CRISTI DANILEŢ – judecător

28/09/2017

Adevărata știre de azi: opt membri CSM au votat pentru subordonarea justiției

Filed under: CSM,independenta justitiei,inspectia,Parchet — Cristi Danilet @ 2:16 PM
Tags: , , ,

CSM2Azi CSM a respins propunerile ministrului justiției de a modifica legile justiției. Votul a fost secret și s-a luat cu o majoritate de 10 la 8. Ministrul justiției a lipsit la dezbateri. Ceea ce înseamnă că opt oameni din organismul chemat să apere independența justiției au votat pentru proiectul ministrului.

Aceste legi – 303, 304 și 317 – au fost adoptate în anul 2004. În luna februarie a acelui an, mai mulți magistrați s-au deplasat pe ascuns la București și au organizat prima masă rotundă la care au participat ONG-iști și parlamentari, arătând gravele erori pe care le conțineau proiectele de legi redactate de echipa ministrului R.Stănoiu, prin care practic ministrul își păstra controlul asupra sistemului de instanțe și parchete. Un document de la acea discuție a plecat către Bruxelles și în câteva zile ministrul a fost schimbat. Noul ministrul, C.Diaconescu, a preluat toate propunerile venite de la magistrați și de la societatea civilă, născându-se cele trei legi de care vorbeam mai sus. Ele au fost îmbunătățite în 2005 (ministru era M.Macovei) și în 2012 (ministru era C.Predoiu).

Proiectul de modificare a legilor justiției din acest an, inițiat de ministrul T.Toader conține două categorii de propuneri: unele favorabile sistemului (în sensul eficientizării activității judiciare), altele profund vicioase (în sensul trecerii sub controlul politic al unor componente judiciare). Legea prevede că e obligatoriu de consultat CSM atunci când se modifică aceste legi. Azi, CSM a dat un aviz negativ cu un scor strâns, de 10 la 8. Avizul este însă doar consultativ.

Aceasta înseamnă că opt dintre membrii CSM (magistrați și societate civilă) au făcut front comun cu ministrul justiției în încercarea de a subordona politic două instituții vitale care fac parte din sistemul de justiție: Inspecția Judiciară și Ministerul Public. De fapt, aceasta este adevărata știre de azi: opt membri ce fac parte din organismul chemat să garanteze independența justiției au votat pentru subordonarea justiției față de politic.

Căci este vorba de subordonare atunci când votezi să treacă sub un minister, fie el și al justiției, organismul care îi cercetează disciplinar pe magistrați. Asta, fără să îți aduci aminte de perioada sumbră dinainte de 2004 când zeci de șefi de instanțe au fost schimbați pe considerente politice, când șefii parchetelor făceau anticameră la ministru, când magistrații erau inspectați de oamenii ministrului inclusiv pe fondul cauzelor. Tot asta, fără să știi că scoaterea Inspecției de la ministru și consolidarea CSM a fost una dintre condițiile de încheiere a negocierilor de aderare din cadrul capitolului 24 Justiție și Afaceri Interne care au aruncat România în brațele UE.

Căci tot de subordonare este vorba atunci când votezi ca numirea șefilor Ministerului Public să fie făcută practic de ministrul justiției. Asta, tratând cu ușurință scoaterea din ecuație a Președintelui țării, deși acest aspect a fost analizat de CCR și declarat constituțional prin decizia nr. 375/2005. Tot asta, acceptând prevederea că secția de procurori să poată refuza propunerea ministrului o singură dată, fiind evident pentru oricine că dacă ministrul revine a doua oară cu aceeași propunere, rolul CSM devine nul și ministrul își impune oamenii lui, în cele din urmă.

Acești opt oameni, pe care nu îi știu și nici nu vreau să îi știu, au dat cu piciorul la 13 ani de reformă și la zeci de rapoarte de țară care lăudau eforturile făcute. Aceștia au arătat că nu înțeleg care e rolul și locul justiției într-o democrație post-comunistă. Acești oameni au desconsiderat total voința a 9000 de magistrați care în procesul de consultare pe legile justiției s-au opus propunerilor ministrului. Acești opt oameni m-au făcut să imi fie teamă de viitorul meu și al țării în care am decis să rămân, văzând cât de simplu îl pot spulbera printr-o simplă semnătură.

Asta se întâmplă când la facultatea de Drept nu se studiază istoria statului și dreptului românesc decât până în anul 1944: mulți din cei care ajuns să facă parte dintr-un sistem esențial al statului nu știu nimic despre ultimii ani de zbucium în drumul către autentica separație a puterilor în stat. Asta se întâmplă când etica și deontologia judiciară sunt materii tratate superficial la INM și cu dispreț de către magistrații în funcție: ajungi să ignori concepte precum „independența” și „integritatea”, considerându-le simple cuvinte din dicționar. Asta se întâmplă atuncă când în CSM sunt aleși oameni pe criterii ce țin mai degrabă de populism: îi preferi pe cei ce critică și atacă personal pe oricine, neinteresându-te dacă au ce și cum construi. Asta se întâmplă când în CSM sunt alese persoane ce promit în mod sindicalist condiții mai bune de lucru, muncă mai puțină și salarii mai mari: obții oameni care nu cunoasc atribuțiile CSM și nu înțeleg funcționarea politică a statului.  Asta se întâmplă când cei aleși nu stăpânesc arta dialecticii, nu au un istoric în reformarea justiției, nu au urmat cursuri de pregătire în domeniul eticii și disciplinei judiciare: ajung să formeze un CSM fragil, cu membri gata să facă pact cu politicul încălcând principii existențiale ale democrației, cu oameni care se plâng la televiziunile condamnaților penali și care duc războaie personale cu alți magistrați sau cu alți membri CSM.

CSM are în total 19 membri: 9 judecători aleși de instanțe, 5 procurori aleși de parchete, 2 reprezentanți ai societății civile aleși de Senatul României, ministrul justiției, Procurorul General al PICCJ și președintele ICCJ. De azi înainte vom defila mai departe încă 5 ani și 3 luni  – cât au mai rămas din acest mandat al actualului CSM – cu două „tabere”, în care doar unul sau două voturi vor face diferența.

 

Anunțuri

16/10/2015

Republica Moldova are un singur traseu: prin Justitie, catre Europa

Filed under: coruptia — Cristi Danilet @ 9:11 PM
Tags: , ,

CoruptieSunt foarte atent la ceea ce se întâmplă la Chişinău. Românii de dincolo de Prut, rupţi din patria-mamă de evenimente ale unei istorii nemiloase, sunt de prea multă vreme pradă sărăciei şi corupţiei. Ei au dreptul la o viaţă mai bună. Şi numai respectarea principiilor democratice şi importarea valorilor europene îi pot pune pe drumul corect.

România acordă de câţiva ani asistenţă tehnică Republicii Moldova. Împreună cu alţi colegi din România, în ultimii ani am fost în mod regulat la omologii noştri. Am făcut parte dintre cei care au expertizat din partea Consiliului Europei Strategia de reformă a sectorului de justiţie din Republica Moldova. Am participat la grupuri de lucru pentru a moderniza legislaţia cu privire la statutul judecătorilor şi evaluarea judecătorilor. Am militat pentru creşterea salariilor judecătorilor, procurorilor şi organelor de urmărire penală din Moldova. Am participat în proiecte de îmbunătăţire a legii CSM şi a legii cu privire la disciplinarea judecătorilor. Am vorbit la conferinţe despre rolul justiţiei şi necesitatea luptei împotriva corupţiei. Am scris pentru colegii basarabeni ghiduri de aplicare a legii şi respecare a drepturilor omului. Am făcut parte din personalul de instruire a colegilor moldoveni cu privire la modul de investigare a dosarelor. Am încurajat justiţia de acolo să înceapă să îşi facă curaţenie în interior.

În ultimii ani justiţia din Moldova a început să se schimbe în bine. Dacă în urmă cu câţiva ani ţara avea un corp de justiţie caracterizat de incompetenţă, lipsa curajului şi în mare parte corupt, după ce ţara s-a orientat către Vest, şi după ce americanii şi europenii au investit foarte mult în justiţie, rezultatele au început să se vadă. În trecut eram priviţi cu reticenţă, dar acum când mergem acolo avem cu cine discuta: de la membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, la judecătorii de la Judecătoria Botanica şi la funcţionarii de la Centrul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei. După cum se ştie, în ultimele luni vizitele noastre s-au intensificat. Iar mesajul nostru este clar: reforma trebuie să continue, iar rezultatele să se vadă.

Anticorupţia a devenit vârful de lance pentru evoluţia societăţii. Corupţia este un cancer social şi produce consecinţe la fel de groaznice ca terorismul: sărăceşte oameni, termină vieţi, dărâmă instituţii. Faţă de România, Republica Moldova are o întârziere de cel puţin zece ani. Dar efectele anticorupţiei încep să se vadă. Evenimentele din ultimele zile ne arată că lucrurile se mişcă. Şi totul trebuie să continue, fără presiuni, fără influenţe, fără revocări pe considerente politice. Şefii de instituţii anticorupţie şi de urmărire penală, la fel ca şi şefii din Procuratură şi cei din Justiţie, nu trebuie să cedeze presiunilor de niciun fel. Verticalitatea trebuie să fie o însuşire a celor care lucrează în domeniul de aplicare a legii. În zilele următoare vor fi ţinta unor atacuri nemiloase. Trebuie să le facă faţă în mod exemplar: metodic, calm, legal.

Sectorul de Justiţie şi Anticorupţie trebuie separat de Politic. Societatea trebuie să înţeleagă această nevoie. Presa trebuie să sancţioneze orice încălcare a acestui principiu. Iar puterile legislativă şi executivă trebuie să accepte că democraţia înseamnă separaţia puterilor, nu subordonarea lor. Or, necesitatea de a acorda şi respecta independenţa procurorilor şi unităţilor anticorupţie este subliniată deja în multiple standarde internaţionale pe care toate ţările democratice, inclusiv Republica Moldova, trebuie să le respecte fără a le mai putea pune în discuţie. Ele sunt un dat.

România este un model pentru Moldova. Nu mă îndoiesc că politicienii români susţin în mod sincer reformele din Republica Moldova şi drumul ei european. În privinţa justiţiei însă, pot spune deschis: fraţi moldoveni, puteţi considera fără probleme justiţia română drept un drum bătătorit pe care puteţi călca! Datorită reformelor din justiţie şi din domeniul anticorupţiei judecătorii şi procurorii români au ajuns respectaţi, legea s-a impus la noi ca o valoare care trebuie respectată, politicienii corupţi au ajuns să răspundă pentru infracţiunile comise, cetăţenii au ajuns să aibă încredere în autorităţi şi speranţe în creşterea calităţii vieţii.

Lupta anticorupţie va determina schimbarea la faţă a Moldovei. Iar Justiţia moldovenească poate îndrepta răul care dăinuie în societate şi ghida ţara către Europa. Eliminaţi incompetenţii din justiţie, sancţionaţi ferm şi rapid funcţionarii care abuzează de poziţiile lor, condamnaţi aspru demnitarii corupţi care îşi încalcă angajamentul faţă de popor. Alegeţi să fiţi corecţi: deserviţi doar legea şi interesul general, nu cădeţi pradă grupurilor de interese particulare! Faceţi justiţie şi vindecaţi societatea!