur, nimic nu împiedică comisiile parlamentare să invite anumite persoane pentru a da relaţii în legătură cu obiectul anchetei”.

Decizia CCR nr. 46/1994: „La art. 55 alin. 4 din regulament se prevede dreptul comisiei permanente de a invita pentru audiere, in cadrul anchetei cu care a fost insarcinata, orice persoana care are o calitate oficiala, cu exceptiile prevazute in continuare, iar la art. 57 alin. 3 se prevede dreptul comisiei de ancheta de a invita la audiere orice persoana. Referirea la orice persoana, indiferent ca are sau nu are o calitate oficiala, este neconstitutionala intrucat excede limitele controlului parlamentar ce se poate exercita, in principal, asupra Guvernului si serviciilor publice, dar nu asupra Presedintelui Romaniei, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 84 alin. (3) si de art. 95 din Constitutie – aceasta fiind insa de competenta constitutionala a Camerelor reunite in sedinta comuna -, precum si, in temeiul principiului separatiei puterilor in stat, nici asupra judecatorilor (nu doar celor de la Curtea Suprema de Justitie, cum se prevede la art. 55 alin. 4 din regulament), potrivit art. 133 alin. (2) din Constitutie. De asemenea, invitarea unui cetatean, ca martor sau in oricare alta calitate, avand in vedere caracterul obligatoriu al prezentei acestuia, se poate face numai cu respectarea dispozitiilor constitutionale privind libertatile cetatenesti si justitia.

Decizia CCR nr. 317/2006: „Art. 79 alin. (1) și (2), privind dreptul comisiei de anchetă de a invita orice persoană care are cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza ce formează obiectul activității comisiei, obligația oricărei persoane care are asemenea cunoștințe ori deține mijloace de probă pentru a le înfățișa comisiei, precum și obligația instituțiilor și organizațiilor de a răspunde solicitărilor sale, sunt neconstituționale deoarece obligațiile sunt stabilite în sarcina unor persoane fizice și juridice din afara Senatului, în lipsa unor raporturi de drept constituțional.”

In istoria noastră recentă există o anchetă parlamentară efectuată într-un caz judiciar – este vorba de raportul din 2006 a Comisiei drepturilor omului din cadrul Camerei Deputaților în cazul omului de afaceri Ovidiu Tender cercetat în dosarul RAFO-Onești. Atunci, CSM a reacționat pe considerentul încălcării separației puterilor. Raportul nu a avut niciun efect.

În data de 16 august 2012 conducerea CSM a comunicat public că nu este posibilă audierea procurorilor de către parlament, în baza argumentelor aduse anterior de CSM.