In ultima vreme se tot vorbeste de salarizarea magistratilor. Pentru o politica adecvata in acest domeniu si neignorand, desigur, in egala masura conditiile de responsabilitate si chiar raspundere a magistratilor, autoritatile decidente trebuie sa tina seama de urmatoarele principii deduse din reglementarile internationale:
O remunerare corespunzatoare a judecatorilor este importanta pe de o parte pentru a atrage persoane calificate in domeniu si, pe de alta parte, pentru a reduce tentatia judecatorilor de a ceda coruptiei si influentelor politice sau altor influente necuvenite.
Astfel, cu privire la importanta salarizarii magistratilor, Recomandarea nr. 94(12) privind independenta, eficienta si rolul judecatorului adoptata de Comitetului de Ministri al Consiliului Europei [1] indruma, pe de-o parte, ca puterea legislativa si executiva sa se asigure ca judecatorii sunt independenti si ca aceasta independenta nu le este afectata in niciun fel (Principiul I, pct. 2), si, pe de alta parte, indica ca remuneratia judecatorilor sa fie in concordanta cu demnitatea si statutul lor (Principiul III, pct. 1 lit. b). De asemenea, Principiile ONU de Baza ale Justitiei [2] prevad la pct.11 ca judecatorii sa dispuna de remunerare corespunzatoare, precum si de pensii adecvate. Iar Uniunea Internationala a Magistratilor [3] statueaza ca judecatorul trebuie sa primeasca o remuneratie suficienta pentru a i se asigura o reala independenta economica, remuneratie care nu poate depinde de rezultatele activitatii judecatorului.
La stabilirea remuneratiei trebuie sa se tina seama atat de importanta activitatii lor, cat si de faptul ca, de regula, judecatorilor le este interzisa exercitarea unor alte functii publice sau private. Prin Carta europeana privind statutul judecatorilor, Consiliul Europei subliniaza ca nivelul remuneratiei trebuie fixat in asa fel incat sa ii puna pe magistrati la adapost de presiunile care vizeaza sa le influenteze sensul deciziilor si in general comportamentul jurisdictional, alterandu-le astfel independenta si impartialitatea; Remuneratia poate sa varieze in functie de vechime, de natura atributiilor judecatorului care le exercita cu titlu profesional, sau in functie de importanta sarcinilor impuse, apreciate in conditii de transparenta; Statutul lor trebuie sa prevada asigurarea judecatorului de profesie impotriva riscurilor sociale legate de boala, maternitate, invaliditate, batranete si deces [4].
Si judecatorii care se pensioneaza au un regim financiar deosebit. Referindu-se la pensionarea judecatorilor, Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor mentioneaza: 6.4. In mod special, statutul garanteaza judecatorului care a implinit varsta legala pentru incetarea din functie, dupa ce a exercitat-o ca profesie pe o perioada stabilita, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala. Tot astfel, art.13 alin.3 si 4 din Statutul Universal al Judecatorilor[5] prevede: „Judecatorului ii este permis sa iasa la pensie si sa primeasca o pensie corespunzatoare categoriei sale profesionale. Dupa pensionarea sa, judecatorului nu-i va fi interzisa exercitarea unei alte activitati profesionale in domeniul juridic pe considerentul detinerii, in trecut, de catre acesta, a functiei de judecator”.
Cat priveste modificarea salariilor, Standardele adoptate de IBA [6] prevad ca pensiile si salariile judiciare ar trebui sa fie modificate conform cresterii preturilor independent de controlul executive (pct. 14). In anumite tari, salariile judecatorilor sunt protejate impotriva scaderilor, desi maririle salariale pot depinde de puterea executiva si cea legislativa. IBA accepta ca salariile judiciare nu pot fi micsorate in timpul serviciului unui judecator decat ca o masura economica de interes public (art.15b).
Sub acest aspect, relevam o speta din jurisprudenta instantei supreme canadiene. Astfel, in cauza Manitoba Provincial Judges Assn. c. Manitoba (Ministerul Justitiei), Curtea Suprema Canadiana a trebuit sa stabileasca „daca si in ce mod garantia independentei judecatoresti prevazuta in sectiunea 11 litera (d) din Carta Canadiana a Drepturilor si Libertatilor limiteaza modalitatea si masura in care guvernele si organismele legislative provinciale pot reduce salariilor judecatorilor instantelor provinciale” [7]. Ca parte a planului sau de reducere a deficitului bugetar, provincia adoptase legea privind reducerea salariilor in sectorul public, prin care diminua salariile judecatorilor provinciali si ale altor categorii de judecatori platiti din bugetul public in provincie. In urma acestor reduceri salariale, numerosi acuzati au contestat constitutionalitatea procedurilor deschise impotriva acestora in fata Curtii Provinciale, pretinzand ca, in urma reducerilor salariale, instanta isi pierduse statutul de tribunal independent si impartial. Curtea Suprema a concluzionat ca reducerile salariale „ca parte a unei masuri economice publice globale erau in conformitate cu sectiunea 11 litera (d) din Carta”, deoarece „nu existau probe conform carora reducerile au fost introduse pentru a influenta sau manipula puterea judecatoreasca” [8]. Totusi ceea ce constituia o incalcare a independentei judecatoresti a fost refuzul guvernului din Manitoba de a semna o recomandare comuna catre Comitetul de remunerare a judecatorilor „daca judecatorii nu erau de acord sa renunte la contestarea juridica” a legii prin care era impusa reducerea salariala. Curtea a considerat ca, prin aceasta, guvernul „a impus presiuni economice asupra judecatorilor, astfel incat acestia sa accepte constitutionalitatea schimbarilor salariale propuse” [9]. In opinia sa, „componenta de siguranta financiara a independentei judiciare trebuie sa includa protejarea capacitatii judecatorilor de a contesta legislatia care se refera la propria independenta fara o perceptie plauzibila a unei posibile sanctiuni financiare din partea guvernului din acest motiv” [10].
In acelasi sens, pentru a tempera excesele si amenintarile puterii legislative si executive la adresa independentei puterii judecatoresti, in ce priveste controlul bugetului puterii judecatoresti, control ce in Romania se exercita nemijlocit atat in domeniul legislativ (Parlamentul adoptand anual legea bugetului de stat), cat si prin administrarea bugetului instantelor (Ministerul Justitiei avand calitatea de ordonator principal de credit), pct. 1.8 din Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor prevede necesitatea consultarii judecatorilor, prin reprezentantii lor si prin organizatiile lor profesionale, in ce priveste deciziile care se iau de catre puterea executiva si legislativa cu privire la proiectele de modificare a statutului lor si la definirea conditiilor de remunerare si de asigurare a protectiei sociale.
Note:
[1] Recomandarea a fost adoptata de Comitetul Ministrilor in 13 oct.1994, la a 518-a reuniune a delegatilor ministrilor.
[2] In 1985, al saptelea Congres al Organizatiei Natiunilor Unite asupra prevenirii criminalitatii si tratamentul faptuitorilor a adoptat Principiile de baza privind independenta justitiei, care au fost ulterior unanim avizate de Adunarea Generala prin rezolutiile 40/32 din 29 noiembrie 1985 si 40/146 din 13 decembrie 1985.
[3] Art. 13 din Statutul Universal al Judecatorilor, adoptat de Uniunea Internationala a Magistratilor in 1999, la Taipei.
[4] Pct.6.1 si 6.2 din Carta europeana privind statutul judecatorilor, adoptata sub egida Consiliului Europei, de catre participantii la reuniunea multilaterala consacrata statutului judecatorilor in Europa, organizata intre 8 si 10 iulie 1998 la Strasbourg.
[5] Statutul Universal al Judecatorilor a fost adoptat de Uniunea Internationala a Magistratilor in 1999, la Taipei.
[6] Standardele Minime de Independenta Judiciara, adoptate de International Bar Association in 1982, la New Delhi.
[7] (1997) N.C.S. 3 Manitoba Provincial Judges Assn. vs. Manitoba (Ministerul Justitiei) p.5, referinte la http://en.wikipedia.org/wiki/Provincial_Judges_Reference si pe larg la . http://scc.lexum.umontreal.ca/en/1997/1997rcs3-3/1997rcs3-3.html
[8] Ibid, p. 12.
[9] Ibid, loc. cit. Comitetul de remunerare a judecatorilor era un organism creat prin Provincial Court Act in scopul prezentarii de rapoarte privind salariile judecatorilor in fata puterii legislative.
[10] Ibid.
CRISTI DANILEŢ - judecător 
Teoretic suna bine! Pe noi, romanii, practica ne omoara. Studiul este bine documentat si obiectiv numai ca, presupun inutilitatea sa. Nu vad pe nimeni capabil sa implementeze aceste principii in Romanica. Aici altele sunt „valorile” si „pretentiile” salariale! Sic!
Comentariu de shanti — 25/01/2009 @ 10:35 PM |
Cristi,
Studiul tau suprinde aspecte referitor la siguranta financiara a Judecatorilor din tari unde Puterea Judiciara a dovedit ca ISI INDEPLINESTE DATORIA: instrumenteaza CORECT si RESPONSABIL ACTUL DE JUSTITIE.
Atita vreme cit in Romania Judecatorii au tot „primit” in ultimii ani, dar nu au „dat” nimic in calitatea actului judiciar, cred ca asemenea discutie este total inoportuna pt moment.
Siguranta financiara a Judecatorilor este un proces continuu, ambele parti implicate trebuind sa performeze corect, dupa responsabilitatea ce-i revine fiecareia:
– contribuabilul sa platesca un serviciu inalt calificat
– judecatorul sa presteze serviciul la un nivel de calitate cf calificari si standardelor asumate.
Din pacate, la noi, raportul prêt platit / calitate primita pentru serviciului judiciar este dureros de mult in defavoarea contribuabilului.
Asadar, urmatoarea mutare este acum la voi, stimati Judecatori: convingeti-ne ca onorati prin CALITATEA SERVICIULUI PUBLIC PRESTAT increderea cu care v-am creditat cind vi s-au ajustat simtitor de mult salariile si vi s-au ridicat la maximum privilegiile, acum citiva ani.
Dupa aceea, reiteram procesul noi, contribuabilii !
cu tot respectul pt tine , Cristi,
dar tagma Judecatorilor inca ne mai datoreaza mult prea mult pentru ceva ce déjà a primit!
Cit despre procurori, pe care ii „tratam” tot atit de superb,
am o singura intrebare’ SINT PROCURORII MAGISTRATI, sau AVOCATI AI STATULUI, platiti dupa performanta realizata in apararea interesului statului ?”
cu bine!
Comentariu de OT — 26/01/2009 @ 12:22 PM |
@OT
Cu tot respectul pentru comentariul dvs.obiectiv, dar trebuie neaparat sa fac niste completari: sunt convinsa ca atata timp cat nimeni nu rapunde pentru prestatia facuta (fara a ne raporta la salarii) iar in caz de grava neglijenta sau rea-intentie nimeni nu este responsabilizat pecuniar, consider ca totul ramane la nivel verbal. Eu nu zic sa dam cu ciomagul in magistrati, dar trebuie sa existe categoric un act normativ care sa impuna reguli stricte si sanctiuni pe masura. De asemenea, nu cred ca o astfel de lege ar fi o imixtiune in actul justitiei sau ca ar opera ca o sabie a lui Damocles deasupra capetelor magistratilor, asa cum lasa ei sa se creada. Magistratii considera ca responsabilizarea actelor lor ar echivala cu presiuni puternice asupra justitiei si ar naste teama! Iata pana unde merge o interpretare abusurda cand toti se feresc de raspunderi!
Comentariu de shanti — 26/01/2009 @ 2:18 PM |
Ca de obicei, chestiunea e abordata la extreme. Ceva nou pentru comentatori: sunt magistrati (si nu putini) care isi fac datoria cu varf si indesat. Acestia (care de ani buni nu fac altceva decat sa dea examene si sa stea cu burta pe carte in incercarea de a aplica bine legi facute prost de „specialisti” care nu sunt criticati cu aceasi placere nedisimulata) s-au cam saturat sa fie amestecati cu „magistratii” ajunsi pe post aproape fara voia lor, direct de pe scaunul de jurist la cooperativa. Ne puteti vedea si pe noi prin instante si parchete, totul e sa vreti. A-i spune unuia ca Danilet ca a tot primit, fara a da ceva in loc, e curata nesimtire!
Inca ceva, si e cu adevarat ingrijorator. Foarte multi absolventi de drept bine pregatiti nici nu vor sa auda de magistratura. Dupa cum nu vor sa auda nici avocatii de succes. De ce oare? Ca doar nu facem nimic si primim mult! Ori daca pleaca fosilele din sistem, fara sa intre tineri bine pregatiti, avem o mare problema. Si sunt curios daca politicienii, presa si „specialistii” au vreo solutie. Cred ca au: ne facem ca problema nu exista sau abatem atentia de la ea. Spre exemplu spre dezmatul bugetar creat de Danilet si alti fraieri ca el…
Numai bine!
Comentariu de cristian — 26/01/2009 @ 4:40 PM |
Dragii mei, veniti intr-o sala de sedinta si urmariti prestatia unui judecator, numarul de 10-20 de ori mai mare de dosare pe care le solutioneaza raportat la colegii sai judecatori din UE (aici a se consulta statistici, daca doriti sa fiti informati), conditiile precare in care munceste judecatorul roman (conditii materiale, munca de creatie plus acele munci care in alte tari se fac de asistenti, consilieri etc), viteza cu care i se cere sa motiveze hotarari in numar impresionant etc. Apoi mai discutam. Pentru ca de informarea „din barfe” nu sunt impresionat.
Comentariu de Ion — 26/01/2009 @ 5:13 PM |
Bravo, d-le Ion! Zici foarte bine sub anonimat! Dar cand aceleasi probleme au fost facute publice de dl.judecator Danilet, CSM-ul l-a tras de urechi! L-a chemat in anchete etc. Nici un coleg nu i s-a alaturat in demersuri. L-au lasat singur! SINGUR! Nu m-ar mira sa ramana singur si de-acum incolo. Pt ca, asa cum am constatat, unii judecatori s-au facut si bloggeri, printre ei, cativa si-au declinat identitatea. De fapt nici nu e important sa se stie cine e in spate! Importante sunt faptele, ori astea nu se vad! Ceilalti, judecatori ascunsi sub anonimat, povestesc aceleasi probleme pe care le face publice dl.Danilet de atata timp! D-lor au ramas si raman ilustri necunoscuti din moment ce atunci cand e nevoie de unitate, toti dau bir cu fugitii. Asa ca, barfele astea or fi lipsite de esenta pt d-ta care „lupti” in umbra si lovesti curajos ca doar nu te stie nimeni, comparativ cu dl.Danilet care iese in furtuna si tine piept cu atatia care vor sa-l doboare la pamant! Pt mine, dl.Danilet este un model de judecator! Si mai cunosc cativa. Cineva spunea ca in Romania ar fi cam 10 de aceeasi valoare! 10 din cateva mii bune! Nu-i cam putin?
Comentariu de shanti — 26/01/2009 @ 6:21 PM |
Se cauta un nou tip de magistrat! Magistratul vedeta. Deci, stimati colegi, daca doriti sa fiti considerati „adevarati”, „modele” etc., lasati anonimatul in care v-au ingropat dosarele si luptati! Pe blog (facem vreo 5 mii sau ne trecem toti numele si datele pe blogurile existente) sau, eventual, la TV ori in piata. Daca faceti asta, nici nu mai conteaza ce solutii dati. Nu mai conteaza nici ca legislatia se va reforma la pastele cailor, desi CEDO spune clar ca statul trebuie sa faca ceva in privinta asta.
Dar mai e o speranta. Cei care au aceleasi studii cu noi (nu aceleasi examene luate, ca de, astea nu merita facute publice) se pot inscrie la viitoarele examene de admitere in magistratura si sa „repare” sistemul. Cu blog sau fara!
Si cum spunea procuroru: fara numar, fara numar!
Comentariu de cristian — 26/01/2009 @ 8:04 PM |
Apropo de magistratii vedeta. Se pune daca am cele mai multe dosare solutionate din Cluj, si probabil din Ardeal? Ia vezi putin postarea mea cu `Incarcatura cu dosare la Cluj`.
Comentariu de Cristi — 26/01/2009 @ 8:15 PM |
De ce sa se spuna? Nu conteaza cate solutionam si in ce conditii. Magistratul roman (ala autentic, de-a intrat in magistratura ca noi, prin examen, cu concurenta de n pe loc) trebuie sa faca ce altora de prin Europa nici nu le vine sa creada. Adica sa solutioneze rafturile de dosare pe an cu o legislatie varza si cu politicul sufland in ceafa. Cat despre salarizare, hai sa fim seriosi… Scopul acestei campanii este „linistirea” noastra: pleaca la pensie vreo 1000, nu mai angajam altii (oricum nu vin la salariile astea colosale), iar cei ramasi vor solutiona 2000 dosare pe an, ca sa nu le mai ramana timp pentru idei.
Am citit postarea ta, de aceea am scris „fara numar”.
Cred ca ai inteles ce am vrut sa spun cu magistratul vedeta. in niciun caz nu era un repros la adresa ta. Admiram ceea ce faci si regretam ca nu avem acelasi curaj. Dar asta nu inseamna ca nu ne facem treaba cum trebuie. Poate asta e felul nostru de a te sustine…
Si „fara numar, fara numar”! Doar ziua are 24 de ore, de ce sa nu le petrecem pe toate la serviciu?
Comentariu de cristian — 26/01/2009 @ 9:11 PM |
Indiferent de gradul de curaj, de implicare şi interes pt funcţionarea şi organizarea sistemului, în acest momenţ, al celor peste 6000 de judecători şi procurori, aceştia au posibilitatea ca, la alegerea noilor membrii CSM să schimbe în bine faţa justiţiei. Ce i-ar împiedica peste aprox 2 ani să ne facă o surpriză plăcută ? Alex Rădulescu
Comentariu de Alexandru Rădulescu — 27/01/2009 @ 3:09 PM |
stimate Cristian,
Imi pare rau ca trebuie sa va contrazic ref la Cristi Daniletz: Cristi reprezinta o ‘rara avis” in tagma, nu doar prin calitatea prestatiei sale cit, mai ales, prin atitudinea publica pe care o are.
Il pretuiesc in mod deosebit in primul rind ca si om – si el stie foarte bine acest lucru.
De acord ca intre magistrati – mai ales pintre cei tineri- exista si unii valabili; tristetea mea este ca nu isi fac perceputa atitudinea contructiva si activa vis-a-vis de starea dezastruoasa in care se afla sistemul judiciar in Romania… as fi vrut sa-i vad pe tinerii magistrati alaturi de Cristi, atunci cind v-a solicitat colaborerea pentru o echipa noua la MJ.
Du reste,
Sanatate!
PS
poate ar fi interesant sa lucrati o vreme in Sanatate… sau in Invatamint.
sau in mediul privat, va rog!
poate v-ati schimba putin punctul de vedere…
Comentariu de OT — 27/01/2009 @ 8:38 PM |
FYI
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/837607/Magistratii-sunt-cel-mai-bine-platiti/
Mediocrii ajung judecatori din total alte cauze
de Papertiger, joi, 29 ianuarie 2009 – 03:12
Motivul nr 1: coruptia incredibila din sistem. Nu ajung decat cei cu pile f.f. grase. Faza asta cu motivarea salariala a judecatorilor e un bullshit. Ca ce-ar face ei altfel? Ar lua mai multa spaga decat acum? Cred ca oricum [Citeste] mulg maximul deja. Sa nu-mi spuneti ca sunt oameni valorosi si competenti care trebuie
Comentariu de OT — 29/01/2009 @ 6:51 AM |
domnule Danilet va admir pentru curajul si taria de care dati dovada de a razbate prin hatisul de „comunisti” (dinozauri cum le mai zic eu) .
referitor la sporul de 50% ,acum CCR a decis ca dosarele se intorc la curtile de apel de unde au plecat si dupa ce am astepta 6 luni un termen la CURTEA SUPREMA pentru a ne judeca mai avem de asteptat iar vreo citeva 4-5 luni pina dosarele se intorc de unde au plecat si a se da hotariri cu sporul mult contestat .Deci cum se observa se face intentionat aceasta targiversare prin fel si fel de tertipluri de a amina cit mai mult posibil judecarea dosarelor noastre si implicit plata banilor (ca de fapt asta e problema lor) Politicienii sint frustrati ca magistratii au prins curaj si le mai da cite o palma politicienilor .
De ce nu a fost sesizata CCR atunci cind s-a dat ordonanta care pevede trimiterea tuturor dosarelor la Curte Suprema ? va spun eu: special pentru ca se stia ca termenul la CS este de 6 luni si iata dupa 6 luni o luam de la capat si tot asa !
Asta e bataie de joc ! E strigator la cer!.
Comentariu de cata — 29/01/2009 @ 7:15 AM |
Pt OT: nu am inteles nimic din comentariu. Fii mai clar, te rog. Iar daca stii oameni care au intrat in sistem cu pile grase (sau groase) am fi cu totii interesati sa le aflam numele. Fiindca banuiesc ca le stii, nu?
Comentariu de cristian — 29/01/2009 @ 1:24 PM |
domnule Cristian,
il citeasem pe unul dintre cei care au comentat un articol in Evz.
cit parera mea despre modul in care se intra si se promoveaza in sistemul judiciar si al ANP si dovezi in acest sens :
– constat cu interes statistic faptul ca „aplecarea” spre magistratura se transmite cvasi-exclusiv prin „gena”, altfel cum sa explici un sistem in care marea maj sint in legaturi de rudenie?
– imi aduc aminte de un scandal acum trei-partu ani ref la subiecte facute ” pe talia candidatilor fii-si-fiice de magisrtati ” la adminterea la INM
– DVA cerceteaza niscaiva matrapazlicuri le concursuri de promovare magistrati
– am auzit-o pe distinsa Kibedi , pe cind era SS in MJ, cum se lauda en famille, despre modul in care il va recompensa promovindu-l pe pozitie banoasa in sistemul ANP pe sofero-amantul sau, care si la vremea aceea presta servicii generoase hormonilor cocoanei procuror.
in rest, exemple aveti si Dvs, cei din sistem. haideti sa nu fim fatzarnici.
Toate bune
Comentariu de TO — 01/02/2009 @ 4:49 PM |