CRISTI DANILEŢ – judecător

07/03/2017

Infractionalitatea pe anul 2016

Filed under: Parchet — Cristi Danilet @ 11:16 PM
Tags: , , , , , ,

trimisi in judecataPe 7 martie 2017 a fost publicat Raportul de activitate al Ministerului Public pentru anul trecut. Am extras câteva date de interes pentru public din care rezultă că au fost trimiși în judecată mai mulți infractori ca anul precedent și a crescut numărul infractorilor minori; sunt mai multe infracțiuni comise contra persoanei (scad omorurile, cresc violurile, crește violența contra familiei) și mai puține contra patrimoniului. Furtul și violențele fizice rămân în topul infracțiunilor.

În total: Anul trecut au trebuit soluționate 1,7 milioane cauze; dintre acestea, 32% au primit soluție: o jumătate de milion prin netrimitere în judecată, 48.000 prin trimitere în judecată. 588.986 cauze au autor necunoscut, iar dintre acestea 542 sunt pentru omor.

Au fost trimise în judecată 63.722 de persoane fizice (din care 6798 arestați preventiv), cu 5.000 mai mulți ca în anul precedent și cu 13.000 ca în urmă cu doi ani. Cei mai mulți, raportat la 100 de mii de locuitori sunt din Bacău, Constanța, Brașov, Alba-Iulia.  3.883 inculpați trimiși în judecată sunt minori, cu 300 mai mulți ca în anul precedent; cei mai mulți sunt din București, Constanța, Bacău, Cluj. Au mai fost trimise în judecată și 487 persoane juridice. Pagubele totale comise de cei trimiși în judecată sunt de 10 miliarde lei noi și 74 milioane euro.

Au fost achitați anul trecut 809 inculpați, din care 30 fuseseră arestați preventiv (3 trimiși în judecată de DNA, 10 de DIICOT).

Cu privire la infracțiuni: este de remarcat că a crescut cu 150 numărul infracțiunilor îndreptate împotriva persoanei, în timp ce cele împotriva patrimoniului au scăzut cu 500.

9696 inculpați au fost trimiși în judecată pentru furt (din care 1633 sunt minori), 7610 inculpați au fost trimiși în judecată pentru loviri și vătămări, 2516 pentru tâlhărie (din care 768 sunt minori), 1953 pentru înșelăciune, 1939 pentru evaziune fiscală, 1747 pentru droguri, 1652 pentru corupție (din care 925 de către  DNA), 1031 pentru infracțiuni silvice, 919 pentru omor (cele mai multe în Galați, București, Bacău; 69 autori sunt minori), 895 pentru ucidere din culpă și alți 563 pentru vătămări din culpă (majoritatea sunt urmare a accidentelor de circulație), 561 pentru viol (72 autori sunt minori), 314 pentru trafic de persoane și de minori, 178 pentru proxenetism,

Violența în familie este în creștere: numărul de inculpați trimiși în judecată este de 1467, iar numărul de victime este de 1822 (cele mai multe sunt din Bacău, Botoșani, Iași), din care 932 sunt minori. Cu privire la infracțiunile comise, cifrele spun că 32 de persoane au fost omorâte cu intenție și 4 au fost omorâte în bătaie de propriul soț; 5 părinți au fost omorâți cu intenție, iar alți 22 au fost victime ale tentativei de omor și alți 5 în bătaie de către proprii copii. 8 minori au fost omorâți de proprii părinți, alți 5 au fost victimele tentativei de omor din partea acestora și alți 12 au fost omorâți de frați; 44 de copii minori au fost violați de proprii părinți și alți 6 de frați.

31/08/2015

Violenta sexuala în atentia CSM

Filed under: educatie — Cristi Danilet @ 3:32 PM
Tags: , ,

nu egal nuDezbaterea din spaţiul public pe infracţiunile de violenţă sexuală au produs deja rezultate, unele la nivel societăţii civile, altele la nivelul sistemului judiciar.

Astfel, campaniile de presă au dus la sensibilizarea opiniei publice la agresiunile sexuale şi, în general, la situaţia victimelor unor infracţiuni grave. La rândul lor instituţiile publice au declanşat controale, cum ar fi cele de la nivelul Parchetului General şi al Inspecţiei judiciare, au adus la cunoştinţa celor interesaţi statistici nepublicate până acum şi au demarat iniţiative de îmbunătăţire a legislaţiei în materie.

Cel mai important este să existe o colaborare permanentă societate civilă-instituţii publice. O astfel de colaborare a demarat azi. Astfel, în urmă cu câteva săptămâni membrii CSM au fost contactaţi de ONG-urile reunite în platforma `Rupem tăcerea despre violenţa sexuală` şi Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor. Eu am decis să răspund pozitiv şi m-am implicat personal în organizarea la sediul CSM a unei prime reuniuni. Îmi propun să aibă loc un lanţ de astfel de întâlniri în cadrul cărora instituţiile statului cu atribuţii în domeniu legal şi judiciar, precum şi asociaţiile şi fundaţiile cu preocupări în domeniu să ajungă la concluzii fondate despre starea de lucruri actuală şi să propună îmbunătăţiri.

Aşa că azi m-am întâlnit cu reprezentanţii acestor platforme şi ai Ministerului Justiţiei şi am discutat despre ordinul de protecţie (instituţie introdusă în anul 2012 în legislaţia nostră, cu privire la care s-a şi efectuat o inspecţie în instanţe), infracţiuni la viaţa sexuală (cu referire directă la viol), infracţiuni domestice (cu referire la reacţia poliţiei), despre statisticile pe care le putem pune noi la dispoziţie, despre practica judiciară, despre relaţia cu poliţia, despre iminenta ratificare a Convenţiei de la Istambul privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice şi depre directivele europene care trebuie implementate – Directiva 2011/92/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile şi Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității,

Personal, cred că dincolo de înăsprirea sistemului sancţionator (cum ar fi majorarea unor pedepse, introducerea ordinului de protecţie şi în materie penală, eliminarea posibilităţii de liberare condiţionată ce urmează să le discutăm la o viitoare întâlnire) trebuie întărite activităţile de prevenire a infracţionalităţii sexuale, de gen şi juvenile, precum şi instituirea unor bune pratici, inclusiv la nivelul managementului de caz.

Astfel, atunci când avem de a face cu un caz de violenţă domestică, violenţă sexuală sau infracţiuni comise de minori sau împotriva minorilor trebuie să se ştie exact cine şi ce competenţe are – aceasta presupune pe de o parte colaborare interinstituţională la nivel local şi pe de altă parte colaborare cu asociaţiile neguvernamentale din zonă.

Managementul de caz trebuie să fie unul care să permită reacţii rapide şi măsuri imediate. Poliţia trebuie să ştie că poate interveni în cazurile de violenţă domestică chiar dacă nu există plângere din partea victimei. Victima trebuie ocrotită imediat în centre de specialitate. Magistraţii trebuie astfel formaţi încât să realizeze gravitatea unor astfel de cazuri şi să instrumenteze rapid dosarul. Sancţiunile trebuie să fie aspre şi aduse la cunoştinţa publicului. Foarte utile ar fi Ghidurile de aplicare a pedepselor.

Educaţia juridică, activitate pe care o coordonez deja la nivel naţional, din partea CSM, de doi ani de zile, va fi intensificată şi va cuprinde un capitol distinct referitor la infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale. Sper ca ONG-urile interesate să susţină acest proiect.

Comunicatul oficial al CSM poate fi accesat AICI

01/08/2015

Infractiuni la viata sexuala. Clasament pe judete 2011-2015

Filed under: educatie — Cristi Danilet @ 6:04 PM
Tags: , ,

violAm analizat o statistică a judeţelor unde se soluţionează dosare penale privind infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale. Cifrele pe care le-am obţinut pentru anii 2011-2015 m-au condus la următoarele concluzii:

Concluzii cu privire la eficienţa organelor penale:

  1. În fiecare judeţ, anual, procurorii sesizează instanţele pentru comiterea în medie a 18 infracţiuni. Cele mai multe infracţiuni pentru care s-au instrumentat aceste dosare sunt cele de viol, respectiv cele de act sexual cu un minor.
  2. Judeţul în care sunt cele mai multe dosare cu infracţiuni care privesc viaţa sexuală este Iaşi, unde se înregistrează o creştere constantă a numărului de astfel de dosare. În anii 2011 şi 2012 au fost de 2,5 ori mai multe dosare decât media; în anul 2014 a fost o explozie de dosare, de 5 ori mai mult decât media; iar până la jumătatea anului curent s-au înregistrat 34 de dosare, cam cât înregistrează un judeţ de top într-un singur an.
  3. Judeţul Vaslui a ocupat locul doi în anii 2011 şi 2012 şi locul trei în anul următor.
  4. Municipiul Bucureşti se menţine din anul 2013 până în prezent pe locul doi.
  5. Următoarele judeţe în top 5 sunt Constanţa şi Galaţi.
  6. Cele mai puţine dosare de acest gen au fost înregistrate, în perioada 2011-2014, în Covasna şi Harghita. Mai mult, în Covasna nu a fost înregistrat niciun dosar din ianuarie 2014 până acum.

Concluzii cu privire la numărul de dosare raportate la populaţia din fiecare judeţ (cf. referendum 2011):

  1. Pe primele 5 locuri se situează judeţele: Vaslui (3,41 dosare la 10.000 locuitori), Iaşi (3,35 dosare), Botoşani (2,93). Vrancea (2,32), Mehedinţi (2,26).
  2. Pe ultimele locuri se situează judeţele: Timiş (0,94 dosare la 10.000 locuitori), mun. Bucureşti (0,74), Bihor (0,71), Harghita (0,55) şi Covasna (0,48).

Menţionez că aceste cifre exprimă doar numărul de dosare în care procurorii au formulat acuzaţii. Evident, numărul de infracţiuni reale comise este mai mare decât numărul de infracţiuni sesizate (pentru că victima alege să nu depună întotdeauna plângere la poliţie/parchet), care la rândul său este mai mare decât numărul de infracţiuni pentru care procurorii formulează acuzaţie (pentru că nu întotdeauna există probe pentru a dovedi susţinerile victimei).

Faptul că într-un judeţ se înregistrează mai multe dosare ca în alt judeţ nu înseamnă neapărat că în primul se comit mai multe astfel de infracţiuni, ci poate că procurorii şi lucrătorii de poliţie judiciară sunt mai eficienţi ca în celălalt judeţ. Nu am însă datele necesare care să confirme sau să infirme această aserţiune.

Atenţionez că, deşi statisticile demonstrează o creştere a numărului de infracţiuni de viol, respectiv a celor de act sexual cu un minor, Noul Cod Penal intrat în vigoare la 1 febrruarie 2014 prevede pedepse mai blânde pentru autori decât codul penal anterior.

Pun la dispoziţia celor interesaţi tabelul cu datele despre dosare (tabel obţinut de la CSM în virtutea funcţiei pe care o deţin): Viata sexuala – Judete şi tabelul alcătuit de un prieten de pe FB, Ciprian Basarab, pentru datele raportate la populaţie: Viata_sexuala_rap_la_populatie

23/07/2015

Infractiuni privind viata sexuala. Statistici 2011-2015

Filed under: educatie — Cristi Danilet @ 9:30 PM
Tags: , ,

violÎn aceste zile dezbaterea pe cazul de la Vaslui în care 7 indivizi sunt acuzaţi că ar fi violat o persoană mi-a creat posibilitatea de a interveni în spaţiul virtual pentru a exprima câteva opinii. Cum legea îmi interzice să exprim comentarii juridice în legătură cu un dosar aflat în curs de soluţionare, m-am limitat la un dialog cu publicul pe marginea chestiunilor generale, legale. Astfel, am tras concluzia că multe din dispoziţiile legale nu se cunosc de către cei care comentează, mulţi încearcând să îşi exprime propriile nemulţumiri în funcţie de emoţia trăită faţă de evenimentele pe care le citesc în presă că ar fi avut loc în legătură cu acest dosar sau în funcţie de propriile experienţe cu justiţia.

Ca urmare, am lămurit cititorii mei de pe FB cu privire la: modul de sancţionare de către Codul Penal a infracţiunii de viol (art. 218), locul de pe internet unde se găsesc date oficiale despre dosarul în cauză (portal.just.ro), drepturile unei victime pe parcursul şi după un proces penal (Legea 211/2004), prevederile din legislaţia CNA cu privire la redarea de către mass-media tv şi radio a informaţiilor dintr-un proces în derulare (art. 43 Codul audiovizualului), condiţiile de tragere la răspundere a magistraţilor (art. 2, art. 99 şi art.99 ind. 1 din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 28 şi art.65 din Legea nr. 317/2004). Am arătat că legea nu permite ministrului justiţiei implicarea în sancţionarea magistraţilor, că nu există nicio legătură între soluţia dispusă şi evoluţia ulterioară în carieră a magistraţilor şi că în prezent Inspecţia Judiciară are în derulare o investigaţie, declanşată la sfârşitul lui iunie, cu privire la acest caz. În fine, am mai arătat că semnarea de către public a unei petiţii on line nu poate avea ca efect decât crearea unui forum de dezbateri, nu şi a unei consecinţe juridice în dosarul concret şi că arestarea unei persoane ori punerea sa în libertate nu trebuie să ducă la vreo concluzie în legătură cu soluţia finală ce se va da în cauză.

Azi voi completa toate aceste informaţii cu date statistice privind infracţiunile la viaţa sexuală, date oficiale de care dispun în virtutea funcţiei pe care o ocup, de membru CSM. Este de remarcat că, dacă numărul infracţiunilor este relativ constant de la an la an, a crescut de la an la an numărul minorilor implicaţi în acestea, atât ca victime, cât şi ca autori.

  1. Infracţiunile la viaţa sexuală incriminate de actualul cod penal sunt violul, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, hărţuirea sexuală. În vechiul cod mai erau reglementate şi infracţiunile de incest şi perversiune sexuală, care se regăsesc azi în formele de comitere ale celorlalte infracţiuni. 2/3 dintre inculpaţii trimişi în judecată în fiecare an sunt acuzaţi de comiterea infracţiunii de viol.
  2. Dacă luăm în considerare statisticile din ultimii trei ani de aplicare a vechiului Cod penal (2011-2013), atunci se constată că  au fost trimişi în judecată pentru comiterea de infracţiuni la viaţa sexuală anual în medie 715 inculpaţi şi au fost condamnaţi 584[1]. 85% dintre cei condamnaţi sunt majori. Dintre aceştia, în medie în fiecare an sub 5 au primit ca pedeapsă închisoare până în 6 luni; sub 10 o pedeapsă între 6 luni şi un an; cam 155 o pedeapsă între 1-5 ani; în medie 123 au primit între 5-10 ani; 35 au primit închisoare 10-15 ani şi 14 au primit închisoare peste 15 ani. Trei sferturi dintre cei condamnaţi sunt în închisoare; un sfert au primit pedepse cu suspendare (ei sunt cei care au fost condamnaţi la maxim 3 ani închisoare şi nu aveau antecedente penale). În cazul minorilor, jumătate au fost condamnaţi cu privare de libertate.
  3. În cazul infracţiunilor de viol, în ultimii 5 ani de zile au fost trimise în judecată 2038 persoane. 5 infracţiuni de viol au dus la moartea victimei. 11% din cei condamnaţi pentru săvârşirea acestei infracţiuni sunt minori. Un număr de 4 autori sunt femei. 25% dintre victime sunt minori cu vârsta până în 15 ani.
  4. Ca şi număr, infracţiunile de act sexual cu un minor (spre deosebire de viol, aceasta presupune acordul victimei, care este însă minoră) sunt în creştere. În ultimii 5 ani de zile au fost trimise în judecată 934 persoane. Una dintre persoanele condamnate este femeie. 15% dintre cei condamnaţi sunt minori. Dintre victime, jumătate au sub 15 ani.

Pun la dispoziţia celor interesaţi tabelele ce conţin datele pe care le-am coroborat pentru a trage concluziile de mai sus: viata_sexuala_judecatoriiviata_sexuala_tribunalviata_sexuala_condamnati

[1] Numărul de condamnări dintr-un an nu se poate raporta la numărul de dosare înregistrate în acelaşi an, căci un proces, de regulă, se întinde ca durată cel puţin peste anul următor.

22/07/2015

Legea protectiei victimelor

Filed under: educatie — Cristi Danilet @ 11:19 AM
Tags:

victimaÎnţeleg că multora nu le este cunoscută Legea nr. 211/2004 cu privire la măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor. Aici se află dispoziţii cu privire la consilierea psihologică, asistenţă juridică gratuită şi compensaţie financiară de către stat a victimelor unor infracţiuni, inclusiv viol, omor, violenţă domestică.

O pun la dispoziţie celor interesaţi: Legea 211.