CRISTI DANILEŢ – judecător

12/09/2018

De ce CSAT a avizat OUG 6/2016

Filed under: CCR — Cristi Danilet @ 12:17 PM
Tags: , , , , ,

CSATÎntr-un interviu dat aseară la un post de televiziune, ministrul justiției a relatat că OUG nr. 6/2016 a primit aviz de la SRI și CSAT și a arătat că el nu a mai auzit de așa ceva. Drept urmare, informația a fost catalogată de jurnalist ca „bomba serii”. Eu zic că bomba asta e doar de jucărie, pentru cei care cunosc dispozițiile legale aplicabile.

Astfel, în februarie 2016 a apărut Decizia 51/2016. Motivarea a fost publicată pe site-ul CCR la data de 9 martie 2016. Dat fiind faptul că urma să se interzică implicarea serviciilor speciale în interceptările dispuse potrivit Codului de procedură penală, rămânea de stabilit cine va face aceste interceptări de acum încolo. Pentru a nu exista un vid legislativ după ce decizia CCR se va fi publicat în Monitorul Oficial (dată de la care orice decizie CCR produce efecte) se impunea adoptarea rapidă a unui act normativ și publicarea acestuia în Monitorul Oficial odată cu Decizia CCR. Evident, singura soluție era o Ordonanță de Urgență care, astfel, trebuia să fie finalizată în intervalul 9-14 martie.

Așa a început lucrul la un proiect de ordonanță inițiat de Ministerul Justiției care avea să modifice patru acte normative: Codul de procedură penală, Legea de organizare judiciară, Legea DIICOT, Legea SRI. Nota de fundamentare a acestuia, unde sunt explicate fiecare dintre modificările preconizate, poate fi accesată AICI.

Pentru a se vedea ce avize trebuiau fi cerute, răspunsul îl găsim în art. 9 și 10 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: „Avizarea proiectelor – Art. 9. – (1) În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative inițiatorul trebuie să solicite avizul autorităților interesate în aplicarea acestora, în funcție de obiectul reglementării”. Modificarea Codului de procedură penală impunea opinia Ministerului Justiției potrivit HG 652/2009, care este chiar inițiatorul ordonanței de urgență; modificarea legii de organizare judiciară și a legii DIICOT impunea opinia CSM, potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004; modificarea legii SRI impunea avizul CSAT. De asemenea, mai era nevoie de avizul Consiliului Legislativ, potrivit art. 10 din Legea nr. 24/2000

Cât privește necesitatea de a solicita aviz de la CSAT, acest aspect rezultă din dispozițiile art. 4 lit. d) pct. 1 al Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării: ”Art. 4 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii: d) avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind: 1. securitatea naţională;”. Cât privește avizul de la SRI, prim-ministrul de atunci neagă existența acestuia; după mine, solicitarea unui astfel de aviz era absolut firească, cât timp se viza funcționarea acestei instituții, dar probabil că acest lucru s-a discutat, de fapt, în CSAT. La 11 martie 2016 CSAT a fost convocat la solicitarea Președintelui țării și a dat avizul pe proiectul de OUG.

Decizia CCR nr. 51/206 și OUG 6/2016 au fost publicate, așa cum era firesc, în același buletin oficial al statului: M.Of. nr 190 din 14 martie 2016, dată de la care ambele au început să producă efecte: prima elimina textele legale cu probleme, a doua le corecta. 

28/08/2018

Ministrul triseaza in razboiul protocoalelor

Filed under: MJ — Cristi Danilet @ 5:50 PM
Tags: , , ,

După scurta declarație de presă care a durat 20 de minute și în care ministrul a răspuns totuși la o întrebare, ca la o conferința de presă, cu privire la acuzațiile de minciună pe care i le-a adus ieri Procurorul General, trag următoarele concluzii:

În martie „douămiioptusprezece” Ministerul Justiției a solicitat Ministerului Public situația Protocoalelor încheiate, începând cu anul 2005. Imediat Procurorul General a răspuns că sunt opt protocoale în total, din care două încheiate între SRI și PICCJ. Primul fusese încheiat în 2009, iar al doilea în 2016; acesta din urmă – o spune chiar ministrul justiției – a fost încheiat în decembrie 2016 în baza OUG 6/2016 și l-a abrogat pe cel din 2009. Primul document a fost recent declasificat.

Așadar, întreb eu, care e problema??? Protocolul din 2016 e unul legal, fiind întocmit în baza acelei OUG. Și e „firesc” :) din moment ce l-a abrogat pe cel anterior. Din declarația de ieri a Procurorului General aflăm că acesta a fost denunțat în martie 2017 și că este în curs de declasificare.

 

Chestiunea cu „abrogarea” e un balon de săpun. Legea 24/2000 arată în ce condiții se folosesc termeni precum intrarea în vigoare, modificarea, completarea, suspendarea, abrogarea unor acte normative. Dar asta nu înseamnă că acești termeni nu se pot folosi în orice alte documente sau împrejurări. Cu alte cuvinte, folosirea termenului „abrogare” într-un context nu determină caracterizarea drept act normativ a acelui document/acțiune.

Ministrul a invocat interdicția de a se „antepronunțarea” atunci când a venit vorba de  evaluarea Procurorului General. După cum am mai arătat AICI, numai magistraților le este interzis să se antepronunțe, ministrul nu are o asemenea interdicție.

Ministrul a invocat în mod repetat că existența unor protocoale nu i se par firești. Acum, când e vorba de aplicarea legii, vorbim de ce este „legal” sau „nelegal”. Discuțiile despre „fire” și „nefiresc” le lăsăm pentru reflecțiile filosofice.

Și totuși, eu mă îndoiesc că există vreo normă legală care permit ministrului justiției să ceară evidențe, detalii, sau explicații cu privire la documente clasificate încheiate de alte instituții, fie și ale Parchetelor. Potrivi legii, cât timp documentele respective sunt clasificate, nici măcar nu trebuiau să ajungă la cunoștința ministrului. Dar, sunt dispus să recunosc, dacă se dovedește că eu greșesc. Deocandată, însuși ministrul justiției pare a confirma ceea ce spun eu:

 

06/04/2018

Impotriva dezinformarii: Stirea despre taberele SRI cu magistrati, un FAKE NEWS

Filed under: CSM,impotriva dezinformarii,securisti — Cristi Danilet @ 6:59 PM
Tags: , , ,

tabaraÎn loc să vopsească ouă și să facă cozonaci, s-au apucat unii să scoată la lumină un „procol mai mic” în temeiul căruia, chipurile, magistrații au fost instruiți în tabere organizate de către S.R.I. Au afirmat că CSM știa de acest lucru. Pentru că am făcut parte din CSM de care respectivii vorbesc, spun că e un  penibil FAKE NEWS, reiterat.

Știrea cu privire la cele de mai sus apare azi, 6 aprilie 2018 . Aceeași știre, considerată pe atunci drept „explozivă”, a apărut pe data de 2 februarie 2016 un site specializat în scuiparea magistraților. Cu o seară înainte demontam minciuna ce avea să apară, postând următoarele pe contul meu de facebook în data de 1.02.2016:

„Mâine veţi auzi o ştire – considera „bombă” – chipurile despre 1000 de magistraţi racolaţi de SRI şi de cineva care deţine un document doveditor. Subiectul vinde, ne aşteptăm la multe clickuri, dar…iată cum stau lucrurile:
– documentul a fost în CSM, e o banală notă internă în care se descrie o cerere şi o posibilă rezolvare a ei;
– nu e vorba despre SRI, ci despre un Departament din cadrul Ministerului Muncii care efectuează un training. Acest training face parte dintr-un proiect mai larg, unde este trecut ca partener celebra Academia de Informaţii Mihai Viteazu;
– magistraţii nu au fost racolaţi de SRI, ci invitaţi să participe la un curs cu privire la violenţa domestică şi trafic de persoane organizat de acel Departament;
– nu e vorba de 1000 de magistraţi, ci de 53 de judecători şi 147 procurori care şi-au arătat disponibilitatea de a participa la curs;
– CSM s-a opus participării magistraţilor încă din data de 21 iulie 2015 , a răspuns astfel Departamentului şi a trimis o adresă în acest sens către toţi magistraţii. Iată dovada pentru ce spun eu, la pct. 8 de aici .
Aşa că „racolarea” aka „trainingul” nu a mai avut loc.” 

Că știrea este și a fost o minciună, e ușor de demonstrat. Hotnews a făcut atunci o investigație în care s-a primit un răspuns oficial de la organizatori în care se arată că niciun magistrat nu a participat în acel proiect. În concluzie: mai bine unii s-ar lăsa de jurnalism, mai ales dacă au dosare penale, și s-ar pregăti de Paște, cu post și rugăciune, cum îi șade bine creștinului.