CRISTI DANILEŢ – judecător

02/06/2018

Schimbari radicale în jurisprudenta CCR cu privire la magistrati:  ep.1 – Magistratii detasati

ccrO recentă decizie a CCR răstoarnă o decizie anterioară a CCR cu privire la magistrații detașați. Deruta creată ne face să nu mai știm ce decizie trebuie să se aplice, pentru că toate deciziile CCR sunt obligatorii. Este adevărat că CCR poate să își schimbe propria jurisprudență, însă acest lucru trebuie argumentat. Or, acest lucru nu se întâmplă în cazul analizat. Și nu este prima situație de acest gen care bulversează tot ceea ce știm despre modul de interpretare a normelor juridice.

Ce spune Constituția? Constituția spune clar că un magistrat nu poate ocupa nicio altă funcție, cu o singură excepție – art. 125 alin. (3) din Constituție: „Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”; art. 132 alin. (2) din Constituție: „Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”.

Dar care este situația în fapt? Au fost și sunt magistrați care au ocupat deseori funcția de secretar de stat (adică înlocuitori de drept ai miniștrilor) sau alte funcții de demnitate publică numite: actualul ministru al justiției are un judecător pe post de secretar de stat, iar în cursul vremii această funcție a fost deseori ocupată de procurori; un procuror a fost recent prefect al capitalei; un altul a fost ministrul al tineretului în anii 90; un judecător a fost secretar general al Guvernului cu rang de ministru; un procuror a fost șef de serviciu de informații în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar un altul șeful serviciului omolog în cadrul Ministerului Apărării Naționale; un judecător a fost secretar general adjunct la Ministerul Justiției și un procuror a fost secretar general la același minister; un judecător a fost șeful corpului de control în Ministerul Afacerilor Externe; un altul a fost consilier prezidențial la Administrația Prezidențială; un procuror este în prezent șeful corpului de control al ministrului justiției; un procuror a fost secretar general la Ministerul Afacerilor Externe; un judecător a fost șeful Cancelariei primului ministru, iar un altul a fost secretar de stat la aceasta; un procuror a fost director de penitenciar, iar un altul este membru în Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; un judecător a fost secretar general al Guvernului cu rang de ministru; un judecător a fost consul general șef al Consulatului General al României în Shanghai, un alt judecător este consul la Roma; avem chiar un judecător care este ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Singapore și un altul care este ambasador în Republica Zimbabwe ce are rang de ministru plenipotențiar și este însărcinat cu afaceri interne pentru Zimbabwe si Malawi .

(Despre faptul că au fost procurori șefi ai unor servicii de informații în condițiile în care magistraților le este interzis din anul 2005 să fie agenți, colaboratori sau informatori ai serviciilor, nu mai vorbesc. Este de-a dreptul hilar să nu ai voie să fii informator la servicii, dar să fii șef al unui serviciu de informații).

Ce a spus inițial CCR? Cum e posibil să avem magistrați în afara instanțelor și parchetelor, deși Constituția spune altceva?! Păi, însăși Curtea Constituțională a decis că acest lucru este posibil. Astfel, prin Decizia nr. 949/2008 CCR a stabilit că prin detașare magistratul nu mai exercită funcția, ci deține doar calitatea, ca urmare nu i s-ar aplica regimul de interdicții și incompatibilități specific magistraților. Cu alte cuvinte, dacă eu sunt judecător și intrând în sala de judecată exercit funcția de judecător, atunci nu mai pot avea în același timp altă funcție; însă dacă eu aș fi detașat la Ministerul Justiției (să fiu ministru al justiției ori secretar de stat) sau la Ministerul Apărării (să fiu director sau șofer al unui director de acolo) eu rămân doar cu a mea calitatea de judecător, însă pentru că nu mai exercit funcția de judecător în sala de judecată, aș putea ocupa acea altă funcție.

Decizia CCR contrazice un principiu de drept care spune că atunci când se interpretează o normă juridică acolo unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu are voie să distingă. Deci dacă Constituția nu face distincție între calitate și exercițiul funcției, nici CCR nu ar fi putut să facă această distincție. Dar este vorba de CCR: ea nu poate greși pentru că ea însăși stabilește ce este greșit. Nimic și nimeni nu o poate contrazice, iar dacă o face e doar teoretic, practic însă decizia CCR nu mai poate fi răsturnată. Astfel, ca orice altăt decizie, și aceasta a devenit obligatorie pentru toată lumea, inclusiv pentru însăși CCR. Dar…

Ce spune acum CCR? La 10 ani după decizia de mai sus, CCR spune altceva prin două decizii, una din ianuarie, cealaltă din aprilie anul acesta. Astfel, Curtea Constituțională a stabilit că magistrații nu pot desfășura activități specifice celei de legiferare sau de organizare și punere în aplicare a legii pe calea a actelor administrative (par. 168 și 170 din Decizia nr. 45/2018). CCR a decis nu numai că magistratul nu poate fi detașat într-o poziție unde nu ar desfășura activități în legătură cu calitatea sa, dar nici nu poate fi ales, numit sau detașat în funcții de demnitate publică pentru că își asumă un rol diferit de cel de înfăptuire a justiției, componenta politică sau administrativă preluată evidențiind, în realitate, o nouă funcție exercitată concomitent cu deținerea calității de judecător/procuror (par. 102 din Decizia nr. 252/2018). Ca urmare, funcția de ministru al justiției este incompatibilă cu cea de judecător/procuror, neputându-se cumula cele două calități (par. 176 din DCC nr. 45/2018). În fine, Curtea a stabilit că cele anterior arătate se aplică şi funcţiilor publice de execuţie sau conducere, altele decât cele de demnitate publică, din cadrul autorităţilor executivă sau legislativă: nu este admis ca, pe calea detaşării, judecătorul sau procurorul să încalce normele constituţionale referitoare la incompatibilităţi, legiuitorului nefiindu-i permisă crearea unor procedee de eludare a unor interdicţii de natură constituţională (parag. 174-175 din DCC nr. 45/2018).

Cum s-au pus în aplicare noile decizii? Nu s-au pus în aplicare, deși ele sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Nici cea din ianuarie, nici cea din aprilie. Tot sistemul e șocat. Nimeni nu știe ce să aplice, cum să procedeze și începând de când. Ministrul justiției însuși încă aplică decizia de acum 10 ani – dată de CCR pe când el însuși era judecător constituțional – din moment ce păstrează în Ministerul Justiției magistrați care desfășoară activitate politică (un secretar de stat) sau pur administrativă, fără legătură directă cu serviciul public de înfăptuire a justiţiei (directori sau inspectori). Consulii și ambasadorii noștri magistrați sunt tot la postul lor.

Care e problema cu care ne confruntăm? Deciziile CCR sunt obligatorii pentru toate persoanele și autoritățile, inclusiv pentru CCR. Poate CCR să nu își respecte propria hotărâre? Nu. Poate CCR să revină asupra propriei jurisprudențe? Da, dar numai dacă explică de ce procedează astfel și să se justifice acest lucru în mod obiectiv, pe schimbări legislative, sociale etc. Ce aplicăm acum, decizia din 2008 sau deciziile din 2018? Nu știu. Deocamdată încă se aplică cea din 2008.

 

Reclame

20/01/2014

Mini-repertoriu de practica judiciara in materia medierii

Filed under: mediere — Cristi Danilet @ 10:56 PM
Tags: ,

Instanța în fața căreia intervine mediere:

– Judecătorie: D.7364/233/2012 Jud.Galați

– Tribunal: D.4092/215/2013 Tribunal Dolj

– Curte de Apel: D.1366/289/2010 CA Tg.Mureș

Tipul cererii:

– cerere de consfințire acord de mediere fără acțiune depusă: D.3923/325/2013 Jud.Timișoara, D.33143/299/2013 Js1 Buc, D.3305/289/2013 Jud.Reghin

– acord de mediere depus în cursul judecății: D.16122/180/2012 Jud.Bacău

 

Durata proces vs durata medierii

D.4282/271/2007 Judecătoria Oradea: Dosarul este înregistrat în mai 2007 și soluționat în iulie 2011. A avut 28 termene de judecată. După intrarea în procedură de mediere, s-a soluționat într-o săptămână.

Durata dintre depunerea acordului de mediere și încuviințarea înțelegerii

D.1395/271/2008 Judecătoria Oradea. După doi ani de judecată, părțile depun acordul de mediere într-o zi și a doua zi se ia act de el.

D.1326/99/2011 Tribunalul Iași acord de mediere încuviințat la două zile după încheiere.

D.24723/300/2013 Js2 Buc: se incheie acord de mediere, dupa 8 zile se cere instantei consfintirea, se face aceasta la primul termen fixat dupa 3 luni.

Număr de părți implicate

D.1395/271/2008 Judecătoria Oradea. Cauza are ca obiect partaj judiciar și are 12 reclamanți și 8 pârâți. După doi ani de judecată, părțile depun acordul de mediere și se încuviințează înțelegerea lor.

 

Calitatea părților:

– numai persoane fizice: D.5943/30/2010 Jud.Timișoara ia act de acordul de mediere dintre doi reclamanți și un pârât într-o cauză de rezoluțiune contract

– persoane fizice și persoane juridice: D.1326/99/2011 Tribunalul Iași ia act  de acordul de mediere între o persoană fizică și o persoană juridică într-un litigiu de muncă.

– numai persoane juridice: D.9981/99/2010 Tribunal Iași ia act de acordul de mediere dintre două societăți comerciale (o SRL și o SA).

Chestiuni de procedură:

– se pune în vedere reclamantei să depună dovada parcurgerii procedurii de informare D. 25525/325/2012 Jud.Timișoara

– pentru soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii se emite o adresă la Birou Mediator pentru a comunica in copie certificată conform cu originalul invitaţia la mediere adresată intimatei : D.4122/110/2013 Tr.Bacău

– se respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă pentru neparcurgerea procedurii e informare obligatorie D.2449/287/2013 Jud.Rm.Sărat

– se pune în vedere părților că au posibilitatea stingerii prin mediere a cauzei penale având ca obiect vătămare corporală din culpă: D.624/46/2011 CA Pitești

– se amână la cererea avocatului în vederea încheierii unui acord de mediere: D.5120/325/2010 Jud.Timișoara; la fel pentru mediere pe latură civilă în procesul penal D. 335/54/2013 CA Craiova.

 

Obiect acordul de mediere

CAUZE DR.FAMILIEI

– divorț: D.10282/197/2013 Jud.Brașov a încuviințat acordul de mediere încheiat după data depunerii acțiunii

– divorț prin acord: D.21592/197/2012 Jud.Brașov a încuviințat acordul de mediere existent deja la data depunerii acțiunii

– divorț cu minori, cereri accesorii: D.18144/303/2012 Js6 Buc

– exercitarea autorității judecătorești: D.21562/271/2012 Judecătoria Oradea

– stabilire program vizitare minor*: D.15867/271/2013 Jud.Oradea, D.7391/327/2011 CA C-ta

– pensie de întreținere minor: D.31953/325/2013 Jud.Timișoara

– majorare pensie întreținere: D.6788/4/2013 Js4 Buc

– renunțare instituire ordin de protecție D.27309/303/2012 Tr.București

– împăcare divorț D.39073/299/2013 Js1 Buc

CAUZE CIVILE

– rezoluțiune contract: D.20457/271/2009 Judecătoria Oradea

–  sistarea stării de indiviziune asupra masei succesorale D.15086/302/2011 Jud.s5 Buc

– acțiune în constatare cu o instituție a statului: D.11510/271/2010 Judecătoria Oradea

– partaj bunuri comune: D.12031/271/2010 Judecătoria Oradea

– prestația tabulară: D.20708/271/2010 Judecătoria Oradea

– somație de plată: D.4246/301/2012 Js3 Buc

– hotărâre care sa tina loc de act autentic: D.312/210/2012 Trib.Arad

– pretenții bănești: D.4922/211/2011 CA Cluj

– contestație la executare: D.12123/4/2010 Js 4 Buc

– întoarcere executare D.30707/299/2013 Js1 Buc

– opoziție la executare: D.1883/328/2012 CA Cluj

– evacuare civil D.44327/299/2011 Js1 Buc

– daune cominatorii D.6504/299/2011 Js1 Buc

– pretenții dobândă legală D.19439/299/2012 Js1 Buc

– pretenții drept retenție D.8725/299/2010 Js1 Buc

– revendicare imobiliară: D.5617/296/2012 Jud.Satu-Mare

– constatare nulitate act juridic: D.30947/301/2012 Js3 Buc

– uzucapiune: D.730/4/2011 Js3 Buc, D.27583/303/2011 Js6 Buc

– exequatur: recunoaște acord de mediere încheiat în alt stat D.55228/3/2011 Tr.București

CAUZE COMERCIALE

– ordonanță de plată: D.15557/271/2012 Judecătoria Oradea

– procedura insolvenței: D.3150/111/2010 Tribunalul Bihor

– pretenții: D.8924/111/2010 Tribunalul Bihor

– evacuare comercial D.56479/3/2011 Tr.București

CAUZE DR.MUNCII

– litigiu de muncă: D.3989/108/2010 Tribunalul Arad

– contestaţie decizie de concediere: D.3607/111/2011 CA Oradea

– răspundere patrimonială a angajatului D.78110/3/2011 Tr.București

– contestaţie decizie de sancţionare de instituție de stat D.15804/3/2013 Tr.București

CAUZE PENALE

– despăgubiri civile în cauză penală: D.6844/118/2010 CA C-ta

– lovire sau alte violențe D.17065/4/2013 Js4 Buc**

– vătămare corporală din culpă D.28536/299/2011 Js1 Buc

Stadiul procesual în care intervine acordul mediere:

– în primă instanță D.1151/333/2013 Jud.Vaslui: se depune acordul de mediere și se finalizează procesul

– în cursul judecății D.10591/99/2011 Tribunal Iași:  în recurs se ia act de acordul de mediere intre reclamantă și un pârât, și se continuă judecata cu privire la pretențiile împotriva celuilalt pârât.

– în apel: în D.15350/296/2012 Tribunal Satu-Mare se admite apelul și se act de învoiala părţilor conform acordului de mediere; D.1395/272/2008 CA Alba-Iulia admis apelul reclamantei, schimbă sentinţa, ia act de acordul de mediere.

– în recurs: D. 312/210/2012 Trib.Arad admite recursul, modifică soluţia, ia act de acordul de mediere; D.7391/327/2011 CA C-ta admite recursul, modifică în tot decizia recurată în sensul că admite apelul, schimbă în parte sentinţa apelată şi ia act de conţinutul acordului de mediere cu privire la stabilirea unui program de vizită al minorului de către tată şi al cărui conţinut face parte din prezentul dispozitiv.

 

Cale de atac:

– irevocabillă pentru somație de plată: D.4246/301/2012 Js3 Buc

– cu recurs pentru hotărâre expedient: D.78110/3/2011 Tr.București

– cu recurs în caz de respingere a cererii de consfințire acord mediere: D.16160/303/2012 Js6 Buc

– irevocabilă când acordul de mediere este validat în calea e atac a apelului D.35939/3/2011 CAB

– recurs chiar când acordul de mediere este validat în calea de atac a recursului***: D.939/109/2012 CA Pitești

Formula de dispunere****:

– încuviințează acordul de mediere: D.12191/271/2011 Judecătoria Oradea

– ia act de acordul de mediere: D.11977/271/2011 Judecătoria Oradea

– ia act de tranzacția de mediere: D.3150/111/2010 Tribunalul Bihor

– ia act de voinţa părţilor cuprinsă în acordul prin mediere: D.1727/83/2009 Tribunalul Satu-Mare

–  ia act de învoiala părţilor concretizată în următorul acord de mediere: . D.1217/245/2012 Tribunal Iași

– ia act şi consfinţeşte înţelegerea petenţilor, materializată în acordul de mediere D.26246/325/2013 Jud.Timișoara

– ia act de mediere: D.3989/108/2010 Tribunalul Arad

– Ia act de acordul de mediere încheiat, pronunţând o hotărâre de expedient care va consfinţi învoiala părţilor: D.17926/197/2011 Jud.Brașov

– se respinge pentru că nu este semnat de toate părțile din dosar și continuă soluționarea cauzei: D.31974/3/2011 CAB

– ia act de tranzactia incheiata intre parti. Consfinteste invoiala partilor conform acordului de mediere care va constitui dispozitivul hotararii. D.15804/3/2013 Tr.București

– Stinge litigiul ivit între părţi cf. acordului de mediere pe care îl consfinţeşte în conţinutul său D.9690/302/2011 Js 5 Buc

Acorduri de mediere publicate*****

D.6814/306/2012 Jud.Sibiu – obligație de a face

D.10868/3/2012 Tr.București – răspundere patrimonială angajat

D.42696/301/2011 Tr.București – program de legături cu minorul

D.2154/300/2012 Js2 Buc – ordonanță președințială exercitare autoritate părintească

D.17065/4/2013 Js4 Buc – lovire sau alte violențe

D.16985/303/2011 Js6 Buc – pretenții

D.1422/312/2012 Jud.Slobozia – ieșire din indiviziune

D.4742/327/2011 Jud.Tulcea – ieșire din indiviziune

D.19759/233/2010 Jud.Galați – somație plată

D.10346/190/2012 Jud.Bistrița – exercitare autoritate părintească, cu plan parental

Taxele:

– se restituie: D.21974/271/2009 Judecătoria Oradea

Observații:

*Sintagma „drept de vizitare minor” nu mai este actuală. Formula legală este „relații personale cu minorul” (a se vedea Legea nr. 87/2007 pentru ratificarea Convenţiei asupra relaţiilor personale care privesc copiii, adoptată la Strasbourg la 15 mai 2003).

** Acordul de mediere este o modalitate distinctă de încetare a procesului penal la împăcarea părților și nu o modalitate de înfăptuire a acesteia, cum se face confuzie în acordul de mediere (a se vedea art.10 lit h modificat prin Legea nr. 202/2010)

***Dacă soluția cu privire la mediere se dă în recurs, e discutabil dacă mai e posibil exercitarea recursului.

**** Formula de dispunere este „consfinţește înţelegerea părţilor cuprinsă în acordul de mediere” (a se vedea art. 59 ind.2 din Legea nr. 192/2006, introdus prin Legea nr. 115/2012).

*****Hotărârile judecătorești care consfințesc acorduri de mediere nu pot fi publicate (a se vedea Hotărârea nr. 884/2013 a CSM).

23/12/2008

Taxa pe poluare – necomunitara

Filed under: practica judiciara,social — Cristi Danilet @ 1:58 PM
Tags:

taxa2  Cu putin timp in urma presa ( Clujeanul, Adevarul, 7Plus, AmosNews, Curentul, JurnalulEst) a relatat despre o hotarare pe care am pronuntat-o intr-un caz, in care am constatat ca reclamantul nu poate fi obilgat sa plateasca noua taxa auto, intitulata `taxa pe poluare`. In esenta:

O.U.G. nr. 50/2008 este contrară art. 90 din Tratatul CE, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand înmatriculate în România şi, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România.

Am reusit ca astazi sa finalizez motivarea, pe care o pun la dispozitie publicului. Desigur, daca portalul instantelor ori site-ul oficial al instantei mi-ar fi oferit posibilitatea, aceasta hotarare ar putut fi citita si descarcata de acolo. Consider ca numai prin cunoasterea jurisprudentei poate sa se vorbeasca de practica unitara. Mentionez ca la motivare m-a ajutat enorm parerea unor avocati specialisti in aceasta materie, carora le multumesc.

Descarcati  s.civ. nr. 2320/05.12.2008 Tr.Cluj.        EvZ – solutia a ramas irevocabila.

UPDATE: la un an dupa, prin decizia nr.2421/08.10.2009, CA Cluj confirma ca taxa pe poluare, dar numai in forma de dupa dec.2008, nu si inainte ca in speta mea, este neconforma cu art. 90 Tratat.