CRISTI DANILEŢ – judecător

13/11/2018

VeDemJust: cel mai dur raport MCV primit de Romania

Filed under: politic,VeDem Just — Cristi Danilet @ 4:40 PM
Tags: , ,

mcvCu privire la Raportul MCV dat publicității astăzi de către Comisia Europeană, asociația VeDemJust adoptă următoarea poziție:

1. Este cel mai dur raport primit de România, după unul similar în anul 2012. El subliniază regresul României în privința îndeplinirii condiționaităților sub care am fost primiți în 2007 în Uniunea Europeană. Pentru prima dată de atunco Bulgaria trece în fața României.

2. Raportul MCV este unul obiectiv. El ține cont de îngrijorările exprimare în ultimii doi ani de către majoritatea magistraților români, CSM, unele asociații profesionale, ONG-urilor de profil, dar și ale Departamentul de Stat al SUA, ambasadelor străine la București, Consiliului Europei și Comisiei Europene.

3. Raportul arată că modificările aduse legilor justiției înfrâng independența Justiției și afectează negativ performanțele justiției penale. Ca urmare, trebuie blocate toate modificările deja operate prin lege sau ordonanțe de urgență și respectate standardele europene (Raportul MCV, Raportul GRECO, Avizele Comisiei de la Veneția).

4. Raportul arată că modificările intenționate la legislația penală sunt menite să îngreuneze și chiar să blocheze activitatea justiției penale, afectând negativ cauzele de mare corupție și crimă organizată. Ca urmare, trebuie oprite toate modificările intenționate și reluată întreaga procedură.

5. Raportul arată că schimbarea șefilor de la Ministerul Public este una politică, că procedurile nu au fost corecte și ele au fost menite să afecteze activitatea parchetelor și a pune procurorii sub control politic. Ca urmare trebuie oprită procedura de revocare a Procurorului General și reluată procedura de numire a noului șef al DNA.

6. VeDemJust atrage atenția publicului că actualul Parlament și Guvern au pus în pericol independența justiției, lupta împotriva corupției și că în felul acesta au afectat nu doar prezentul, cât mai ales viitorul României. Perspectiva ridicării MCV s-a îndepărtat cu cel puțin cinci ani, aderarea noastră la Spațiul Schengen este blocată, a devenit iminent pericolul de a ne pierde votul în Consiliul UE și de a pierde fonduri europene destinate dezvoltării României.

7. VeDemJust solicită clasei politice să dea dovadă de onestitate și maturitate: să își asume eșecul ultimilor doi ani de modificări halucinante ale legislației, să corecteze degrabă greșelile făcute ținând seama exclusiv de standardele internaționale și să contribuie la instaurarea în România a culturii statului de drept, nu cea a interesului personal.

15/11/2017

Pe înțelesul tuturor: Raportul MCV noiembrie 2017

steag UE fluturandCând am aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, Comisia Europeană a decis să monitorizeze în continuare România cu privire la reformele din justiție și la lupta anticorupție. Fixat inițial pentru trei ani, acest Mecanism de Cooperare și Verificare nu este nici până azi ridicat, date fiind măsurile politice ce afectează cele două domenii.

Anual apar câte două rapoarte cu privire la țara noastră. Raportul din ianuarie fixa pentru decidenți 12 recomandări de îndeplinit. Raportul de azi evaluează stadiul îndeplinirii lor. Concluzia? Deloc favorabilă!

Iată câteva aspecte din prezentul Raport:

OBIECTIV 1. RESPECTAREA INDEPENDENȚEI JUSTIȚIEI

  1. Climatul de conflict dintre puteri daunează independenței justiției. Deși Guvernul și Parlamentul au declarat că vor îndeplini cele 12 recomandări din Raportul anterior, în ultimele două luni au crescut tensiunile dintre puterile statului, cooperarea s-a dovedit a fi dificilă.
  2. Progresele pozitive în domeniul luptei anticorupție au fost afectate de OUG 13/2017. Chiar și după abrogare, a rămas o mare îndoială asupra decidenților.
  3. Modificările la legile justiției sunt controversate: CSM a avizat negativ de două ori aceste proiecte, Președintele statului le-a criticat, la fel majoritatea magistraților, precum și un număr important de organizații din societatea civilă. Deciziile care se vor lua vor trebuie să țină cont de opinia sistemului de justiție și de opinia Comisiei de la Veneția.
  4. Criticile aduse sistemului de justiție și hotărârilor judecătorești sunt o mare problemă și ele nu converg cu aspectele pozitive constatate de Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și nevoia de respectare a independenței justiției.
  5. Pentru numirile la vârful Ministerului Public e nevoie de criterii puternice și transparente, bazate pe meritocrație. Trebuie cerută opinia Comisiei de la Veneția, pentru că în Europa există mai multe modele de numire a procurorilor.
  6. Trebuie descurajat obiceiul de a pune în discuție independența justiției și autoritatea deciziilor judiciare. E bine că Parlamentul și Guvernul a aprobat coduri de conduită pentru membrii săi (dar se remarcă că ele nu sunt accesibile pe pagina web a instituțiilor!), iar ele trebuie însoțite de exemple practice. Atunci când CSM constată că este încălcată independența justiției, trebuie sesizată nerespectarea codului de etică către instituția respectivă.
  7. Dezbaterile pe Codul penal se reduc la infracțiunile de corupție. Modificarea infracțiunii de conflict de interese nu a fost dezbătută. Noul Cod de procedură civilă va genera o creștere a încărcăturii la ICCJ, grație unor decizii ale CCR.
  8. Au fost mai multe cazuri în care au lipsit dezbaterile publice când s-au adoptat legi (incompatibilitatea parlamentarilor, decriminalizarea conflictului de interese, statutul administrației locale, finanțarea partidelor politice, redeschiderea dosarelor din ultimii 20 de ani dacă a intervenit o decizie a CCR).
  9. Societatea civilă a jucat un rol important în luarea deciziilor cu privire la justiție și anticorupție.
  10. Hotărârile judecătorești trebuie respectate: 1) Executarea lor este esențială. Dar trebuie găsite soluții concrete pentru aceasta. 2) Acolo unde există o hotărâre definitivă sau o hotărâre interpretativă a ICCJ ar trebui ca administrația publică să o respecte în cazuri similare, pentru a se evita cererile repetitive adresate instanțelor.
  11. CSM trebuie să apere independența și reputația magistraților, mai ales a procurorilor,să aibă un dialog constructiv cu Guvernul și Parlamentul și să promoveze cooperarea instituțiilor judiciare, inclusiv Inspecția Judiciară.

 

OBIECTIV 2. INTEGRITATEA ȘI ANI

  1. Sistemul PREVENT asigură depistarea conflictelor de interese în materia achizițiilor publice.
  2. Nu sunt puse în executarea deciziile ANI confirmate de justiție cu privire la sancțiuni aplicate parlamentarilor găsiți incompatibili sau în conflict de interese.

OBIECTIV 3. LUPTA ÎMPOTRIVA MARII CORUPȚII

  1. Ridicarea imunității miniștrilor sau încuviințarea pentru arestarea sau percheziționarea parlamentarilor este problematică. Deciziile de respingere a unor astfel de solicitări nu sunt motivate.
  2. DNA a performat.

OBIECTIV 4. LUPTA ÎMPOTRIVA MICII CORUPȚII

  1. Trebuie implementată Strategia Națională Anticorupție pe anii 2016-2020, cu fonduri UE. ANI și DGA au propria strategie de prevenire anticorupție. Ministerul Educației și Ministerul Sănătății au un rol important. Deși încă din iunie 2017 Ministerul Justiției a invitat Parlamentul să susțină printr-o declarație această Stratagie, până acum acesta nu a răspuns.
  2. ANABI este pe deplin operațională. Anul trecut s-au confiscat 5 mil. euro. De cum trebuie confiscate toate sumele de bani dispuse de instanțele judecătorești.

CONCLUZII:

  1. Din cele 12 recomandări făcute în ianuarie 2017, România a îndeplinit trei măsuri și jumătate. Reformele s-au stopat, unele chestiuni considerate rezolvate sunt în perciol să se redeschidă. Provocările la adresa independenței justiției sunt foarte mari.
  2. Niciunul din cele patru mari obiective al MCV nu a fost îndeplinit la 10 ani de la aderarea României la UE. Este nevoie de cooperare între instituțiile publice, de voință politică de a îndeplini angajamentele și de respectarea independenței justiției.
  3. Următorul raport va fi făcut la finele anului 2018.

 

27/01/2017

Romanii vor mentinerea MCV

Filed under: CSM,DNA — Cristi Danilet @ 4:42 PM
Tags: , , ,

european_commission-svg

Sunt unii politicieni care vor ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare prin care  România este monitorizată de la data aderării noastre la UE, deci de mai bine de 10 ani. Poate că ar trebui să țină seama și de opiniile profesioniștilor dreptului și de părerea românilor când fac asemenea afirmații.

Prin MCV, impus de Comisia Europeană și acceptat de Guvernul României, suntem evaluați în mod regulat cu privire la îndeplinirea a patru obiective majore: independența CSM și implementarea noilor coduri, anchetele obiective făcute de DNA, funcționarea ANI, combaterea corupției mici.

Odată cu Raportul MCV pe anul 2017, Comisia Europeană a publicat și Flash Eurobarometrul   Raportul privind MCV în Bulgaria și România. Sondajul de opinie efectuat în octombrie 2016 relevă faptul că 9 din 10 români găsesc corupția și modul de funcționare a justiției ca fiind extrem de importante. De asemenea, ulterior accesului la UE, 30% dintre români găsesc că situația s-a îmbunătățit în justiție, iar 43% cred că în privința anticorupției lucrurile s-au îmbunătățit. Mai sunt de subliniat trei rezultate: 72% dintre repondenți cred că UE joacă un rol major în cele două sectoare, justiție și anticorupție; 70% cred că MCV a jucat un rol pozitiv în înlăturarea deficiențelor din justiție; 64% cred că MCV a avut un impact pozitiv cu privire la anticorupție. În fine, 69% dintre cei întrebați au răspuns în mod expres că vor menținerea MCV.

Cât privește instituțiile juridice, atât DNA, cât și CSM au declarat în mod repetat că MCV trebuie menținut, fiind văzut ca o metodă de protecție permanentă în fața inițiativelor Parlamentului și Guvernului de a submina reforma justiției și lupta anticorupției.