CRISTI DANILEŢ – judecător

12/09/2018

De ce CSAT a avizat OUG 6/2016

Filed under: CCR — Cristi Danilet @ 12:17 PM
Tags: , , , , ,

CSATÎntr-un interviu dat aseară la un post de televiziune, ministrul justiției a relatat că OUG nr. 6/2016 a primit aviz de la SRI și CSAT și a arătat că el nu a mai auzit de așa ceva. Drept urmare, informația a fost catalogată de jurnalist ca „bomba serii”. Eu zic că bomba asta e doar de jucărie, pentru cei care cunosc dispozițiile legale aplicabile.

Astfel, în februarie 2016 a apărut Decizia 51/2016. Motivarea a fost publicată pe site-ul CCR la data de 9 martie 2016. Dat fiind faptul că urma să se interzică implicarea serviciilor speciale în interceptările dispuse potrivit Codului de procedură penală, rămânea de stabilit cine va face aceste interceptări de acum încolo. Pentru a nu exista un vid legislativ după ce decizia CCR se va fi publicat în Monitorul Oficial (dată de la care orice decizie CCR produce efecte) se impunea adoptarea rapidă a unui act normativ și publicarea acestuia în Monitorul Oficial odată cu Decizia CCR. Evident, singura soluție era o Ordonanță de Urgență care, astfel, trebuia să fie finalizată în intervalul 9-14 martie.

Așa a început lucrul la un proiect de ordonanță inițiat de Ministerul Justiției care avea să modifice patru acte normative: Codul de procedură penală, Legea de organizare judiciară, Legea DIICOT, Legea SRI. Nota de fundamentare a acestuia, unde sunt explicate fiecare dintre modificările preconizate, poate fi accesată AICI.

Pentru a se vedea ce avize trebuiau fi cerute, răspunsul îl găsim în art. 9 și 10 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: „Avizarea proiectelor – Art. 9. – (1) În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative inițiatorul trebuie să solicite avizul autorităților interesate în aplicarea acestora, în funcție de obiectul reglementării”. Modificarea Codului de procedură penală impunea opinia Ministerului Justiției potrivit HG 652/2009, care este chiar inițiatorul ordonanței de urgență; modificarea legii de organizare judiciară și a legii DIICOT impunea opinia CSM, potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004; modificarea legii SRI impunea avizul CSAT. De asemenea, mai era nevoie de avizul Consiliului Legislativ, potrivit art. 10 din Legea nr. 24/2000

Cât privește necesitatea de a solicita aviz de la CSAT, acest aspect rezultă din dispozițiile art. 4 lit. d) pct. 1 al Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării: ”Art. 4 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii: d) avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind: 1. securitatea naţională;”. Cât privește avizul de la SRI, prim-ministrul de atunci neagă existența acestuia; după mine, solicitarea unui astfel de aviz era absolut firească, cât timp se viza funcționarea acestei instituții, dar probabil că acest lucru s-a discutat, de fapt, în CSAT. La 11 martie 2016 CSAT a fost convocat la solicitarea Președintelui țării și a dat avizul pe proiectul de OUG.

Decizia CCR nr. 51/206 și OUG 6/2016 au fost publicate, așa cum era firesc, în același buletin oficial al statului: M.Of. nr 190 din 14 martie 2016, dată de la care ambele au început să producă efecte: prima elimina textele legale cu probleme, a doua le corecta. 

29/08/2018

Protocoale semnate de domnul Toader

Filed under: MJ — Cristi Danilet @ 10:12 PM
Tags: ,

T.Toader, 28.08.2018, declarație la Ministerul Justiției: „Reafirm faptul că într-un stat de drept protocoalele au caracter nefiresc

Mai jos sunt șase protocoale semnate de domnul profesor universitar dr. Toader Tudorel și un altul semnat de ministrul anterior pe care îl impune să fie respectat de către judecători. Toate au fost încheiate în statul de drept numit România. Eu spun că ar cam fi legale. Dar dacă mă uit la clipul de mai sus nu pot spune că ar fi și firești. Căci dacă la drept cât de cât mă pricep,  la filosofie încă sunt începător.

1. Protocol_intre Ministerul Justitiei, CSM si Ministerul Educatiei

2. Protocol intre o Facultate de stat si CSM

3.  Protocol_de_intre_o Universitate de stat si Administratia Penitenciarelor

4. Adresă către instanțe de la ministrul justiției pentru aplicarea unui Protocol dintre MJ și Uniunea Avocaților

 

5. Protocol între o Universitate de stat și un lnspectorat Școlar Județean

 6. Protocol între o Facultate de stat și un ONG

28/08/2018

Legislatia Protocoalelor

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi Danilet @ 1:09 AM
Tags: ,

HG 502/2018 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate Art.2 alin. (2) În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, ONAC poate încheia protocoale de cooperare/colaborare cu alte instituții publice sau persoane juridice de drept public sau privat, din țară sau din străinătate.

REGULAMENT din 2017 de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei: Art 7, alin. 2, lit s) propune conducerii MAI încheierea de convenţii, protocoale şi alte asemenea documente, pe domeniul de competenţă, şi acordă viză tehnică documentelor similare încheiate de alte unităţi ale MAI cu diferite organisme; alin. 3 lit. k) colaborează cu STS, precum şi cu celelalte structuri din cadrul SNAOPSN, în conformitate cu prevederile reglementărilor şi protocoalelor în vigoare, pentru asigurarea necesarului sistemelor şi serviciilor de videoconferinţă pentru structurile MAI.

OUG 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal: art. 8 din Legea 14/1992 a SRI se modifică: Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale.

ORDIN MAI nr. 201/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de informare publică şi relaţii publice în Ministerul Afacerilor Interne  Art. 31 (3) Încheierea protocoalelor de cooperare prevăzute la alin. (2) se realizează cu avizul de specialitate al DIRP, iar pentru structurile aflate în subordinea instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea MAI, cu avizul acestora din urmă.

HG 583/2016 privind SNA 2016-2020: pct. 9.2 – încheierea de protocoale de cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ şi DGA, precum şi cu alte instituţii şi alte autorităţi publice care deţin informaţii relevante privind incidentele de integritate

Lege 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – Art. 4 alin (2) În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, între Agenţie şi instituţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-m) se încheie protocoale de cooperare prin care se stabilesc modalităţile concrete de acces direct sau indirect la bazele de date privind orice categorie de bunuri ce poate face obiectul unei măsuri asigurătorii sau al confiscării, precum şi procedurile de cooperare în materia administrării şi valorificării bunurilor sechestrate şi confiscate.

Legea 203/2015 privind planificarea apărării  Articolul 12 Pentru elaborarea și punerea în aplicare a planurilor permanente de apărare și a planurilor de contingență, Ministerul Apărării Naționale poate încheia protocoale de cooperare cu alte ministere și instituții guvernamentale, în condițiile legii.

ORDIN MAI nr. 73/2013 privind organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte Art. 2 (5) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (3) şi (4), între unităţile Ministerului Afacerilor Interne pot fi încheiate protocoale de cooperare.

ORDIN MAI 92/2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale CAP. II, C. Activităţi şi misiuni executate în comunSunt evidenţiate activităţile şi misiunile ce sunt executate în comun cu: Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră Română, structuri ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Garda Financiară, serviciile de urgenţă voluntare sau private, formaţiuni de protecţie civilă de la autorităţile administraţiei publice, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Protecţia Alimentelor, Garda Naţională de Mediu şi alte instituţii sau societăţi specializate de pază, care pot contribui la prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţeanului şi au la bază protocoale de cooperare încheiate în acest sens.

HG 32/2011 privind desemnarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, în calitate de oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile: art. 2 alin. (3) Pentru realizarea atribuţiei prevăzute la alin. (2), Ministerul Justiţiei poate încheia protocoale de cooperare cu autorităţile, cu instituţiile publice şi cu persoanele juridice de drept public sau privat care deţin datele prevăzute la alin. (2).

Ordin MAI nr. 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, modificat prin Ordin MAI 26/22015: Art. 24. – (1) Atunci când situaţia operativă o impune, în activitatea de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pot fi angrenate, în condiţiile legii, structuri de poliţie locală.(2) Integrarea efectivelor poliţiei locale în dispozitivul de menţinere a ordinii şi siguranţei publice se face având în vedere prevederile Planului unic de ordine şi siguranţă publică şi ale Planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale, în baza unor protocoale de cooperare încheiate între inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi autoritatea administraţiei publice locale.(3) Protocoalele prevăzute la alin. (2) vor cuprinde detalii privind modul concret de realizare a activităţii de patrulare şi de utilizare a resurselor logistice.

HG 215/2012 privind SNA 2010-2015: Obiectiv 2, măsura 4: dezvoltarea, consolidarea şi implementarea activităţilor cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operaţională optimă) cu instituţii şi autorităţi publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lor.

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 2010 privind reducerea incidenţei muncii nedeclarate pentru perioada 2010-2012: Inspecţia Muncii a încheiat protocoale de cooperare în vederea diminuării fenomenului muncii nedeclarate cu următoarele instituţii:- Inspectoratul General al Poliţiei Române;- Autoritatea pentru Străini;- Garda Financiară;- Inspectoratul de Stat în Construcţii;- Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;- Oficiul Român pentru Imigrări;- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;- Jandarmeria Română.Prin aceste protocoale instituţiile semnatare şi-au asumat ca responsabilitate informarea operativă cu privire la existenţa situaţiilor în care se desfăşoară muncă nedeclarată.

REGULAMENT din 2008 de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor Art. 12 lit. i) asigură colaborarea cu autorităţile de supraveghere prudenţială, autorităţi de aplicare a legii, autorităţi cu atribuţii de control financiar şi alte instituţii cu atribuţii în domeniu, prin încheierea de protocoale de cooperare în care sunt stabilite măsurile necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legii;

LEGE nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul Românie Art. 54 alin. (2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin prin prezenta lege, Ministerul Apărării Naţionale şi celelalte autorităţi publice pot încheia protocoale de cooperare.

PLAN DE ACŢIUNE din 31 octombrie 2007pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei: Pe baza evaluării tipurilor de informaţii şi a surselor de informaţii necesare desfăşurării unei activităţi eficiente de control se va crea cadrul de cooperare interinstituţională prin încheierea unor protocoale de cooperare privind schimbul de informaţii pentru atingerea obiectivelor ANI.

Strategia Națională de Luptă Antifraudă din 2006 – având încheiate 25 de protocoale cu entităţi raportoare interdepartamentale, interministeriale şi interservicii, inclusiv cu serviciile de informaţii; până în luna decembrie 2005, DLAF va încheia protocoale de colaborare cu instituţiile potenţial deţinătoare de informaţii cu privire la fraude şi nereguli legate de fondurile comunitare (Serviciul Roman de Informaţii, Inspectoratul General al Poliţiei Române, ANAF);

STRATEGIA din 17 martie 2005 a Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale: La nivel interinstituţional, forţele de ordine publică ale Ministerului Administraţiei şi Internelor cooperează cu structurile cu atribuţii în domeniu din alte ministere şi alte instituţii abilitate. Prin procesul de cooperare cu acestea se urmăresc promovarea şi participarea la elaborarea unor acte normative, ordine şi instrucţiuni pe probleme de interes comun, permanentizarea şi amplificarea schimbului de informaţii conform atribuţiilor şi competenţelor conferite de legislaţia în vigoare, mediatizarea activităţilor şi a rezultatelor acţiunilor întreprinse de forţele de ordine. În acest sens se încheie protocoale de cooperare, se întocmesc planuri de acţiune comune, planuri de cooperare bilaterale şi multilaterale între ministerele interesate, în funcţie de situaţia operativă.

Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului: Art. 7 În scopul prevenirii și combaterii actelor de terorism și a faptelor asimilate acestora, autoritățile și instituțiile publice componente ale SNPCT desfășoară activități specifice, individual sau în cooperare, în conformitate cu atribuțiile și competențele lor legale și cu prevederile Protocolului general de organizare și funcționare a Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Articolul 6 (1) La nivel național activitatea de prevenire și combatere a terorismului se organizează și se desfășoară în mod unitar, potrivit prezentei legi.(2) În acest scop cooperarea în domeniu se realizează ca Sistem național de prevenire și combatere a terorismului, denumit în continuare SNPCT, la care participă următoarele autorități și instituții publice: a) Serviciul Român de Informații, cu rol de coord onare tehnică; b) Ministerul Administrației și Internelor; c) Ministerul Apărării Naționale; d) Ministerul Afacerilor Externe; e) Ministerul Economiei și Comerțului; f) Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;g) Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor;h) Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului; i) Ministerul Sănătății;j) Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației; k) Ministerul Finanțelor Publice; l) Ministerul Integrării Europene; m) Ministerul Justiției; n) Serviciul de Informații Externe; o) Serviciul de Protecție și Pază; p) Serviciul de Telecomunicații Speciale; q) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; r) Banca Națională a României; s) Agenția Națională de Control al Exporturilor; t) Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; u) Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare. 

 

HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România Art. 153 Instituţiile competente în realizarea verificărilor de securitate coopereaza, pe bază de protocoale, în indeplinirea sarcinilor şi obiectivelor propuse.Art. 227: În îndeplinirea sarcinilor şi obiectivelor ce le revin, pe linia protecţiei informaţiilor clasificate, ADS competente cooperează pe baza protocoalelor ce vor fi încheiate între ele cu avizul ORNISS.

26/04/2018

Impotriva dezinformarii: „O judecatoare de la Tribunalul Salaj denunta protocoalele secrete”

O anumită parte a presei a titrat că o judecătoare de la Tribunalul Sălaj a denunțat către Guvern protocoalele secrete în baza cărora dosarele sunt scoase de la instanțe și trimise la SRI.

Este de remarcat că e vorba de aceleași site-uri, televiziuni și ziare care și-au făcut o obișnuință din a ataca justiția și a inventa știri negative despre aceasta. Că știrea de mai sus e o minciună, rezultă din trei aspecte: o faptă nelegală nu se denunță de către un magistrat la Guvern, ci la Parchet și cel mult la CSM; niciun jurnalist nu a cerut punctul de vedere al magistratului implicat; nu există scrisoarea originală pe care se lăuda o televiziune că o are. Adică, FAKE total, bun de păcălit copiii.

Judecătoarea al cărui nume a fost folosit a făcut cu patru zile înainte de emisiunea TV plângere pentru fals. Evident, asta nu s-a spus aseară.

COMUNICAT DE PRESĂ privind informaţiile apărute în cadrul emisiunii „….” difuzată de postul de televiziune … în seara zilei de miercuri, 25.04.2018

Având în vedere informaţiile apărute în presa audiovizuală, în cadrul emisiunii „…” difuzată de postul de televiziune …. în seara zilei de miercuri, 25.04.2018, cu privire la un memoriu atribuit doamnei judecător Ştef Maria-Cristina din cadrul Tribunalului Sălaj, referitor la desecretizarea protocoalelor încheiate de Serviciul Român de Informaţii, precum şi interesul manifestat de opinia publică cu privire la acest subiect, Biroul de informare şi relaţii publice al Tribunalului Sălaj este abilitat să transmită următoarele: În urma unui răspuns trimis doamnei judecător Ştef Maria-Cristina de către Comisia juridică a Senatului României, aceasta a aflat că în numele său a fost formulat un memoriu referitor la faptul că, la nivelul Tribunalului Sălaj, anumite dosare cu infracţiuni grave sunt scoase din tribunal şi prezentate Serviciului Român de Informaţii şi că în cadrul instituţiei funcţionează un comitet mixt, format din procurori, judecători şi alţi conducători de servicii ce analizează dosarele cu infracţiuni grave, subsecvent propunându-se soluţiile care trebuie date.

În aceste împrejurări, la data de 20 aprilie 2018, doamna judecător Ştef Maria-Cristina a formulat o plângere penală pe care a depus-o la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Menţionăm că în cadrul Tribunalului Sălaj nu sunt organizate comitete mixte de procurori, judecători şi/sau conducători de instituţii care să analizeze dosare penale în scopul propunerii de soluţii, nefiind, de altfel, organizate niciun fel de comitete.

Soluţia în cadrul unui dosar penal este dată exclusiv de judecătorul cauzei ca urmare a deliberării personale, în baza probelor legal administrate în cauză, fără interferenţe exterioare.

De asemenea, dosarele instanţei părăsesc sediul Tribunalului Sălaj doar în condiţiile expres reglementate de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii (art. 93 din R.O.I.).

Sintetizând, învederăm faptul că doamna judecător Ştef Maria-Cristina nu a formulat şi adresat vreun memoriu cu un astfel de conţinut Comisiei juridice a Senatului României şi nici vreunei alte instituţii ale statului, iar aspectele prezentate în cuprinsul memoriului nu corespund realitaţii.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE AL TRIBUNALULUI SĂLAJ