CRISTI DANILEŢ – judecător

13/09/2018

Pe intelesul tuturor: Legea (vs) Morala

Filed under: 0. NOUTATI,pe intelesul tuturor — Cristi Danilet @ 1:40 PM
Tags: , , , , ,

Moise-judgeDeseori se face confuzia dintre normele morale și normele juridice. S-a ajuns până acolo încât unii susțin că ceea ce trebuie respectat într-o societate este în primul rând morala bisericească, trebuind a fi ignorate legile care cred respectivii că nu sunt bune. Am făcut mai jos o trecere în revistă a principalelor asemănări și mai ales diferențe dintre morală și legi/drept, urmând ca în final să arăt că ele nu sunt nici pe departe antagonice.

  • morala ține de interiorul omului, se adresează conștiinței sale și eventual relației omului cu Divinitatea; legea ține de exteriorul omului, privește acțiunile sale cu ceilalți indivizi;
  • morala urmărește Binele; legea urmărește Justețea, adică ordinea socială și pacea între indivizi;
  • morala cuprinde reguli încetățenite prin practică îndelungată, fără a exista un anumit moment și organism care să le emită; legea cuprinde reguli edictate în mod expres și sistematic, de un organism bine definit;
  • morala se adresează doar membrilor unei anumite comunități frecventate (familială, religioasă, masonică, ONG-istică etc); legea se adresează tuturor cetățenilor, fără nicio deosebire;
  • morala recomandă anumite conduite; legea obligă la anumite conduite;
  • morala e acceptată benevol de către membrii comunității; legea e impusă de Stat, la nevoie prin forță coercitivă;
  • încălcarea moralei e sancționată moral, chiar de către cel care are conștiință și cel mult prin oprobriul comunității ori chiar excluderea din comunitate; încălcarea legii e sancționată de la avertisment sau plata unei sume de bani la izolarea de societate prin închisoare, cu mențiunea că nimeni nu are voie să fie propriul său judecător, ca în cazul moralei;
  • există legi care coincid întru totul cu normele morale: de exemplu, copiii au îndatorirea de respect față de părinții lor (porunca a cincea din Biblie care se regăsește în art. 485 Codul civil);
  • există legi contrare moralei: intreruperea sarcinii de până la 14 săptămâni în unitate spitalicească este permisă de Codul penal, dar este interzisă de normele religioase (porunca a șasea din Biblie); la fel, fumatul este permis de normele civile, cu respectarea anumitor reguli în spațiile publice, dar este interzis de normele religioase; și tot astfel, condidatura la Primărie sau Parlament a unui condamnat penal este imorală (contrară simțului comun), dar e permisă de lege;
  • există norme morale contrare legii: răzbunarea e permisă de Vechiul Testament (Biblia, Exod 21:23-25) sau Mafie, dar este interzisă de lege pe considerentul că nimeni nu își poate face singur dreptate;
  • există norme morale total străine de cele legale: de exemplu, cele care reglementează mersul la biserica sau postul, cele care reglementează regulile de zi cu zi dintr-o familie (sărutul la culcare și la sculare, ajutatul la pusul mesei sau la curățenie);
  • există norme legale total străine de cele morale: de exemplu, normele de anchetă penală într-un caz judiciar (cu excepția jurământului cu invocarea Divinătății sau a conștiinței).

În rezumat: morala se dezvoltă de jos în sus, prin asumare de colectivitate și are statut de recomandare, fiind sancționată de comunitatea căreia aparții; legea se impune de sus în jos, prin obligație și în caz de încălcare sancțiunea se aplicată de Stat.

Departe de mine gândul de a opune morala legii sau legea moralei. Din contra, convingerea mea este că legea completează morala și invers. Dar există un teren unde suprapunerea lor e uneori inutilă, alteori de-a dreptul periculoasă. Astfel, există zone de drept și zone de non-drept. Familia este prin definiție o zona de non-drept: nicicând statul nu va putea edicta regulile după care funcționează o familie. Cu cât cetățenii renunță mai mult la regulile morale, cu atât coeziunea dintre ei este mai slabă și atunco va fi solicitată intervenția statului prin legi pentru a obliga la conduite care să prevină  ori să sancționeze răul făcut altor indivizi. Numărul mare de legi permit astfel intruziuni ale celorlalți cetățeni, inclusiv a forțelor statele, în viața privată/familială/intimă a individului. Prin mărirea numărului de legi sunt modificare limitele libertății individuăle. Și constat că, din păcate, cu cât numărul legilor crește, cu atât încălcările lor sunt mai numeroase; ca urmare, crește activitatea de reprimare a comportamentelor antisociale (contrare legii). Din această cauză se amplifică contradicțiile, chiar conflictul dintre Stat și individ. Ceea ce face ca, în mod firesc, să fie regândite legi care să limiteze abuzurileSstatului. Care la rândul lor vor fi încălcate. Și tot așa…