CRISTI DANILEŢ – judecător

07/07/2015

Declaratii inadecvate ref. relatiile magistrati-servicii de informatii

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi Danilet @ 5:52 PM
Tags: ,

dna-sriVăd în ultima vreme câţiva judecători care tot ies în spaţiul public cu declaraţii la adresa unor colegi de ai lor (pe care însă nu îi identifică) care ar avea anumite relaţii (pe care nu le precizează, ci doar le caracterizează generic ca neprincipiale sau chiar nelegale) cu serviciile de informaţii: ba că unii colegi ar fi acoperiţi, ba că unii au semnat angajamente cu SRI. Aş vrea să lămuresc opinia publică cu privire la acestea:

Astfel:
1. Magistraţii nu au voie să fie colaboratori, informatori sau agenţi ai serviciilor de informaţii. Toţi cei aflaţi în funcţie declară în fiecare an că respectă acest imperativ. Nu există vreun caz indicat în concret de cei care fac asemenea declaraţii cu privire la un magistrat care ar încălca legea. Numărul total de magistraţi din România este de 4700 de judecători şi 2900 de procurori. Pentru toţi actualul CSM a solicitat efectuarea unor verificări cu privire la declaraţiile date în ultimii doi ani – pct. 15 al ordinii de zi a Plenului CSM din data de 13.05.2015. Dacă se descoperă un magistrat care încalcă această obligaţie, el va fi eliberat imediat din funcţie şi se va deschide dosar penal pentru fals în declaraţii.

2. Magistraţii au acces la informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu în baza Legii nr. 182/2002 modificată prin pct.51 din Legea nr. 255/2013 intrată în vigoare anul trecut, în aplicarea căreia CSM a emis un Regulament aprobat prin  Hotărârea nr. 140/2014. După cum se vede în Anexa 1, singurul angajament impus de lege şi care se regăseşte în  Regulament este acela potrivit căduia magistratul se obligă să respecte secretul şi legea inclusiv după ce părăseşte profesia, angajament care potrivit art. 3 alin. 3 se depune la conducătorul instituţiei. Precizez că de la 1 febr. 2014, de când au intrat în vigoare dispoziţiile din Legea nr. 255/2013, magistraţii nu mai sunt supuşi verificărilor din partea SRI prevăzute în art. 7 din lege – asa cum se întâmplă sub vechea reglementare, ale cărei probleme le semnalasem într-o postare din anul. 2007.

3. Potrivit art. 352 C.proc.pen intrat în vigoare anul trecut (11) În cazul în care informaţiile clasificate sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului. (12) Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informaţiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunţarea unei soluţii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză. Aşadar nu este real faptul că s-ar putea soluţiona dosare pe baza unor documente ce conţin informaţii clasificate nevăzute de avocaţi. Sau, cel puţin, nu s-ar putea pronunţa pe baza lor o hotărâre defavorabilă inculpatului, căci astfel ar fi afectat caracterul echitabil al procesului. Oricum, judecătorul naţional este obligat să respecte toate exigenţele art. 6 CEDO; şi asta chiar şi în dacă ar fi lipsit o astfel de reglementări.

4. Singura colaborare dintre magistraţi şi serviciile de informaţii este cea instituţională, permisă de lege. Astfel, potrivit art. 14 alin. (3) din OUG nr. 43/2002 şi a art. 13 alin. 3 din Legea nr. 508/2004 serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor au obligaţia de a pune la dispoziţie DNA, respectiv DIICOT, de îndată, datele şi informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor de competenta acestor parchete.

5. Pentru că, din păcate, există corupţie în justiţie, serviciile de informaţii au competenţă şi în acest domeniu. Ca urmare, ele strâng informaţii despre magistraţii bănuiţi de corupţie pe care, la fel, sunt obligate să le înainteze la DNA în cadrul căruia s-a format anul acesta un birou care are ca principală activitate combaterea corupţiei în sistemul judiciar. Nu există nicio sesizare că astfel de informaţii au fost folosite nelegal, pentru a impune acestor magistraţi anumite soluţii.

Prin urmare, respectivele declaraţii despre relaţii nelegale dintre magistraţi şi serviciile de informaţii sunt nefondate. Când ele vin din partea unor magistraţi care nici nu indică, nici nu sesizează organismele competente pentru cercetarea în concret a unor situaţii de încălcare a legii, eu personal le consider total inadecvate statutului pe care îl au respectivii. Îmi scapă motivul pentru această risipă de energie şi rostul acestor declaraţii jignitoare dacă nu chiar belicoase la adresa colegilor. Dar ştiu cu siguranţă că în acest fel sunt alimentate speculaţiile de tot felul care în mod voit sunt generate de oameni ce se confruntă cu acuzaţii sau chiar condamnări penale.

12/07/2014

INTERVIU Cristi Danileţ: ”Parlamentul ÎNCALCĂ în mod flagrant independenţa Justiţiei”

Filed under: interviu,politic — Cristi Danilet @ 2:51 PM
Tags: , , , , , ,
pesurse-logoPESURSE.RO continuă seria interviurilor de weekend cu un material de excepție cu judecătorul Cristi Danileţ, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, cunoscut drept un apărător ferm al independenţei justiţiei.
Magistratul ne-a vorbit despre cel mai controversat subiect al momentului, cazul Bercea Mondial- Mircea Băsescu, despre independenţa Justiţiei şi despre implicarea politicului în Justiţia din România.
.
.
Reporter: Domnule judecător, v-aş propune să începem cu subiectele actuale. Recent o serie de acuzaţii grave au fost lansate de către un inculpat, în speţă Bercea Mondial, la adresa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Livia Stanciu, şi la adresa procurorului şef DNA, doamna Laura Codruţa Kovesi. CSM a considerat că afirmaţiile au adus atingere independenţei Justiţiei şi reputaţiei profesionale a procurorilor DNA. Astfel, vă întreb, ce credeţi că s-a urmărit prin aceste acuzaţii la adresa celor două? Cristi DanileţÎn România, cetățenii onești au un mare respect pentru justiție. Este singurul sector care poate menține echilibrul și ordinea socială și stopa abuzurile din partea celorlalte puteri și ale administrației. De multe ori însă, cei cercetați, speriați de ce li se poate întâmpla și disperați că nu mai pot controla ori cumpăra justiția, încearcă să influențeze magistrații punând presiune mediatică asupra ei și decredibilizând justiția per ansamblu. Așa este și în cazul condamnatului Bercea Mondial: văzând că o parte din mediul online și televiziunile care în fapt nu sunt mass-media, ci organisme de propagandă și manipulare în masă, au interpretat un eveniment juridic în care este și el implicat ca fiind unul politic ce îl implică pe Președintele statului, a încercat într-un moment în care camerele de filmat erau asupra lui să „pluseze”, aducând acuzații împotriva conducătorilor celor mai importante instituții anticorupție din România. Modul în care au fost făcute aceste afirmații și modul în care au fost ele mediatizate este unul iresponsabil, menit să implice justiția cu rea-credință în scenarii politice și show-uri mediatice. Ei, bine, noi nu participăm la asta: Livia Stanciu și Laura Codruța Kovesi sunt profesioniste și mai presus de orice bănuială, iar orice atac la ele le-am interpretat ca un atac la adresa sistemelor juridice pe care le reprezintă. Reporter: Credeţi că este posibil şi scenariul vehiculat în unele medii, conform cărora lui Bercea Mondial i s-ar fi sugerat să facă asemenea acuzaţii? Cine s-ar fi putut afla în spatele lui Bercea Mondial? Cristi DanileţRomânia e țara tuturor posibilităților. De ce nu ar fi posibil și un asemenea scenariu, în care un condamnat să dezvăluie presei la ceva timp de la condamnarea sa definitivă dar într-un anumit moment cu încărcătură politică cum că ar fi vrut să mituiască organe judiciare ca să scape de condamnare ori să obțină o condamnare mai ușoară sau să mituiască persoane chiar din interiorul Administrației Prezidențiale ca să fie grațiat după condamnare? Suntem într-o continuă campanie electorală, iar momentul în care apar astfel de atacuri deja nu mai surprinde pe nimeni. Important e ca organele judiciare să nu țină seama de interesele sau momentele politice și să instrumenteze dosarele fără niciun favoritism. 

Reporter: Rămânând la acest episod, au existat comentarii în spaţiul public potrivit cărora CSM nu putea să se pronunţe asupra acestor afirmaţii şi să decidă că este o încălcare a independenţei Justiţiei, în condiţiile în care nu a fost declanşată o anchetă penală care să stabilească dacă Livia Stanciu şi Laura Codruţa Kovesi au sau nu vreo legatură cu acest caz. Consideraţi că ar trebui ca procurorii să declanşeze o investigaţie în acest sens? Este posibil să existe vreo suspiciune asupra preşedintelui Înaltei Curţi şi şefului DNA?

Cristi DanileţAtunci când există o sesizare a poliției sau procurorilor, aceștia sunt obligați să înceapă urmărirea penală față de faptă și apoi, dacă identifică persoana care a comis fapta, să înceapă urmărirea penală față de persoană. În cazul de față nu există declanșată o asemenea procedură sau cel puțin eu nu cunosc acest lucru. De unde deduc că afirmațiile spuse de respectivul condamnat, printre gratiile unei dube, au fost tratate ca neserioase. E regretabil doar că presa acaparată politic a încercat să le dea o oarecare credibilitate, nefiind respectate cele mai elementare reguli deontologice. După cum am spus însă, astfel de acțiuni nu își mai produc efectul scontat, publicul nu se mai lasă manipulat ci, din contra, eu cred că deja cetățeanul care are o minimă diligență se îndepărtează de respectivele medii de (dez)informare. 

Reporter: În urma scandalului Bercea Mondial-Mircea Băsescu, preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că s-a gândit să demisioneze. Din punctul dumneavoastră de vedere, ar trebui să demisioneze preşedintele României, pentru a nu se mai da naştere la discuţii privind o pretinsă influenţare a Justiţiei în cazul fratelui său? 

Cristi DanileţDemisia este un act unilateral, responsabilitatea acestuia aparține exclusiv persoanei în cauză. Așa că nu pot comenta demisia sau intenția de demisie nici măcar a Președintelui României. Ceea ce pot spune cu certitudine este că e stupid să crezi că justiția poate fi influențată de Președintele României atâta timp cât printr-o decizie judecătorească fratele acestuia tocmai a fost arestat preventiv. Sunt convins că această decizie s-a dat legal și temeinic și că ar trebui să înceteze orice speculație pe tema influențării politice a justiției: magistrații români cercetează fapte și persoane fără vreo legătură cu poziția lor socială, averea lor, rudele lor. Iar cine încalcă legea trebuie să răspundă. Sunt convins că așa e în prezent și în România: nu mai este o problemă de „cine”, ci doar de „când”. 

Reporter: Cât de mult este implicat în momentul de faţă politicul în Justiţie?

Cristi DanileţPoliticul decide cadrul legal în care Justiția își desfășoară activitatea – e rolul constituțional al Parlamentului și Guvernului. În rest, orice act normativ emis pentru a bloca urmăriri penale sau judecăți, ori pentru a anula hotărâri judecătorești ar fi contrar principiului separației puterilor în stat. Azi politicul este în conexiune cu administrarea justiției – mă refer la faptul că Ministrul Justiției încă este ordonator principal de credite al instanțelor deși din anul 2005 această atribuție trebuia transferată instanței supreme sau la faptul că șefii Parchetului General și al Direcției Naționale Anticorupție sunt numiți de către președintele țării la propunerea ministrului. Declarațiile de acum trei zile ale premierului cu privire negocierile dintre el, care nu are atribuții în acest sens, și Președintelui țării în numirile ce au avut loc la începutul anului 2013 cred că e o dovadă în plus a politizării inacceptabile și subliniez încă o dată nevoia ca aceste numiri să fie atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii, singurul organism care trebuie să aibă gestiunea carierei magistraților. Activitatea procurorilor nu trebuie să fie nicio clipă sub suspiciunea că poate fi influențată de cei implicați în numirea lor în funcție. 

Dar există o legătură a politicului ce afectează funcționarea Justiției: o imixtiune directă comite Parlamentul în legătură cu solicitarea de urmărire penală a unor miniștri-parlamentari sau avizarea arestării ori percheziției unor parlamentari – atunci când se opune emiterii acestor solicitări și avize pe motiv că faptele nu sunt dovedite Parlamentul încalcă în mod flagrant independența justiției și se transformă într-o instanță extraordinară Aceasta a fost aspru criticată de Comisia Europeană, a trezit recent uimirea unor magistrați și senatori americani și ar trebui să nască revolta populației întrucât în aceste cazuri o anumită categorie de cetățeni ai României se situează deasupra legii. De fapt, ei se sustrag de la a da socoteală în fața organelor legii pentru eventualele încălcări comise. 

Reporter: Consideraţi că există judecători şi procurori controlaţi de oameni politici? 

Cristi DanileţAm o experiență de 15 ani în sistemul judiciar și am văzut destul de multe că să spun fără teama de a greși: există magistrați care își exercită funcția cu demnitate, dedicându-se cu pasiune acestei nobile profesii; după cum există magistrați care au conexiuni puternice cu politicieni, afaceriști și interlopi care îi influențează negativ în activitate: aceștia fie intervin cu rugăminți, fie cumpără favoruri cu bani grei. Din fericire, serviciile de informații și procurorii anticorupție își fac datoria din plin: în medie, în fiecare lună este descoperit un judecător sau un procuror care primește bani sau alte foloase pentru a-și încălca atribuțiile de serviciu. Pentru acești indivizi – că nu pot să îi numesc „colegi” – am cel mai mare dispreț: își bat joc de o valoare pe care ar trebui să o servească cu dedicație și întinează încrederea populației construită cu greu. Nu sper decât ca, atunci când se descoperă vinovăția unor astfel de personaje-excepții din justiția română, să fie aspru sancționate: ani grei de închisoare cu executare și confiscarea averii pe care nu o pot justifica.


Reporter: În România anului 2014, credeţi că se mai fac dosare politice? Credeţi în varianta susţinută de anumiţi oameni politici că anchetele sau condamnările care îi vizează sunt rezultatul unor ordine politice, unor răzbunări? Cristi DanileţÎn România s-au făcut dosare politice în perioada de după război, când opozanții forței de ocupație sovietice au fost executați prin împușcare sau băgați în închisori fără procese ori în urma unor procese aranjate: de la militari și partizanii din munți, la intelectuali, politicieni liberali sau țărăniști, studenți și preoți – procesul mareșalului Antonescu, a lui Iuliu Maniu, fenomenul Pitești nu ar trebui niciodată uitate și ar trebui să constituie obiect de studiu în facultățile de drept și de istorie. Apoi, s-au făcut dosare politice în perioada dictaturii comuniste, când cei care se opuneau sistemului în țară sau care încercau să fugă în străinătate erau puși sub urmărirea securității ce primise atribuții de anchetă penală, erau supravegheați ani de zile în viața privată sau erau direct urmăriți penal și judecați rapid de magistrați numiți politic. După Revoluție, magistratura s-a separat de politic și, în urma reformei din anii 2004-2005, aceasta a devenit cu adevărat independentă. Atunci s-a dat startul acelor dosare care au „îngrozit” lumea politică, trezită dintr-o dată în fața unei realități pe care nu și-o imaginase vreodată: și anume că începeau să fie trași la răspundere penală pentru încălcările legii parlamentari, miniștri, magistrați, oameni de afaceri, șefii administrației publice centrale și locale. De fapt, normalitatea în justiția română a început cu reforma din acei ani, sub presiunea aderării la Uniunea Europeană, presiune pozitivă care nu a dispărut nici acum când încă există un mecanism de monitorizare a țării noastre în domeniul reformei justiției și a luptei anticorupție. Reporter: Avem sau nu o Justiţie independentă? Cristi DanileţÎn mod cert, da: avem o Justiție independentă ca sistem și avem procurori și judecători independenți. Dar să nu uităm că independența nu este un privilegiu pentru magistrați, ci o garanție pentru cetățeni: nimeni nu e deasupra legii și legea se aplică în mod egal pentru toți. Magistrații au însă și o datorie ce derivă din această independență pe care trebuie să și-a asume: să se comporte ca atare zi de zi, în fiecare act al lor îndeplinit în calitate oficială, și să denunțe orice încălcare de influențare nefirească a actului de justiție. Eu sunt convins că dacă Justiția începe să funcționeze, întreaga societate va începe să se vindece. 

Reporter: În opinia dumneavoastră, ce măsuri ar trebui să fie luate la nivelul sistemului, pentru îmbunătăţirea funcţionării Justiţiei şi a întăririi independenţei acesteia? Spuneţi-ne câteva dintre măsurile pe care aţi dori să fie implementate? 

Cristi DanileţJustiția funcționează prin efortul personal al judecătorilor și procurorilor, legitimată fiind de încrederea populației și bazându-se pe resursele puse la dispoziție de stat. În opinia mea, lucrurile s-au îmbunătățit fundamental în ultimii 10 ani, nu numai datorită modificărilor legislative și întăririi statutului magistraților, ci și datorită infuziei cu tineri în sistem: judecători și procurori intrați în sistem prin concurs, promovați în sistem prin concurs, cu o nouă mentalitate și cu o foarte bună pregătire, unii dintre ei chiar născuți după revoluția din `89. Mai este nevoie ca ei să conștientizeze rolul lor social deosebit: magistrații nu sunt simpli bugetari, ci sunt piloni de protecție a drepturilor omului și reprezintă speranța spre o viață mai bună a românilor.

De altfel, acest lucru se și vede în încrederea populației în justiție care crește de la an la an. Magistraților ar trebui să le pese mai mult de cei din fața lor, să soluționeze mai repede dosarele care reclamă acest lucru (de exemplu, litigiile de muncă, de contencios administrativ, cauzele cu minori) și să adopte o atitudine mai prietenoasă în sala de judecată – până la urmă oamenii trebuie să vină în fața lor nu cu frică, ci cu încredere și respect pentru autoritate.
Statul ar trebui să își întărească capacitatea de a face legi mai clare, de a mări numărul de personal auxiliar al magistraților, de a sprijini mediere ca și metodă de decongestionare a instanțelor de unele dosare cu importanță mai scăzută și de a aloca finanțarea necesară reparațiilor de sedii pentru instanțe și parchete.

Reporter: Care credeţi că sunt principalele realizări în ultimii zece ani în Justiţie?Cristi DanileţSub aspect administrativ, aș include printre realizări separarea CSM de Ministerul Justiției, creșterea salariilor pentru magistrați și personalul auxiliar, distribuirea aleatorie a dosarelor, primirea și evoluția în carieră magistraților doar pe criterii meritocratice, specializarea magistraților, cooperarea internațională cu omologii noștri din străinătate.Sub aspect funcțional, aș include scurtarea duratei de soluționare a multor cauze, creșterea sancțiunilor pentru infracțiuni foarte grave precum cele de corupție și de crimă organizată, trimiterea în spatele gratiilor a unor persoane care au făcut imens rău societății românești încălcând legile țării.Reporter: Cine sunt în viziunea dumneavoastră artizanii reformei făcute în Justiţie? Daţi-ne câteva nume.

Cristi DanileţMinistrul Cristian Diaconescu în mandatul căruia au fost adoptate legile justiției și acum în vigoare, prin care s-au creat premisele independenței instituționale a justiției, când de exemplu s-a separat CSM de minister, Inspecția Judiciară a trecut de la minister la CSM, s-a reglementat statutul instanței supreme prin aceeași lege ca cea pentru instanțele ordinare. Ministrul Monica Macovei în mandatul căruia au fost îmbunătățite legile justiției, când de exemplu s-au dublat salariile magistraților, a fost consacrat principiul specializării judecătorilor și independența funcțională a procurorilor, s-a reglementat justiția militară în legea instanțelor ordinare, s-a introdus concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere, s-a redus vârsta de promovare pentru a permite tinerilor să urce rapid în funcții, s-a desființat serviciul secret SIPA care supraveghea magistrații în viața privată, s-a informatizat toate instanțele.

Reporter: O întrebare care vă priveşte pe dumneavoastră direct. În urmă cu un an, aţi fost revocat din CSM. Au votat pentru o asemenea măsură peste 1.000 de judecători, dar ulterior v-aţi câştigat în instanţă dreptul de a rămâne în Consiliu. Ce mesaj aveţi să le transmiteţi celor care au dorit îndepărtarea dumneavoastră? 

Cristi DanileţNu e prima oară când magistrații verticali și curajoși înving zeci sau sute de magistrați care cad în patima votului asupra unor chestiuni cu încălcarea legii sau chiar a Constituției. Două astfel de acțiuni m-au vizat personal. Astfel, în anul 2008 au apărut în presă afirmații de ale mele cum că există corupție în justiție – atunci, 70 de judecători și grefieri clujeni au semnat o plângere prin care cereau CSM să mă sancționeze pentru că aș fi adus o atingere reputației lor și sistemului, dar acțiunea a fost respinsă; a rămas astfel în anale voința unor magistrați de a ascunde trista realitate din unele instanțe și parchete.

 
De altfel, o acțiune oarecum similară ați observat recent, când mai multe zeci de magistrați orădeni au cerut CSM să adopte o reacție cu privire la faptul că DNA anchetează unii judecători cu privire la modul în care au adoptat anumite soluții, deși cu privire la aceștia din urmă există suspiciuni de corupție – și această acțiune a fost respinsă, dar mărturisesc că m-a surprins în modul cel mai neplăcut un astfel de demers, contrar nu numai obligației magistraților de a nu comenta sau afecta procedurile judiciare aflate în derulare, ci și îndatoririi de a promova integritatea nu numai personală, ci și în rândul celorlalți colegi. Așa că acțiunea de anul trecut, de încercare de a fi revocat, nu a mai surprins pe nimeni: sub o puternică influențare generată de site-urile politizate și televiziunile propagandiste, câteva sute de judecători s-au lăsat antrenați într-o acțiune hilară de revocare a doi membri CSM, nemotivată și contrară Constituției.
 
Deși cei care au declanșat acea mișcare sindicalistă nu și-au asumat public motivele acelei acțiuni (nicio hotărâre a instanțelor care au votat „pentru” nu a fost motivată, nici un semnatar nu mi-a imputat nimic în concret), eu pot spune acum ce a fost atunci: ei au fost nemulțumiți de faptul că au fost mediatizate intensiv acțiunile mele de promovare a independenței magistraților într-o perioadă sensibilă politic, cea a instrumentării dosarelor cu privire la fraudele din timpul referendumului pentru suspendarea președintelui României când am atras atenția politicului și presei că e inadmisibil să acuzi în afara cadrului legal procurorii de auzuri și să instigi populația la revolte împotriva lor. Ce am făcut atunci făcusem și anterior și voi face și altădată: când magistrații sunt atacați în mod nefondat, e de datoria mea ca judecător și ca membru CSM – e ceea ce scrie în articolul 7 din Codul nostru deontologic și e ceea ce mi-am asumat în proiectul de candidatură cu care am fost ales membru CSM. Tot ceea ce am făcut până acum s-a subsumat acestui crez al meu în separația puterilor în stat și respectul pentru magistrați. Iar în urma eșuării acelei acțiuni de revocare, eu cred că și magistrații în cauză au înțeles că ei înșiși trebuie să respecte legea și Constituția, care nu le permit să acționeze în mod arbitrar în cazul nimănui, inclusiv al unui coleg de al lor.

Reporter: Vă rugăm să le faceţi o scurtă caracterizare următorilor oameni care şi-au lăsat amprenta asupra Justiţiei în ultimii ani: Monica Macovei, Daniel Morar, Laura Codruţa Kovesi, Livia Stanciu. Cristi DanileţMonica Macovei a fost cel mai eficient și ferm ministru al justiției pe care l-a avut România, este cea datorită căreia s-au ridicat stegulețele roșii pe care Justiția le avea în perioada pre-aderării și căreia îi datorăm faptul că România a aderat la UE în anul 2007 și nu mai târziu. A declanșat primele întâlniri cu magistrații din teritoriu, a creat un sentiment de independență a magistraților nemaiîntâlnit până atunci și a promovat tinerii. Sunt mândru că în acea perioadă am fost unul dintre consilierii săi, într-un cabinet alături de alte 10 magistrați și că am contribuit la redactarea Strategiei de reformare a justiției și a modificărilor la legile justiției.
 
În privința lui Daniel Morar, am avut ocazia ca judecător să soluționez cauze instrumentate de el și am colaborat cu el ca și membru în asociația magistraților. Este un om cu adevărat vertical, probabil unul din cei mai buni procurori pe care i-a avut România vreodată și cel căreia România îi datorează acțiune echivalentă cu „Mani pulite” din anii `80 din Italia. Este primul erou cu care se poate mândri justiția română. Laura Codruta Kovesi e primul procuror general al României ajuns în funcție într-un mod transparent, în urma unei competiții și pe criterii bazate pe merit, care a deschis mult publicului activitatea Ministerului Public, o persoană care a câștigat un imens capital de încredere din partea partenerilor străini și care, ajunsă la cârma DNA după plecarea lui Daniel Morar, a continuat activitatea anticorupție în ciuda tuturor presiunilor asupra acestei instituții. Livia Stanciu este primul președinte al instanței supreme ajuns în fruntea acesteia în urma unei proceduri de selecție bazată pe un plan managerial și pe un trecut profesional prestigios, un judecător desăvârșit aflat în cea mai frumoasă perioadă a carierei, care a schimbat radical în bine imaginea curții supreme, care instruiește anual sute de judecători și care a devenit un exemplu pentru noile generații de magistrați.

Reporter: V-aş propune să încheiem cu o întrebare poate ieşită puţin din comun. Aţi vota-o pe Laura Codruţa Kovesi ca preşedinte al României? Dar pe Daniel Morar sau Monica Macovei? Vă pun această întrebare în condiţiile în care, în spaţiul online, au existat şi există opinii conform cărora Kovesi, Macovei sau Morar ar fi votaţi de oameni în condiţiile în care ar decide să lase magistratura pentru politică. Cristi DanileţDincolo de numele persoanei, interesează trecutul acesteia, profesionalismul și verticalitatea de care au dat dovadă și consecvența în acțiuni de-a lungul anilor. Personal voi vota cu orice persoană care susține democrația și drepturile omului, care își face un crez din respectarea independenței justiției și care îmbrățișează principiile liberalismului autentic. Vreau să trăiesc într-o Românie în care conducătorii sunt sinceri, serioși și puternici, care respectă legea mai presus de propria persoană și de cei care îi susțin. 
Interviul este disponibil AICI

28/05/2014

27 mai 2014 – O zi din viata mea

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi Danilet @ 10:59 AM
Tags: , , , , , , ,

Ieri am avut o zi plină. Cam toate sunt așa. Însă ziua de ieri a fost una deosebită, fiindcă am desfășurat activități care au legătură cu toate preocupările mele din ultimii ani: justiție, etică, mediere, admitere la INM, educație juridică, relație cu ONG-uri și presa, colaborare cu instituțiile statului, publicistică.  Între două întâlniri am putut să vorbesc și acasă, să văd ce îmi face familia – Cristina a luat un zece :) . Pe drum am apucat doar să văd, nu și să răspund, la mesajele de pe Facebook.

1. CSM. Dimineață am fost la sediul CSM. Mi-am văzut dosarele pentru a doua zi, când urma să soluționăm cauze disciplinare cu privire la judecători acuzați că au comis abateri incompatibile cu statutul de magistrat. Tot ieri mi-am programat trei zile de concediu pentru formare profesională – plec săptămâna viitoare în Tunisia ca trainer pe reforma judiciară, independența justiției și etica magistraților într-un program susținut de Guvernul olandez și un ong internațional pentru o țară aflată la începutul democratizării ei.

2. Educație juridică. Acum două săptămâni am finalizat broșura „Unde-i lege, nu-i tocmeală”. E un manual de educație juridică, lucrat de mine cu cei din Poliția Capitalei, care prezintă Codul Penal pe înțelesul copiilor și tinerilor. Din resursele mele am comandat 1.000 exemplare și alaltăieri le-am primit. Ieri am distribuit câte un exemplar membrilor CSM, în speranța că îi pot sensibiliza și se pot implica cumva în multiplicarea și distribuirea lor. Am primit aprecieri de la colegi din staff-ul tehnic  al CSM care au primit broșuri pentru copiii lor.

O primă comandă de 30 exemplare am trimis către o școală modestă din com. Ileana, de lângă București, unde diriginta unei clase este o profesoară care este prietenă cu mine pe Facebook.

3. Relația cu ONG-uri M-a contactat președinta Asociației Viața fără violență. Cu această asociație am fost implicat în săptămânile dinainte de Paște într-un proiect pilot care a presupus ca o echipă alcătuită dintr-un judecător, un procuror, un avocat, un polițist și un psiholog să aibă întâlniri separate, în câte o școală din fiecare sector al capitalei, cu părinții, profesorii și elevii. D-na președinte  mi-a spus că pe 12 iunie va avea loc finalizarea proiectului, iar ideile copiilor legate de prevenirea violenței în școli vor fi premiate, astfel că ar fi bine să le dăm și broșura. Așa că 360 de exemplare vor merge de la mine la copii, căci promisiunile Primăriei Generale de a o multiplica încă nu s-au materializat.

3. Ministerul Justiției Apoi am fost la Ministerul Justiției, un secretar de stat interesându-se de manualul pentru copii. Am avut discuții pentru multiplicarea lui în cadrul unui proiect cu olandezii care susțin asemenea activități. Se pare că vor aproba într-o primă fază tipărirea a 3000 exemplare. În paralel am discutat despre posibile proiecte în care ar trebui implicate instituțiile juridice pentru a asigura transparența justiției, eu avansând ideea unei „traduceri” a tot ce ține de justiție, pe înțelesul omului obișnuit. Anii următori vor fi dedicați acestui gen de proiecte.

4. Mediere Tot la MJ am discutat despre mediere. După decizia CCR care declară ca neconstituțională reglementarea cu privire la respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată pentru neîndeplinirea procedurii de informare, statul e dator să regândească sistemul de încurajare a cetățenilor români să apeleze la mediere. Probabil vom reactiva grupul CSM-MJ-CdM creat la finalul anului 2012. Am mai discutat cu d-na secretar de stat necesitatea emiterii unui Ordin de către conducerea Poliției și a Parchetului cu privire la implementarea dispozițiilor ce reglementează medierea penală, apărute la 1 februarie 2014. Urmează să facem demersurile în acest sens.

Tot în 2012 am propus și s-a inclus în Planul de promovare a medierii măsuri menite să sensibilizeze magistrații în această direcție. Anul acesta, în cadrul unui proiect de finanțare norvegian pentru România, încep primele acțiuni în acest sens.  Mâine  și poimâine va avea loc la sediul INM Conferinţa de lansare „Medierea pentru judecători şi procurori” – timp de două zile judecători, procurori și mediatori vor dezbate principalele chestiuni legate de aplicarea legii medierii în instanțele și parchetele din România. Ca urmare, m-am ocupat de ultimele detalii organizatorice: completarea listei de participanți, transmiterea online a conferinței, trimiterea către vorbitori a problemelor semnalate pe forumurile de discuții ale mediatorilor.

5. Poliția De la minister am mers la Poliția mun. București, la Serviciul de analiză și prevenire a criminalității. Ei sunt cei care au avut ideea broșurii și care au întocmit primele versiuni ale acesteia. Sunt oameni extraordinari, care desfășoară de mulți ani întâlniri cu elevii. Am nevoie de la ei de o aprobare ca manualul să fie multiplicat de către MJ, fără invocarea vreunor drepturi de autor. Mi-au spus că a fost un an în care au reușit să distribuie  o broșură similară, întocmită potrivit vechiului cod penal, odată cu eliberarea cărții de identitate . Mi se pare extraordinar. Dacă MAI și-ar propune asta, am putea difuza o astfel de broșură fiecărui tânăr care împlinește 14 ani. Se pare că deocamdată doar Poliția sector 5 își permite multiplicarea broșurii.

6. Presa Apoi am fost la sediul unei agenții de presă. O colegă judecător m-a rugat să îi dau câteva exemplare de pe broșură pentru fiica ei și colege din clasa acesteia. Cum soțul ei lucrează în presă și îmi era în drum, am intrat acolo să le las. Cu această ocazie am discutat despre un proiect de răspândirea a informațiilor corecte și adecvate în legătură cu principii esențiale ale democrației. Normal, mă voi implica în aceasta. Mai mult, am un proiect propriu despre anumite „mituri” care circulă în legătură cu justiția, pe care îmi propun să le răstorn J. În curând!

7. Cărți La amiază am ajuns la editura care a acceptat să îmi publice anul acesta două lucrări folositoare celor care vor să se prezinte la concursul de admitere la INM și în magistratură – Proba 1. Grile (prima ediție) și Proba 3. Interviul (a doua ediție). Am ridicat exemplarele mele cu titlu de drepturi de autor. Ca de obicei, pentru studenții care nu și le permit și pe care i-am remarcat în cursul peregrinărilor mele prin țară, le voi face cadou – deja am pachetele pregătite pentru Cluj, Suceava, Iași, Buzău.

8.  Studenți După masă am participat la festivitatea de închidere a primului program de internship organizat de agenția de presă juridică Eurojust.ro. Am luat cuvântul arătând voluntarilor ce importantă este o activitate de diseminare corectă a informațiilor despre justiție, am semnat diplomele și am făcut o foto de final J.

9. TV La 7 pm am fost la TVR1, invitat în emisiunea „În linia întâi” (de la min. 31.00), unde am discutat despre corupția din justiție. Din păcate, constat că în fiecare lună sau chiar săptămână avem câte un caz cu magistrat cercetați disciplinar sau penal. În discuția prealabilă cu d-nul avocat Gheorghe Florea, am atins problemele de etică privind relația judecători-avocați și am stabilit că atunci când vom redacta îndrumarul de conduită judiciară să propunem invitarea unor avocați.

10. Admitere INM.  La ora 8 pm am avut o întâlnire „la un suc” cu 12 studenți și absolvenți, prieteni pe Facebook cu mine. Unii au vrut să mă cunoască, alții să afle mai multe despre admitere în magistratură și viața de magistrat, alții să își lămurească anumite dileme din noile coduri. A fost un fel de preambul la întâlnirea organizată de SSUB mâine la ora 5 pm pe tema Totul despre admiterea la INM. Discuțiile au durat până spre miezul nopții. Sper din inimă ca unii dintre participanți să îmi devină în curând colegi.

1622252_684783314897150_1680976538_n

Eurojust10421129_780195438680215_5613436797138901326_nOLYMPUS DIGITAL CAMERA
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

09/12/2013

Interviu Ziare.com: coruptia este un cancer social

Filed under: coruptia,interviu — Cristi Danilet @ 10:02 AM
Tags: , ,

Danilet PanamaJudecatorul Cristi Danilet vorbeste intr-un interviu acordat Ziare.com despre lupta impotriva coruptiei la nivel global, subliniind faptul ca dezvoltarea unui stat este puternic afectata de acest „cancer social” care poate fi insa vindecat cu ajutorul unei justitii curate si al tuturor cetatenilor.

Data de 9 decembrie a fost stabilita ca Ziua Internationala Anticoruptie in 2006, cand, prin rezolutia 58/4 a Adunarii Generale a ONU, a fost adoptata Conventia Natiunilor Unite impotriva Coruptiei (UNCAC). Conventia a fost ratificata pana acum de 168 de state, printre care si Romania.

Conferinta statelor membre ale UNCAC are loc o data la doi ani, iar anul acesta s-a desfasurat la Panama. Din delegatia Romaniei au facut parte, printre altii, procurorul Luminita Palade si judecatorul Cristi Danilet, in calitate de reprezentanti ai CSM.

Domnule Danilet, spuneti-ne mai intai cateva cuvinte despre campania ONU impotriva coruptiei din acest an.

Anul acesta campania are deviza „Zero coruptie, 100% dezvoltare”. In felul acesta ONU atrage atentia ca prin coruptie nu este afectata doar corectitudinea personalului din sectorul public sau privat, ci chiar capacitatea de dezvoltare a unui stat.

Astfel, daca parlamentarii sunt corupti, vor da legi prin care sa se puna la adapost de orice forma de raspundere. Daca ministrii sunt corupti, vor facilita accesul celor nemerituosi la banul public. Daca doctorii sunt corupti, oamenii care nu isi permit sa dea mita vor muri lipsiti fiind de tratament. Daca sistemul de achizitie publica are angajati corupti, constructiile vor costa mai mult decat in realitate si calitatea lor va fi mai slaba.

Daca profesorii sunt corupti, elevii vor avea diplome fara acoperire si vor deveni cei care vor cere mita maine, caci asa au fost invatati. Daca functionarii de la primarie, finante, politie etc sunt corupti, cererile oamenilor nu vor fi satisfacute pana ce nu vor „unge” acele persoane.

Daca cei din organele de control sunt corupti, afacerile oamenilor cinstiti nu vor merge, in timp ce vor fi tolerate afacerile care genereaza evaziunea fiscala. Daca magistratii sunt corupti, nu vor putea reactiona la incalcarile legii din orice alt sistem, iar marii infractori in loc sa fie in inchisori, vor fi pe strada.

Coruptia e o boala. E un cancer social. Se extinde rapid daca nu se iau in special masuri de prevenire.

Dvs. credeti ca se dezvolta in Romania o cultura a anticoruptiei?

Sunt convins ca vechea cultura, a coruptiei, este inlocuita treptat cu o noua cultura, a anticoruptiei. Asta se produce odata cu schimbarea generatiilor si cu presiunile pozitive din partea organismelor internationale la care aderam.

Haideti sa realizam cum s-au schimbat lucrurile in justitia romana. In 2006 ministrul Justitiei Monica Macovei a declansat prima campanie media de combatere a coruptiei din justitie printr-un spot video si audio, respectiv prin afise sub egida „Justitia este un stalp al societatii – nu o corupe si nu te lasa corupt”.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a reactionat extrem de vocal impotriva campaniei, pe motivul ca daca se vorbeste de anticoruptie in justitie inseamna ca exista coruptie (de parca nu ar fi fost asa…). Videoclipul a fost retras, spotul audio nu a fost niciodata difuzat la radio, iar in multe instante s-a refuzat postarea afiselor respective.

Au trecut anii si iata cum chiar sotul presedintei AMR a fost arestat, cercetat, apoi condamnat pentru infractiuni de coruptie la nivel inalt: trafic de influenta la nivelul curtii supreme de justitie la cererea unor politicieni – reteaua „Voicu-Costiniu”. Era anul 2010 cand a inceput acea ancheta si atunci peste 400 de magistrati au semnat „Petitia Integritate si Demnitate” initiata de doua judecatoare (ajunse acum la instanta suprema) prin care cereau masuri ferme impotriva unor astfel de colegi.

Apoi, pe langa faptul ca inainte de reformele din justitie din anul 2004 erau putine cazurile cu magistrati sanctionati penal sau disciplinar, hotararile de sanctionare nu erau publice. S-a creat astfel senzatia ca ne acoperim intre noi, ca se musamalizeaza cazurile. Ei bine, mai intai DNA si apoi fostul CSM, la sugestia Comisiei Europene, au luat decizia de a publica asemenea hotarari.

Acum pe site-ul CSM sunt peste 100 de hotarari cu magistrati sanctionati disciplinar in ultimii 9 ani. Mai mult, de fiecare data cand se incepe urmarirea penala impotriva unui magistrat sau este trimis in judecata, DNA emite comunicat de presa – sa nu uitam ca, urmare a activitatii DNA sub mandatul procurorului Daniel Morar, 24 de magistrati au fost condamnati definitiv pentru coruptie.

Si noi, in CSM, de fiecare data cand se incuviinteaza retinerea, arestarea sau perchezitia cu privire la un magistrat, emitem un comunicat de presa – ultimul caz e recent, din 5 decembrie. Ne e rusine ca avem astfel de cazuri, dar suntem multumiti cand le descoperim. Populatia trebuie sa stie ca exista vointa pentru combaterea incorectitudinii chiar inauntrul sistemului.

Vorbiti de vointa, dar si dvs. ati trecut prin experiente neplacute cand ati declarat public ca exista coruptie in justitie.

Da, la un curs pe care il tineam in 2007 despre organizarea justitiei si problemele din sistem, am afirmat ca exista coruptie in justitie, ca in general inauntrul sistemului se stiu care sunt magistratii, grefierii sau avocatii incorecti si exista chiar mercuriale cu sumele care trebuie date.

Aceste declaratii ale mele au ajuns in presa si mai multi judecatori si grefieri au trimis o plangere impotriva mea la CSM pe motivul ca, prin aceste afirmatii, le-as afecta reputatia. Pe unii i-am inteles atunci: fusesera presati de sefi sa semneze, care prea multa vreme au avut puteri imense in instante. Pe altii insa nu: erau din cei care stiau bine ca avem colegi la care e foarte usor sa ajungi cu o rugaminte sau o atentie, ca sa nu mai spun mita, pentru a da o solutie favorabila.

Aproape un an de zile am fost investigat de fostul CSM fara a exista cu exactitate o acuza clara contra mea. In cele din urma, actiunea impotriva mea a fost respinsa.

Nu mica mi-a fost surprinderea cand am vazut ca insusi presedintele de atunci al institutiei a preluat in declaratiile sale ulterioare esenta celor spuse de mine – a fost un castig enorm, ancheta s-a dovedit pana la urma benefica.

Mai mult, dupa ce am fost ales de judecatori ca membru in CSM, mi-am facut un obiectiv din redactarea unei strategii sectoriale anticoruptie. S-a reusit adoptarea acesteia in 2011: suntem prima tara din Europa care are o astfel de strategie, in care recunoaste oficial coruptia din justitie ca o vulnerabilitate si declara „toleranta zero” la coruptia judiciara.

Care a fost rezultatul conferintei care a avut loc zilele trecute la Panama si cum va fi aplicat in Romania?

La evenimentul din Panama a fost pus in discutie materialul intitulat Ghidul cu privire la aplicarea si evaluarea art. 11 din UNCAC (Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, semnata si de Romania in 2003).

Art. 11 din UNCAC are doua parti: prima este obligatorie pentru statele membre – se refera la independenta si integritatea judecatorilor; a doua este facultativa – se refera la independenta si integritatea procurorilor in tarile unde acestia au un statut asemanator cu al judecatorilor (asa cum este in Romania).

Ghidul elaborat anul acesta are doua parti: prima cuprinde masuri de implementare a art. 11, iar a doua cuprinde cadrul de evaluare a acesteia. Printre masuri se numara cele de intarire a integritatii judecatorilor (in special prin conduri de conduita, formare si declaratii de avere si rudenie), dar si de prevenire a oportunitatilor de corupere a judecatorilor.

Acest Ghid va fi comunicat oficial statului roman, iar Ministerul Justitiei si CSM vor trebui sa il aplice, caci ONU va monitoriza acest lucru.

Dvs. despre ce ati vorbit in discursul pe care l-ati tinut?

Lucrarile Conferintei din Panama s-au desfasurat sub forma mai multor activitati, la care au vorbit inclusiv seful delegatiei romane din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si reprezentantul Ministerului Justitiei.

Evident, participarea mea la conferinta a privit domeniul integritatii in justitie. In luarea mea de cuvant am aratat ca, dincolo de masurile legislative, este nevoie sa se creeze o adevarata cultura a anticoruptiei judiciare.

Am subliniat faptul ca o justitie dreapta este aceea in care judecatorilor si procurorilor li se acorda independenta si li se cere integritate. In plus, este stiut faptul ca justitia nu trebuie doar facuta, ci trebuie sa se si vada ca este facuta.

Ati discutat cu colegi din alte tari despre coruptie? Care este situatia la ei?

In statele din fostul bloc comunist coruptia este larg raspandita. Cele mai bune rezultate in lupta impotriva coruptiei sunt la noi si, se pare, la croati. Peste tot s-au pus bazele unei justitii independente, singura conditie pentru functionarea corecta a sistemului de protectie a drepturilor omului si aplicare egala a legii tuturor.

Am apreciat ca in Georgia au scapat de coruptia din randul politistilor rutieri printr-o initiativa de monitorizare a activitatii lor: au instalat mici camere video fiecarui politist, astfel ca atunci cand opreste in trafic pe cineva, contactul cu soferul e filmat – e ceva ce ar putea fi implementat si la noi.

Probleme mari sunt in Republica Moldova, unde de abia in acest an au fost arestati primii doi judecatori pentru coruptie. Adevarat, acolo sunt foarte prost platiti, cam 200 euro pe luna.

Cum a evoluat in ultimii ani increderea populatiei Romaniei in justitie?

Acum 10 ani, increderea in justitie era la nivelul de 22%. In acest an, populatia (oamenii chestionati pe strada) are incredere in jur de 40% in justitie, ceea ce ne ridica deasupra Parlamentului, Guvernului si Presedintelui Romaniei – e un rezultat de care trebuie sa fim extrem de mandri, e un prag istoricpentru noi.

Mai mult, increderea justitiabililor in justitie, deci a celor care au contact direct cu sistemul judiciar, este de aproximativ 75%. Evident, au contribuit la aceasta atat innoirea corpului profesional practica sistematic de 10 ani incoace, modernizarea unor instante, publicarea datelor despre dosare pe Internet, inregistrarea dezbaterilor din cadrul sedintelor de judecata penale si civile, cat si reactiile ferme impotriva magistratilor, avocatilor (in cazul lor numarul condamnarilor pentru trafic de influenta este ingrijorator de mare!) sau a lucratorilor de politie judiciara corupti.

Cum poate lupta un simplu cetatean impotriva coruptiei?

Fiecare cetatean poate face ceva: in primul rand sa nu dea mita si sa nu intervina in afara cadrului legal pentru solutionarea unei cereri, dosar etc. care il priveste.

In al doilea rand sa nu tolereze astfel de comportamente altor cetateni – integritatea nu e ceva personal, ea trebuie respectata si aplicata de toti.

In al treilea rand, sa pretinda corectitudine functionarilor sau altei persoane care trebuie sa ia o decizie in ce il priveste.

In al patrulea rand, sa denunte procurorilor cand o astfel de persoana ii solicita mita sau un altfel de avantaj. Omul simplu trebuie sa stie ca toti angajatii statului, de la parlamentari, ministri si magistrati, pana la politisti, functionari, profesori si doctori sunt platiti de la buget – or, cetateanul deja a contribuit la acesta prin sistemul de impozite si taxe, nu mai e nevoie ca acesti angajati ai statului sa primeasca alte plati de la cetateni.

Oricum, nu trebuie uitat ca darea de mita e sanctionabila, ca si luarea de mita, cu inchisoarea.Procurorii nu vor ezita sa instrumenteze un dosar penal si cu cei care dau mita, si cu cei care iau mita, si cu cei care promit ca vor interveni pe langa altii pentru luarea unei decizii favorabile.

Mesajul meu este urmatorul: cu totii trebuie sa avem incredere in institutiile statului. Stiu ca unele institutii sau unele segmente din institutii inca nu functioneaza la nivelul pretentiilor cetatenilor. Dar lucrurile se imbunatatesc de la an la an.

Si in special trebuie sa avem incredere in justitie. Daca magistratii sunt onesti, profesionalismul sistemului va fi in crestere. Iar eu cred ca o justitie curata face parte din reteta pentru vindecarea societatii.

In intregime pe Ziare.com

27/11/2013

Integritate judiciara: Panama – Ghid aplicare art. 11 UNCAC

Filed under: coruptia,integritate — Cristi Danilet @ 5:44 AM
Tags: , , ,

OLYMPUS DIGITAL CAMERAMă aflu în Panama City, capitala Republicii Panama, făcând parte din delegația României care participă la cea de-a cincea Conferință a Statelor membre la Convenția ONU împotriva corupției. De regulă, la astfel de întâlniri participă diplomați și reprezentanți din instituțiile implicate direct în prevenirea și combaterea corupției. Pentru că anul acesta se discută în mod special corupția judiciară, invitația primită de la organizatori (UNODC) a specificat necesitatea de a participa și reprezentanți ai magistraților. Ca urmare, prin hotărârea Plenului CSM nr. 1025/19.09.2013, luată în unanimitate, am fost desemnat să particip, alături de un alt coleg din CSM. Din delegație mai fac parte reprezentanți ai MAE, MJ si MPublic.

Azi, în a doua zi a lucrărilor Conferinței,  s-au desfășurat mai multe activități în paralel: conferința plenară (unde a vorbit și seful delegației române despre atenția acordată anticorupției de către România), un eveniment special privind recuperarea bunurilor în cadrul proiectului StAR, altul pe cooperare internațională și un altul pe integritatea judiciară.

Evident, eu am participat la discuțiile pe integritate judiciară. A fost pus în discuție un material – Ghid cu privire la aplicarea și evaluarea art. 11 din UNCAC – întocmit de UNODC, UNDP, OECD și GIZ.

Art. 11 are două părți : prima este obligatorie – se referă la independența și integritatea judecătorilor; a doua este facultativă – se referă la independența și integritatea procurorilor acolo unde aceștia au un statut asemănător cu al judecătorilor (așa cum este în România). A durat un an conceperea și dezbaterea Ghidului. La baza sa stau Principiile de la Bangalore  privind conduita judiciară dezvoltate de Judicial Integrity Group, care sunt insoțite de Comentarii. Principiile de la Bangalore sunt: Independenta (garantie indiscutabila a funcționării justiției), Imparțialitatea (obiectivitatea judiciară), Integritatea (aspectul personal al integrității), Eticheta (conduita în interiorul și în afara sălii de judecată), Egalitatea (tratament nediscriminatoriu al justițiabililor), Competența (formare inițială și continuă a magistraților), Diligența (îndeplinirea efectivă și eficientă a funcției judiciare).

Ghidul s-a născut din nevoia de a trata împreună Principiile de la Bangalore (declarație de natură etică, facultativ pentru justițiile naționale) și art. 11 a UNCAC (convenție  internațională, obligatorie pentru statele semnatare). Aceasta cu atât mai mult cu cât există mecanisme distincte de implementare a dispozițiilor din UNCAC.

Ghidul a fost discutat în trei întâlniri: în Iordania, în Bangkok și la Viena. Ghidul de aplicare a art. 11 UNCAC  are, la rândul lui, două părți: prima parte cuprinde măsuri de implementare a art. 11, iar a doua parte cuprinde cadrul de evaluare a acesteia. Măsurile care trebuie luate aparțin unele statului – independență, finanțare, legislație etc, iar altele revin însuși sistemului judiciar – responsabilitate, management judiciar, adoptarea codurilor de conduită etc.

Din declarațiile celor care au prezentat Ghidul, am reținut câteva afirmații: Percepția publică este foarte importantă. Oamenii trebuie să fie convinși de justețea sistemului judiciar. Dacă nu au încredere, vor încerca să îl corupă pentru a obține dreptatea. Pentru combaterea corupției trebuie create instituțiile, dar apoi ele trebuie să pună în aplicare misiunea lor – trebuie să se vadă că lucrează. Mecanismul de justiție poate fi distrus de câteva fapte izolate de corupție. De integritatea justiției este  interesat și mediul economic: rule of law este esențială pentru funcționarea pieței. De aceea, cele trei puteri trebuie să coopereze: să elaboreze instrumente, să culeagă datele, să monitorizeze aplicarea legilor, să poarte un dialog la nivel de politici.

După prezentarea Ghidului, s-a dat cuvântul celor din sală. În luarea mea de cuvânt am arătat că este nevoie să se creeze o cultură a anticorupției judiciare . Subiectul „corupție judiciară” este foarte sensibil și magistrații nu se simt comod să discute despre acesta. De aceea, trebuie găsite căi de a-l pune în discuția lor, căci e inadmisibil să poți pretinde lupta împotriva corupției – care este, iată, un fenomen global, din moment ce e tratat la nivel ONU – de la un sistem de justiție care are el însuși probleme cu corupția. Am amintit de exemplul României: de la o țară unde cei care vorbeau despre corupția din justiție erau ei înșiși reclamați la CSM de către colegi, am ajuns să avem declarații publice ale magistraților, ghiduri privind conflictele de interese din justiție, cărți despre corupția și anticorupția judiciară și chiar o Strategie sectorială privind integritatea judiciară. Am încheiat spunând că o justiție dreaptă este aceea în care judecătorii și procurorii li se acordă  independență și li se cere integritate.

Luarea mea de cuvânt a produs o dezbatere despre necesitatea libertății de expresie și de asociere a judecătorilor – subiect tabu în multe state.  După dezbatere, am fost contactat de reprezentantul UNDP pentru a discuta despre necesitatea de a găsi chiar în interiorul sistemului a unor judecători dispuși să vorbească despre corupția din justiție; și de reprezentantul GIZ pentru a discuta despre strategia noastră de întărire a integrității judiciare.

În zilele următoare, ne va fi pusă la dispoziție  varianta finală a Ghidului. Ea va fi trimisă oficial statelor, de către UNODC. Dacă voi intra în posesia Ghidului mai devreme, îl voi traduce și îl voi pune la dispoziția publicului. Oricum, va ajunge și în posesia CSM și MJ cărora le revine  obligația de implementare.

Mențiuni suplimentare: În 2006 am redactat un Ghid pentru judecători cu privire la conflictele de interese din justiție (coautor). Am participat în 2007, din partea României, la întâlnirea de la Viena pentru redactarea Comentariului la Principiile de la Bangalore (p.20 menționează acest lucru) . În 2008 am participat la cursul „Building Judicial Integrity” organziat de CEELI la Praga. În 2009 am scris o carte privind corupția și anticorupția din justiție  (distribuită de mine doritorilor și principalelor bliblioteci din România în format print – 2000 exemplare in RO și 1000 exemplare în EN, și disponibilă gratuit pe internet). În 2010 am tradus în limba română Comentariul la Principiile de la Bangalore și le-am pus la dispoziția publicului, gratuit, pe internet. În 2011 am inclus referințe la aceste standarde în Strategia de întărire a integrității judiciare, aprobată la inițiativa mea de către CSM.  În același am coordonat Comisia de Transparență și Integritate din cadrul CSM. În 2012 am susținut campania anticorupție cu prilejul 9 decembrie – Ziua Internațională împotriva Corupției. În 2013 am participat la cursul „Etică și integritate instituțională” organizat de Institutul European Român și Ministerul Justiției. Și tot anul acesta am participat ca expert in cadrul Grupului de lucru pentru prevenirea curupției, reunit sub egida UNODC, la Viena, Austria, întrunirea care a pregătit Ghidul pentru implementarea art. 11 al UNCAC.  În ultimii ani am fost invitat ca expert sau trainer în Macedonia, Moldova, Muntenegru, Turcia pe subiecte ținând de integritatea judiciară.

07/11/2013

„Afara cu coruptii!” – interviu Ziare.com

Filed under: coruptia,interviu — Cristi Danilet @ 12:26 PM
Tags: ,
Cristi Danilet

Cristi Danilet

Interviu Ziare.com

In statele din centrul si estul Europei, care au facut parte din fostul bloc comunist, justitia e tinuta sub un control politic extem de puternic, putini fiind judecatorii care au curaj. „E o frica grozava care domina partea asta estica a Europei”, spune judecatorul Cristi Danilet (CSM).

Acesta s-a intors miercuri de la reuniunea Retelei Judiciare din Centrul si Estul Europei organizata la Praga, iar peste doua saptamani va face parte din delegatia Romaniei la cea de a cincea Conferinta a statelor semnatare ale Conventiei ONU impotriva Coruptiei, unde se vor adopta masuri ferme impotriva judecatorilor si procurorilor corupti din intreaga lume.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, judecatorul Cristi Danilet vorbeste in premiera despre infiintarea unei retele europene de lupta impotriva coruptiei judiciare, din care vor face parte Albania, Azerbaidjan, Bulgaria, Croatia, Cehia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, R.Moldova, Muntenegru, Polonia, Romania, Serbia si Slovacia.

De asemenea, acesta anunta ca, in curand, pentru prima data in istoria ONU va fi adoptat un mecanism de tip MCV, dar extins la nivel global si strict pecoruptie judiciara, un document al carui mesaj adresat tuturor statelor membre este „Incercati sa curatati justitia de coruptie pentru ca asa nu se mai poate”.

Ce s-a discutat la reuniunea de la Praga?

Statele Unite investesc in mai multe programe din Europa pentru dezvoltarea democratiilor si in special a celor din tarile din centrul si estul Europei. Unul dintre programe este cel din cadrul CEELI Institute (Central & Eastern European Judicial Exchange Network), o organizatie non-guvernamentala aflata in legatura directa cu Departamentul de Stat al SUA.

In 2008, eu am participat in Statele Unite la un program similar, la finalul caruia mi-am obtinut sicertificatul de magistrat pregatit in domeniul anticoruptiei judiciare. Acum insa se doreste mai mult decat atat, si anume institutionalizarea in Europa a acestui tip de pregatire.

La Praga s-au reunit judecatori din tarile aflate inca in tranzitie dupa caderea comunismului. Au fost invitati cate 1-2 reprezentanti din 15 state, pentru training si schimb de experienta. Doi judecatori cu cariere in magistratura de peste 20 de ani, unul din SUA si unul din Olanda, ne-au spus cum stau lucrurile la ei, incepand de la independenta justitiei si mergand pana la chestiuni de integritate. Ne-au vorbit despre cat de curajosi trebuie sa fie judecatorii in functie.

Intentia este sa se constituie un fel de retea europeana pentru aceste state, iar noi, la randul nostru, sa devenim un fel de experti pentru colegii nostri din tara. „Agent of changes” se numesc, adica oameni care pot sa schimbe lucruri la ei in tara.

Din Romania am fost invitat eu si doamna judecator Camelia Bogdan, despre care s-a scris in presa cu ocazia celebrului dosar Sorin Ovidiu Vintu. Noi am fost de acord sa facem parte din aceasta retea, urmeaza sa ne intalnim cu totii din nou in luna decembrie.

Cat de dura e lupta impotriva coruptiei in celelalte tari participante la aceasta reuniune?

Eu am fost chemat sa prezint situatia anticoruptiei in Romania. Am vorbit extrem de deschis despre coruptia din justitie, ceea ce i-a facut si pe ceilalti colegi sa se deschida. Au spus ca si la ei sunt probleme, dar nu au cazuri cum sunt cele din Romania, cu persoane importante trimise in judecata.

Vedeti dvs, e mai greu in aceste state sa se condamne politicieni, numai Croatia si-a condamnat fostul prim-ministru, in rest nu au curajul sa se atinga de politicieni. Eu am spus „Cat timp nu aveti justitie independenta nici nu o sa aveti dosare cu politicieni sau oameni de afaceri”.

In general, ce am observat eu in legatura cu statele din centrul si estul Europei, mai exact din fostul bloc comunist sau din vecinatatea lui, este ca justitia e tinuta sub un control extem de puternic si nu sunt oameni curajosi. Ei inca nu au ajuns la nivelul nostru. S-au mirat ca noi avem judecatori care ies public cu pozitii, ca avem asociatii care reactioneaza impotriva interventiilor politicienilor. Au spus ca ei inca nu au ajuns la stadiul asta.

Am ramas socat. Mi-am dat seama ca noi suntem la un nivel comparabil cu cel din Spania, Franta, Italia, unde tot timpul ies judecatorii si vorbesc public. Ceilalti tac, e o frica grozava care domina partea asta estica a Europei.

Ce pasi urmeaza in continuare?

Vrem sa dezvoltam mai departe reteaua, vrem sa facem un fel de organizatie, ca sa existe si o acoperire formala, pentru ca la Praga a fost o reuniune oarecum informala, premergatoare. Prin urmare, vrem sa facem o organizatie, sa se stabileasca un board de conducere, un statut foarte bine conturat si sa construim proiecte pe viitor. Va fi si un schimb de experienta, ne vom invata unii pe altii. E vorba si de schimb de informatii, si de schimb de expertiza, deci despre o retea la nivel european, dar numai pentru statele din fostul bloc comunist.

Iar in tara, cred ca in momentul in care vom avea legitimitate europeana, colegii vor fi mult mai deschisi la dialog.

La finalul lunii octombrie plecati in Panama. Ce se va discuta acolo?

La nivel ONU se va adopta un document foarte important pentru anticoruptia judiciara.

Exista o conventie, UNCAC (United Nations Convention against Corruption), la care si Romania a aderat in 2003, si in care la art.11 se vorbeste despre necesitatea ca statele membre sa ia masuri pentru asigurarea integritatii judiciare. Mesajul este „Afara cu judecatorii si procurorii corupti!”.

Din cauza ca problema coruptiei judiciare este asa de extinsa la nivel global s-a luat decizia la nivel ONU sa se elaboreze un ghid de aplicare a acestor masuri. Pentru asta mergem in Panama, este o delegatie formata din 5 membri de la Ministerul de Justitie, Ministerul de Externe si CSM, iar eu sunt unul dintre ei.

Acolo vom aproba, din partea Romaniei, alaturi de reprezentantii celorlalte state membre, acest ghid de implementare a art.11 in fiecare stat membru. Cu alte cuvinte ne obligam efectiv la nivel international sa adoptam masuri impotriva coruptiei in justitie.

Vreau sa subliniez ca rezultatele pe care Romania le are in domeniul combaterii coruptiei judiciare frapeaza peste tot, intr-un mod placut. Noi avem judecatori si procurori trimisi in judecata pentru coruptie. Sigur ca nu suntem bucurosi ca avem coruptie judiciara, dar suntem bucurosi ca reusim sa o descoperim.

Mai mult, si la nivel european ne miscam mult mai bine comparativ cu tarile din vechiul bloc comunist, unde coruptia judiciara este la ea acasa pentru ca lipsa de independenta a judecatorilor este un obiectiv politic principal. Doar in felul asta politicienii nu sunt trasi la raspundere.

Asa se face ca si la nivel ONU sunt preocupari intense. Anul acesta, pentru prima data in istoria ONU va fi adoptat un astfel de document al carui mesaj este „Incercati sa curatati justitia de coruptie pentru ca asa nu se mai poate”.

Cat de eficient va fi acest demers? Credeti ca politicienii din fostele tari comuniste, despre care ati vorbit mai devreme, se vor speria si vor ridica presiunea de pe magistrati?

Faptul ca va exista un document ONU inseamna ca vom fi monitorizati in permanenta, iar noi va trebui sa raportam in permanenta ce masuri luam. Este ca un fel de MCV dar extins la nivel global si strict pe coruptie judiciara.

Nu prea avem cum minti. Si cu cat vor fi mai multe asemenea instrumente care angajeaza Romania, cu atat mai bine, pentru ca nu vor mai exista argumente de genul „X spune ca Romania are probleme cu coruptia”, ci se va zice ca ONU spune asta sau CEELI.

Care este tinta? De exemplu, in SUA exista cazuri de magistrati corupti de genul celor identificate in ultima perioada in Romania?

Ei nu au cazuri de coruptie judiciara. Acolo, imediat cum exista suspiciuni au si disparut judecatorii respectivi.

Dar cum e posibil asa ceva? Cum s-a ajuns la acest nivel?

Este o chestiune care tine de cultura. Asa am vazut asta si in Japonia. In primul rand ei nu sunt pusi in asemenea situatii, insa daca totusi exista suspiciuni, judecatorii respectivi pleaca imediat din sistem si nu se mai aude nimic de ei.

Pleaca de rusine? Pentru ca societatea ii condamna?

Pleaca pentru ca situatia respectiva este privita ca anormala si de colegi, si de societate, si de presa. De asta spun ca este o chestiune care tine de cultura. Noi cei care luptam cu coruptia judiciara in Romania, parca suntem in razboi cu toti ceilalti la un moment dat. Anticoruptia nu e privita la noi ca ceva normal, ci coruptia e privita ca ceva normal.

De aceea trebuie sa le explicam oamenilor ca este anormal sa dai mita la doctor, la invatator, la judecator, la politie, la functionarii din primarie sau finante etc. Incontinuu trebuie sa repetam acest lucru.

Sa stiti ca in toate statele pe care vi le-am enumerat la inceput se da mita. Peste tot. Este oramasita comunista in societate. Dupa douazeci de ani de la toate revolutiile care au avut loc in aceasta parte a Europei, inca mai avem aceasta mentalitate. Sa dam mita ca sa ne rezolvam o problema.

Cetatenii trebuie sa invete ca toti cei de mai sus sunt platiti, au deja un salariu, nu le trebuie un bonus. Oamenii nu trebuie sa le dea mita, ci sa le ceara un serviciu de calitate. Or, la noi totul e de vanzare – oamenii isi cumpara serviciile sau apeleaza la pile, la cunostinte.

Coruptia e ca un cancer – se extinde rapid in tot sistemul. Dar onestitatea poate fi molipsitoare. Prefer sa fiu infectat cu integritate. Inca am sperante in Romania.

27/08/2013

ONU impotriva coruptiei judiciare

Filed under: coruptia — Cristi Danilet @ 11:56 AM
Tags:
Cristi Danilet

Cristi Danilet

Ma aflu la Viena la Grupul de lucru interguvernamental de prevenire a coruptiei. Acesta se ocupa de integritatea judiciara si prevenirea prin educatie, ca un organ de consiliere (calitate oferita prin declaratia de la Marrakech din 2011 http://tiny.cc/3cyg2w) pentru Conferinta ONU Impotriva Coruptiei

Integritatea judiciară e reglementată în art. 11 din UNCAC http://tiny.cc/tdyg2w. Romania a trimis raport cu privire la implementarea acestuia in tara noastra http://tiny.cc/aeyg2w . După cum se vede, Strategia de intarire a integritatii judiciare, propusa de mine si adoptata in nov 2011 de CSM, ocupa un loc central.

Ieri, eu am luat cuvantul din partea Romaniei (dintre toate tarile participante la lucrari, doar noi si Franta am vorbim ca tari membre UE). Am prezentat lucrurile asa cum sunt ele: reforma justitiei si lupta anticoruptie incepute in anul 2004, condamnarile de politicieni si oameni de afaceri ca rezultate ale  reformei, coruptia din justitie (judecatori, procurori, avocati, grefieri) ca probleme cu  care ne confruntam, importanta mentinerii judecatorilor si procurorilor ca structuri independente, dar si a responzabilizarii justitiei ca serviciu public.

In noiembrie 2013 va fi adoptat de Conferinta sub egida ONU un Ghid de implementare a art. 11. Am primit aici draftul documentului și în prezent redactez comentarii la el. Pornind de la Principiile de Baza ale Independentei Justitiei http://tiny.cc/1eyg2w   si Principiile de la Bangalore privind Conduita Judiciara http://tiny.cc/mfyg2w, Ghidul va cuprinde  masuri pentru intarirea integritatii din justitie, masuri de prevenire a coruptiei din justitie. Evident, dupa adoptare, rolul esential pentru aplicare va reveni CSM si MJ.