Violenta domestica este traditionala in Romania

În cadrul campaniei „16 zile de activism împotriva violenţei domestice” azi am luat cuvântul la o manifestare organizată la Parlament de ONG-urile preocupate de violenţa asupra femeilor şi împotriva minorilor (Asociaţia Necuvinte, Casa Ioana, Touched Romania, ADRA ROMANIA, Asociaţia Solwodi).

 .

Am comentat situaţia violenţei domestice (pe care ar trebui să o numim „sălbatice”), arătând că e tradiţional în familia românească să îţi baţi nevasta, soţul, copiii, obicei împământenit şi cuprins în maxime, ziceri şi versuri de o reală…înţelepciune:

.

– „Eu te-am făcut, eu te omor”;

– „Unde dă tata, creşte”;

– „Bătaia e ruptă din rai”;

– „O palmă la fund nu strică nimănui. Toţi am fost educaţi aşa şi am ajuns oameni mari”;

– „Dacă nu mă asculţi îţi dau o mamă de bătaie de să mă ţii minte”;

– „Îţi dau o mamă de bătaie soră cu moartea”;

– „Când ţi-oi pocni una, o să vezi stele verzi”;

– „Când ţi-oi trage o palmă, te fac mieluşel”;

– „Femeia trebuie să fie supusă bărbatului”;

– „Două inimi şi-o bătaie”;

– „Dă, mamă, cu biciun-n mine/Că n-am ascultat de tine”;

– „Şi-am să te prind, şi-am să te bat/Cu scândura de la pat/Dar, pentru că te iubesc/Am să te cotonăgesc”.

.

Am încheiat, evident, arătând că dacă cel puţin 3 milioane de oameni sunt interesaţi ce sex are cel pe care cineva îl bagă cineva în pat şi dacă cei doi au act de la primărie, nu există nicio reacţie la fenomenul descris mai mult, considerat – şi insist – normal (a se citi „tradiţional”) în România.

Statistici 2011-2015 (ep. 2): Minorii victime

Statistica pe care CSM o deţine relevă date îngrijorătoare cu privire la victimele minore din cauzele aflate spre soluţionare la instanţele noastre: în fiecare zi procurorii expediază instanţelor câte şapte dosare care privesc infracţiuni comise asupra a 11 copii. Astfel, zilnic cineva este trimis în judecată pentru că agresează fizic un copil, un altul pentru că agresează sexual un copil şi un altul pentru că omoară un minor. Anual, peste 4.000 de copii sunt victimele unor infracţiuni.

După ce în precedentul articol am prezentat datele cu privire la delincvenţa juvenilă din ultimii cinci ani, acum pun la dispoziţia publicului date privind minorii victime, subliniind că este vorba doar de dosarele trimise în faţa instanţelor de către procurori. Numărul real de infracţiuni comise asupra minorilor nu poate fi cunoscut, căci sunt infracţiuni care nu se descoperă niciodată. De asemenea, o parte din infracţiuni nu pot fi probate. În fine, pentru alte infracţiuni procurorii consideră că nu este necesară trimiterea în judecată.

În ultimii cinci ani, în România au fost trimişi în judecată peste 11.000 de cauze privind inculpaţi minori şi adulţi care au comis infracţiuni împotriva a peste 19.000 de minori.

Statistica ne arată că în fiecare zi este trimis în judecată câte un inculpat care omoară un copil: fie cu intenţie, fie din culpă (de regulă acestea sunt urmare a accidentelor de circulaţie); un altul care agresează sexual un minor: fie viol comis asupra unui copil (ceea ce presupune lipsa consimţământului acestuia), fie act sexual cu un minor (adică minorul îşi exprimă consimţământul, dar are sub 15 ani); încă unul care fură bunuri de la un minor sau îl tâlhăreşte.

Avem aproximativ 200 de dosare cu minori care sunt loviţi sau răniţi fizic în fiecare an. Câte unul este omorât în fiecare lună în bătaie.

Minorii sunt folosiţi din ce în ce mai mult în producere de fotografii sau filme pornografice – aceasta atrage trimiterea în judecată a peste 75 de persoane anual, de 6 ori mai mult decât în urmă cu cinci ani.  Există dosare în faţa instanţelor pentru traficarea a peste 250 de minori anual.

Părinţii divorţaţi evită plata pensiei de întreţinere datorată minorilor în peste 500 de cazuri, ceea ce atrage constituirea unui dosar penal pentru fiecare.

Iată mai jos un tabel cu date statistice care reflectă cele de mai sus.

	2011	2012	2013	2014	2015
Nr. minori victime în dosarele finalizate prin condamnări	2641	4327	4482	3733	4229
Total dosare cu minori victime	1756	2803	2835	2379	2405
din care:
Omoruri	96	141	130	123	100
Ucideri din culpă	209	312	324	234	205
Loviri cauzatoare de moarte	15	21	19	13	14
Violuri	148	242	319	236	193
Acte sexuale cu minori	97	186	217	112	157
Loviri şi vătămări corporale, cu intenţie şi din culpă	184	278	299	196	196
Lipsiri de libertate	13	21	24	22	21
Trafic de minori	178	325	286	359	261
Pornografie infantilă	12	14	24	47	76
Abandonuri de familie	376	516	553	495	556
Furturi	134	161	154	118	124
Tâlhării	147	258	226	155	156

iar în ANEXĂ regăsiţi un tabel detaliat cu numărul de dosare implicând minori victime pentru toate infracţiunile comise în ultimii 5 ani, în funcţie de instanţa competentă să judece în fond – Judecatorii, respectiv Tribunale; respectiv un tabel cu numărul de minori condamnaţi şi minori victime.

Statistici 2011-2015 (ep.1): Delincventa juvenila

Statistica pe care CSM o deţine ar putea fi folosită pentru explicarea anumitor fenomene sociale şi conturarea unor politici ale statului. Din păcate, deşi adunăm în fiecare an „tone” de date, nimeni nu pare a fi interesat de ele. Încep o serie de articole pe această temă cu datele despre minori. Prin prezentul articol pun la dispoziţia publicului cifre privind delincvenţa juvenilă, subliniind că este vorba de dosarele trimise în faţa instanţelor de către procurori. Numărul real de infracţiuni comise de minori nu poate fi cunoscut, căci sunt infracţiuni care nu se descoperă niciodată; o parte din infracţiuni nu pot fi probate; iar pentru o altă parte procurorii consideră că nu este necesară trimiterea în judecată.

În ultimii cinci ani, în România au fost trimişi în judecată peste 20.000 de minori, dintre care aproape 15.000 au fost condamnaţi. Noul Cod penal, care a redus pedepsele pentru majoritatea infracţiunilor şi a eliminat aplicarea pedepsei închisorii pentru minori, a generat o scădere cu o mie a numărului de copii trimişi în judecată, fără ca asta să însemne o scădere a numărului de infracţiuni comise de minori. În ultimii doi ani s-a înregistrat un număr de aproximativ  800 de copii condamnaţi la măsuri educative privative de libertate în locuri destinate lor.

Statistica ne arată că în fiecare zi sunt trimişi în judecată cinci minori pentru comiterea infracţiunilor de furt şi doi minori pentru tâlhărie. În fiecare zi încă un minor care comite o lovire sau vătămare corporală simplă ori gravă ajunge în faţa instanţei. La fiecare trei zile încă un minor este adus în faţa judecătorul pentru că a comis un act sexual cu privire la un alt minor sau pentru că a comis un viol. Este de remarcat că numărul violurilor comise de minorii trimişi în judecată s-a dublat faţă de acum 5 ani. De asemenea, încă un alt minor este adus în faţa judecătorului o dată la trei zile pentru că a omorât o altă persoană, în cele mai multe cazuri cu intenţie  – doar 10% din ucideri sunt comise din culpă.

Deşi în România permisul de conducere se obţine începând cu vârsta de 18 ani, totuşi un număr de peste 100 de minori prinşi la volan sunt trimişi în judecată în fiecare an. Avem în România minori implicaţi în comiterea de infracţiuni de pornografie infantilă, consum şi trafic de droguri, trafic de persoane.

Iată mai jos un tabel cu date statistice care reflectă cele de mai sus.

MINORI INCULPAŢI	2011	2012	2013	2014	2015
Total	3580	4964	4826	3422	3535
din care:
Furturi	2172	2882	2770	1850	1761
Tâlhării	478	716	726	557	710
Loviri şi Vătămări	250	366	376	244	299
Violuri	67	97	96	103	110
Acte sexual cu minor	31	40	41	24	20
Omoruri	44	99	95	73	95
Ucideri din culpă	12	16	12	8	9
Infracţiuni rutiere	130	135	143	140	162
Consum şi Trafic de droguri	22	42	39	36	30

iar în ANEXĂ regăsiţi un tabel detaliat cu numărul de minori inculpaţi pentru toate infracţiunile comise de ei în ultimii 5 ani, în funcţie de instanţa competentă să judece în fond – Judecatorii, respectiv Tribunale.

Infractiuni la viata sexuala. Clasament pe judete 2011-2015

Am analizat o statistică a judeţelor unde se soluţionează dosare penale privind infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale. Cifrele pe care le-am obţinut pentru anii 2011-2015 m-au condus la următoarele concluzii:

Concluzii cu privire la eficienţa organelor penale:

1. În fiecare judeţ, anual, procurorii sesizează instanţele pentru comiterea în medie a 18 infracţiuni. Cele mai multe infracţiuni pentru care s-au instrumentat aceste dosare sunt cele de viol, respectiv cele de act sexual cu un minor.
2. Judeţul în care sunt cele mai multe dosare cu infracţiuni care privesc viaţa sexuală este Iaşi, unde se înregistrează o creştere constantă a numărului de astfel de dosare. În anii 2011 şi 2012 au fost de 2,5 ori mai multe dosare decât media; în anul 2014 a fost o explozie de dosare, de 5 ori mai mult decât media; iar până la jumătatea anului curent s-au înregistrat 34 de dosare, cam cât înregistrează un judeţ de top într-un singur an.
3. Judeţul Vaslui a ocupat locul doi în anii 2011 şi 2012 şi locul trei în anul următor.
4. Municipiul Bucureşti se menţine din anul 2013 până în prezent pe locul doi.
5. Următoarele judeţe în top 5 sunt Constanţa şi Galaţi.
6. Cele mai puţine dosare de acest gen au fost înregistrate, în perioada 2011-2014, în Covasna şi Harghita. Mai mult, în Covasna nu a fost înregistrat niciun dosar din ianuarie 2014 până acum.

Concluzii cu privire la numărul de dosare raportate la populaţia din fiecare judeţ (cf. referendum 2011):

1. Pe primele 5 locuri se situează judeţele: Vaslui (3,41 dosare la 10.000 locuitori), Iaşi (3,35 dosare), Botoşani (2,93). Vrancea (2,32), Mehedinţi (2,26).
2. Pe ultimele locuri se situează judeţele: Timiş (0,94 dosare la 10.000 locuitori), mun. Bucureşti (0,74), Bihor (0,71), Harghita (0,55) şi Covasna (0,48).

Menţionez că aceste cifre exprimă doar numărul de dosare în care procurorii au formulat acuzaţii. Evident, numărul de infracţiuni reale comise este mai mare decât numărul de infracţiuni sesizate (pentru că victima alege să nu depună întotdeauna plângere la poliţie/parchet), care la rândul său este mai mare decât numărul de infracţiuni pentru care procurorii formulează acuzaţie (pentru că nu întotdeauna există probe pentru a dovedi susţinerile victimei).

Faptul că într-un judeţ se înregistrează mai multe dosare ca în alt judeţ nu înseamnă neapărat că în primul se comit mai multe astfel de infracţiuni, ci poate că procurorii şi lucrătorii de poliţie judiciară sunt mai eficienţi ca în celălalt judeţ. Nu am însă datele necesare care să confirme sau să infirme această aserţiune.

Atenţionez că, deşi statisticile demonstrează o creştere a numărului de infracţiuni de viol, respectiv a celor de act sexual cu un minor, Noul Cod Penal intrat în vigoare la 1 febrruarie 2014 prevede pedepse mai blânde pentru autori decât codul penal anterior.

Pun la dispoziţia celor interesaţi tabelul cu datele despre dosare (tabel obţinut de la CSM în virtutea funcţiei pe care o deţin): Viata sexuala – Judete şi tabelul alcătuit de un prieten de pe FB, Ciprian Basarab, pentru datele raportate la populaţie: Viata_sexuala_rap_la_populatie

Infractiuni privind viata sexuala. Statistici 2011-2015

În aceste zile dezbaterea pe cazul de la Vaslui în care 7 indivizi sunt acuzaţi că ar fi violat o persoană mi-a creat posibilitatea de a interveni în spaţiul virtual pentru a exprima câteva opinii. Cum legea îmi interzice să exprim comentarii juridice în legătură cu un dosar aflat în curs de soluţionare, m-am limitat la un dialog cu publicul pe marginea chestiunilor generale, legale. Astfel, am tras concluzia că multe din dispoziţiile legale nu se cunosc de către cei care comentează, mulţi încearcând să îşi exprime propriile nemulţumiri în funcţie de emoţia trăită faţă de evenimentele pe care le citesc în presă că ar fi avut loc în legătură cu acest dosar sau în funcţie de propriile experienţe cu justiţia.

Ca urmare, am lămurit cititorii mei de pe FB cu privire la: modul de sancţionare de către Codul Penal a infracţiunii de viol (art. 218), locul de pe internet unde se găsesc date oficiale despre dosarul în cauză (portal.just.ro), drepturile unei victime pe parcursul şi după un proces penal (Legea 211/2004), prevederile din legislaţia CNA cu privire la redarea de către mass-media tv şi radio a informaţiilor dintr-un proces în derulare (art. 43 Codul audiovizualului), condiţiile de tragere la răspundere a magistraţilor (art. 2, art. 99 şi art.99 ind. 1 din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 28 şi art.65 din Legea nr. 317/2004). Am arătat că legea nu permite ministrului justiţiei implicarea în sancţionarea magistraţilor, că nu există nicio legătură între soluţia dispusă şi evoluţia ulterioară în carieră a magistraţilor şi că în prezent Inspecţia Judiciară are în derulare o investigaţie, declanşată la sfârşitul lui iunie, cu privire la acest caz. În fine, am mai arătat că semnarea de către public a unei petiţii on line nu poate avea ca efect decât crearea unui forum de dezbateri, nu şi a unei consecinţe juridice în dosarul concret şi că arestarea unei persoane ori punerea sa în libertate nu trebuie să ducă la vreo concluzie în legătură cu soluţia finală ce se va da în cauză.

Azi voi completa toate aceste informaţii cu date statistice privind infracţiunile la viaţa sexuală, date oficiale de care dispun în virtutea funcţiei pe care o ocup, de membru CSM. Este de remarcat că, dacă numărul infracţiunilor este relativ constant de la an la an, a crescut de la an la an numărul minorilor implicaţi în acestea, atât ca victime, cât şi ca autori.

1. Infracţiunile la viaţa sexuală incriminate de actualul cod penal sunt violul, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, hărţuirea sexuală. În vechiul cod mai erau reglementate şi infracţiunile de incest şi perversiune sexuală, care se regăsesc azi în formele de comitere ale celorlalte infracţiuni. 2/3 dintre inculpaţii trimişi în judecată în fiecare an sunt acuzaţi de comiterea infracţiunii de viol.
2. Dacă luăm în considerare statisticile din ultimii trei ani de aplicare a vechiului Cod penal (2011-2013), atunci se constată că  au fost trimişi în judecată pentru comiterea de infracţiuni la viaţa sexuală anual în medie 715 inculpaţi şi au fost condamnaţi 584[1]. 85% dintre cei condamnaţi sunt majori. Dintre aceştia, în medie în fiecare an sub 5 au primit ca pedeapsă închisoare până în 6 luni; sub 10 o pedeapsă între 6 luni şi un an; cam 155 o pedeapsă între 1-5 ani; în medie 123 au primit între 5-10 ani; 35 au primit închisoare 10-15 ani şi 14 au primit închisoare peste 15 ani. Trei sferturi dintre cei condamnaţi sunt în închisoare; un sfert au primit pedepse cu suspendare (ei sunt cei care au fost condamnaţi la maxim 3 ani închisoare şi nu aveau antecedente penale). În cazul minorilor, jumătate au fost condamnaţi cu privare de libertate.
3. În cazul infracţiunilor de viol, în ultimii 5 ani de zile au fost trimise în judecată 2038 persoane. 5 infracţiuni de viol au dus la moartea victimei. 11% din cei condamnaţi pentru săvârşirea acestei infracţiuni sunt minori. Un număr de 4 autori sunt femei. 25% dintre victime sunt minori cu vârsta până în 15 ani.
4. Ca şi număr, infracţiunile de act sexual cu un minor (spre deosebire de viol, aceasta presupune acordul victimei, care este însă minoră) sunt în creştere. În ultimii 5 ani de zile au fost trimise în judecată 934 persoane. Una dintre persoanele condamnate este femeie. 15% dintre cei condamnaţi sunt minori. Dintre victime, jumătate au sub 15 ani.

Pun la dispoziţia celor interesaţi tabelele ce conţin datele pe care le-am coroborat pentru a trage concluziile de mai sus: viata_sexuala_judecatorii, viata_sexuala_tribunal, viata_sexuala_condamnati

[1] Numărul de condamnări dintr-un an nu se poate raporta la numărul de dosare înregistrate în acelaşi an, căci un proces, de regulă, se întinde ca durată cel puţin peste anul următor.