CRISTI DANILEŢ – judecător

27/02/2011

In dialog cu voi

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi Danilet @ 12:55 AM

Avand in vedere numarul mare de intrebari care mi se pun si care nu au intotdeauna legatura directa cu postarile mele de pe blog, inteleg ca e nevoie de un loc distinct  unde sa raspund acestora. Ca urmare, am decis deschidere unei secțiuni distincte disponibile la adresa https://cristidanilet.wordpress.com/0-in-dialog-cu-voi-din-12-06-2014/ in care sa dezvolt comunicarea mai facila cu cei interesati de profesia de judecator sau de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Reamintesc că legea îmi interzice să dau consultații juridice.

Multumesc mult pentru interesul aratat.

Anunțuri

17/04/2018

Despre puterea politicului asupra carierei magistratilor: intre legalitate si abuz

Filed under: CCR,CSM,MJ — Cristi Danilet @ 10:15 PM
Tags: , , , , , ,

Toader Kovesi1. În democrație, guvernarea poporului se asigură de însuși poporul. Pentru a pune în aplicare acest principiu, poporul trebuie să își desemneze reprezentanți. Acești reprezentanți ar deține astfel toată puterea de a decide cu privire la cei guvernați, astfel că mai devreme sau mai târziu ar abuza de ea. Ca urmare, puterea trebuie fragmentată. Astfel apar organele legislative (Parlamentul – care adoptă legi), executive (Guvernul și Președintele țării – care pun în executare legile) și judiciare (Justiția – care sancționează încălcarea legilor). Aceste puteri publice sunt separate: o autoritate nu are voie să se amestece în atribuțiile celeilalte puteri.

2. Dar, pe când primele instituții enunțate mai sus sunt doar puteri, Justiția este în același timp și putere, și contra-putere: astfel, doar membrii puterilor politice pot fi trași la răspundere de membrii puterii judiciare, nu însă și invers. Ca urmare, cine ar dori să influențeze mersul dosarelor (evident, e vorba de cele penale) are trei soluții: fie inventează imunități pentru a împiedica anchetele judiciare, fie elimină legea care ar duce la sancționare, fie controlează cariera magistraților. În această din urmă situație, fiindu-le frică de a fi mutați, sancționați sau dați afară oricând și în mod arbitrar, magistrații ar evita să se pună rău cu puterea. Așa că Justiția nu ar mai ancheta și sancționa oameni politici.

3. Controlul asupra mersului cauzelor penale se poate obține, deci, influențând procurorii (pentru a porni dosare) sau influențând judecătorii (pentru a nu da hotărâri de condamnare). Judecătorii sunt independenți în mod absolut, față de orice autoritate, organism sau persoană; ei se supun doar legii. Dar, cum ei pot fi anchetați disciplinar de Inspecția Judiciară (dacă comit o abatere disciplinară) și anchetați penal de către procurori (dacă comit vreo infracțiune), rezultă că dacă politicul ar controla pe inspectori și/sau pe procurori, atunci ar putea interveni indirect în activitatea judecătorilor – este ceea ce a vrut ministrul Toader prin propunerile din 23 august 2017. Or, prin reforma justiției din 2004-2005 inspectorii au fost scoși de sub autoritatea ministrului justiției și puși sub autoritatea CSM, iar CSM este independent, deci nu există un pericol de a afecta negativ activitatea magistraților. Mai rămân în discuție procurorii: cine îi controlează ca să poată a le influența, astfel, dosarele?

4. Constituția României spune că procurorii sunt controlați de șeful lor. Legea arată că acest control înseamnă verificarea legalității și temeiniciei actelor lor, care trebuie făcut însă doar în scris și motivat. Ca să împiedice un eventual abuz al unui procuror șef, actul său poate fi verificat de un judecător, iar conduita acelui procuror poate fi reclamată la CSM. Deci, aici nu sunt probleme, însă cu o condiție: procurorii șefi să nu fie dependenți de politic. Pentru că un procuror-șef controlat politic poate influența mersul unui dosar penal al procurorului din subordine.

5. Tot Constituția spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Legea clarifică ce înseamnă asta: ministrul propune numirea și revocarea șefilor de la Parchetul General, DNA și DIICOT; pe când toți ceilalți șefi sunt numiți prin concurs de către CSM. Fiind un om politic și având în vedere dorința clasei politice redată mai sus, rezultă că ministrul justiției devine exponentul clasei politice în dorința sa de a controla activitatea justiției. Pentru a împiedica un abuz al ministrului în procedura de numire și de revocare a înalților procurori, legea spune că decizia finală aparține Președintelui României, care are nevoie de un aviz consultativ al CSM.

6. În ce privește procedura de numire, nu există criterii pe care ministrul să le folosească atunci când formulează propunerea adresată Președintelui țăii. Astfel că el poate alege orice procuror ce întrunește condițiile minime prevăzute de lege pe care să îl propună șef al uneia dintre structurile menționate. Tocmai de aceea, ministrul justiției joacă un rol central în procedura de numire, aspect afirmat de CCR la pct. 165 din recenta decizie nr. 45/2018 care spune că președintele statului poate refuza numai o dată această propunere.

7. Însă în ceea ce privește procedura de revocare a înalților procurori, lucrurile stau altfel. Este vorba de cineva care ocupă deja funcția de șef al procurorilor, aflat în desfășurarea atribuțiilor. Ca urmare, orice intruziune a politicului în cariera acelui magistrat este interzisă. Dacă procurorul șef ar ști că el poate fi schimbat oricând se supără un politician, deciziile pe care le-ar lua atât ca procuror, cât și ca șef al altor procurori ar fi tocmai pentru a-și proteja cariera și a nu deranja clasa politică care acționează prin ministrul justiției. Așadar, în legătură cu un șef, problema reală de control a carierei sale nu este atât modul în care este pus în funcție, ci modul în care este dat jos din funcție: procurorul se va supune nu celui care îl numește, ci celui care îl poate schimba. Tocmai de aceea, pentru a nu permite ministrului să intervină în mod arbitrariu, subiectiv și intempestiv în cariera în procedura de revocare, legea spune că motivele pentru a da jos un înalt procuror pot fi doar trei: când nu mai îndeplinește condițiile de la numire, când a fost sancționat disciplinar de CSM sau când este un prost manager.

8. Așadar, în procedura de revocare a înalților procurori avem implicați aceiași trei actori de la numire. Dar, dintre aceștia, doar CSM deține dosarul profesional al înaltului procuror și, deci, doar acesta poate face verificări cu privire la cariera sa. Rezultă că în procedura de revocare decizia finală trebuie să se sprijine pe avizul CSM, menit să constate dacă sunt îndeplinite sau nu condițiile legale de revocare. Cu alte cuvinte, situația e diferită decât cea de la numire: la numire, ministrul poate pune orice procuror în funcția de înalt procuror, pe când la revocare ministrul poate da jos acel înalt procuror doar într-una din cele trei situații enunțate mai sus. Asta pare că spune și ultimul raport GRECO: „recomandă ca procesul de (…) revocare a înalților procurori să fie transparent și bazat pe criterii obiective, iar CSM să aibă un rol mai important în această procedură”.

9. Președintele României este cel care ia decizia atât pentru numirea, cât și pentru revocarea unui înalt procuror. Decizia sa nu poate fi una formală. Că este așa o spune CCR la pct. III.3 lit. g) din mai vechea decizie nr. 375/2005: „Dacă Preşedintele României nu ar avea nici un drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor (…) pentru numirea (…) procurorilor în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură, dată, atribuţiile Preşedintelui României, prevăzute de art. 94 lit. c) coroborat cu art. 125 alin. (1) din Constituţie, ar fi golite de conţinut şi importanţă”.

10. Ministrul actual al justiției a propus revocarea procurorului-șef al DNA, CSM a dat aviz negativ, Președintele țării a respins propunerea. Ministrul a anunțat că va contesta la CCR actul Președintelui – se pare că el susține că atunci când ministrul propune revocarea unui procuror-șef, avizul CSM trebuie ignorat și Președintele țării este obligat să dispună revocarea. Sunt două posibilități cu privire la ceea ce va urma:

a. Dacă CCR îi va da dreptate ministrului, înseamnă că începând cu acel moment orice ministru poate propune (în fapt…„dispune”) revocarea unui înalt procuror nu doar pentru că, de exemplu, un procuror din subordinea sa ar fi început anchetarea unui politician din același partid cu ministrul, dar și pentru simplu fapt că nu îi mai place de ochii sau înălțimea lui. Cu privire la primul motiv, chiar îmi aduc aminte cum premierul Tăriceanu a luat-o la întrebări pe Macovei, pe atunci ministru al justiției, cu privire la faptul că procurorii din „subordinea” ei îl anchetează pe vicepremierul Copos – și era vorba de un Guvern…liberal, care – chipurile – prin definiție respectă independența justiției. Evident, va urma revocarea lui Kovesi;

b. Dacă CCR nu îi va da dreptate ministrului Toader, înseamnă că propunerea de revocare a procurorului-șef Kovesi s-a făcut pe alte motive decât cele legale. După ce ministrul a fost atenționat anul trecut de CSM că a încălcat independența justiției prin afirmațiile sale în cazul penal „Belina” aflat în desfășurare, după ce ministrul a pierdut la CCR o sesizare pentru un conflict de natură constituțională în același caz Belina, după ce CSM a dat aviz negativ propunerii de revocare a lui Kovesi din funcție, este evident că o nouă decizie negativă din partea CCR în cazul Kovesi ar înseamna că ministrul a abuzat de puterea sa încercând să demită un înalt procuror. Iar asta ar însemna sfârșitul carierei ministrului Toader.

10/04/2018

S-a lansat Reteaua Mondiala de Integritate judiciara

Filed under: coruptia,integritate — Cristi Danilet @ 1:15 PM
Tags: , , , ,

Trei judecători români au participat la cea mai mare reuniune a judecătorilor din lume: sub auspiciile ONU, în aceste zile s-a lansat Rețeaua Mondială de Integritate Judiciară care își propune să pună în practică art. 11 din UNCAC și Declarația de la Doha.

Eforturile la nivel mondial cu privire la combaterea corupției judiciare și întărirea integrității din justiție datează de aproape două decenii. Am alcătuit o cronologie a principalelor evenimente:

– 2000-2002: sub tutela UNODC s-a constituit Grupul de Integritate Judiciară (2000) care a stabilit cum anume se poate întări integritatea: respectând valorile de independență, imparțialitate, integritate personală, etichetă, egalitate, competență și diligență, identificate în Principiile de la  Bangalore privind Conduita Judiciară (2001, 2002).

– 2003: s-a aprobat Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției (UNCAC): art. 11 recomandă statelor să ia măsuri pentru întărirea integrității judiciare. Gardian al acestei convenții este UNODC, care asigură și secretariatul conferințelor statelor membre la Convenție, ce se organizează o dată la doi ani;

– 2006-2010: ECOSOC a adoptat Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară și a recomandat ca ele să fie complementare la Principiile de bază ale ONU privind independența justiției  adoptate în 1985 de Adunarea Generală a ONU (2006). Principiile au fost dezvoltate și analizate pe larg în Comentariul la Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară (2007). Apoi au fost adoptate măsurile pentru implementarea efectivă a Principiilor (2010).

– 2015: la cel de al 13-lea Congres al ONU privind Prevenirea Infracționalității și Justiției Penale a fost adoptată Declarația de la Doha – Prevenirea unei culturi a legalității; ea a fost apoi aprobată de către Adunarea Generală a ONU. Această declarație trebuie implementată pentru a se atinge obiectivele din Agenda Dezvoltării Sustenabile 2030 (scopurile 16.3, 16.5, 16.6 ).

– 2016: UNODC a lansat un Program Mondial de implementare a Declarației de la Doha ce are patru componente: întărirea integrității judiciare și prevenirea corupției în sistemul de justiție; reintegrarea socială a deținuților; prevenirea criminalității în rândul tinerilor prin sport; întărirea educației copiilor și tinerilor cu privire la statul de drept prin  inițiativa „Educația pentru Justiție” (E4J).

Din 2015 există un Ghid de implementare a art. 11 din UNCAC, iar din 2016 se desfășoară o evaluare a modului în care se pune în practică cap. II din UNCAC, inclusiv cu privire la art. 11. Tocmai de aceea Rețeaua Mondială de Integritate Judiciară își propune să ofere o platformă judecătorilor și decidenților pentru a accesa resursele relevante, bunele practici și alte materiale necesare a ajuta la acest proces. Scopurile Rețelei sunt următoarele: să faciliteze legătura virtuală și față-în-față a judecătorilor pentru a face schimb de cunoștințe și să se susțină reciproc pentru întărirea integrității judiciare și prevenirea corupției din sistemul de justiție; să faciliteze accesul judecătorilor și altor decidenți din sistemul de justiție la ghiduri, instrumente și resurse similare cu privire la integritatea judiciară; să asiste la identificarea problemelor din standardele internaționale și resursele tehnice existente care privesc integritatea judiciară și să susțină dezvoltarea unor noi instrumente și resurse; să faciliteze identificarea nevoilor de asistență tehnică și să ofere această asistență.

În 9-10 aprilie 2018, la Centrul Internațional din Viena a  avut loc Conferința „Unirea forțelor pentru întărirea integrității judiciare și prevenirea corupției în sistemul de justiție” organizate de UNODC. Din partea României au participat judecătorii: Rodica Aida-Popa, Horațius Dumbravă și Cristi Danileț. Doamna Aida-Popa a avut intervenții în Plenul conferinței, cu privire la sistemul declarațiilor de avere din România. Judecătorul Dumbravă a susținut o prezentare în cadrul sesiunii „Redactarea codurilor de etică – ce să faci și ce nu” (organizate de Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare ). Judecătorul Danileț a susținut prezentarea „Judecătorii și social media” în cadrul sesiunii „Riscurile și beneficiile folosirii social media de către judecători” (organizate de CEELI Institute). În cadrul Conferinței a fost adoptată Declarația cu privire la integritatea judiciară având nouă puncte. Punctul 8 se referă la lansarea  Rețelei Mondiale de Integritate Judiciară.

Detalii la unodc.org/dohadeclaration și unodc.org/ji  

În ce mă privește: Am participat în 2007, din partea României, la întâlnirea de la Viena pentru redactarea Comentariului la Principiile de la Bangalore (p.20 menționează acest lucru); Grupul de integritate judiciară a publicat pe site-ul său traducerea făcută de mine la Principiile de la Bangalore AICI, iar UNODC a publicat pe site-ul său Comentariul la Principiile de la Bangalore în traducerea care îmi aparține AICI; În 2013 am participat la Conferința statelor membre la UNCAC organizată în Panama unde am avut o prezentare; în același an am mai participat ca expert in cadrul Grupului de lucru pentru prevenirea curupției, reunit sub egida UNODC, la Viena, Austria, întrunirea care a pregătit Ghidul pentru implementarea art. 11 al UNCAC.  Acum, în 2018, am participat la lansarea Rețelei Mondiale de Integritate Judiciară.

30119059_1933457686696367_1625659685_n 30174059_1933457613363041_1292335531_o 30429567_1934535983255204_1200585999_n

06/04/2018

Impotriva dezinformarii: Stirea despre taberele SRI cu magistrati, un FAKE NEWS

Filed under: CSM,impotriva dezinformarii,securisti — Cristi Danilet @ 6:59 PM
Tags: , , ,

tabaraÎn loc să vopsească ouă și să facă cozonaci, s-au apucat unii să scoată la lumină un „procol mai mic” în temeiul căruia, chipurile, magistrații au fost instruiți în tabere organizate de către S.R.I. Au afirmat că CSM știa de acest lucru. Pentru că am făcut parte din CSM de care respectivii vorbesc, spun că e un  penibil FAKE NEWS, reiterat.

Știrea cu privire la cele de mai sus apare azi, 6 aprilie 2018 . Aceeași știre, considerată pe atunci drept „explozivă”, a apărut pe data de 2 februarie 2016 un site specializat în scuiparea magistraților. Cu o seară înainte demontam minciuna ce avea să apară, postând următoarele pe contul meu de facebook în data de 1.02.2016:

„Mâine veţi auzi o ştire – considera „bombă” – chipurile despre 1000 de magistraţi racolaţi de SRI şi de cineva care deţine un document doveditor. Subiectul vinde, ne aşteptăm la multe clickuri, dar…iată cum stau lucrurile:
– documentul a fost în CSM, e o banală notă internă în care se descrie o cerere şi o posibilă rezolvare a ei;
– nu e vorba despre SRI, ci despre un Departament din cadrul Ministerului Muncii care efectuează un training. Acest training face parte dintr-un proiect mai larg, unde este trecut ca partener celebra Academia de Informaţii Mihai Viteazu;
– magistraţii nu au fost racolaţi de SRI, ci invitaţi să participe la un curs cu privire la violenţa domestică şi trafic de persoane organizat de acel Departament;
– nu e vorba de 1000 de magistraţi, ci de 53 de judecători şi 147 procurori care şi-au arătat disponibilitatea de a participa la curs;
– CSM s-a opus participării magistraţilor încă din data de 21 iulie 2015 , a răspuns astfel Departamentului şi a trimis o adresă în acest sens către toţi magistraţii. Iată dovada pentru ce spun eu, la pct. 8 de aici .
Aşa că „racolarea” aka „trainingul” nu a mai avut loc.” 

Că știrea este și a fost o minciună, e ușor de demonstrat. Hotnews a făcut atunci o investigație în care s-a primit un răspuns oficial de la organizatori în care se arată că niciun magistrat nu a participat în acel proiect. În concluzie: mai bine unii s-ar lăsa de jurnalism, mai ales dacă au dosare penale, și s-ar pregăti de Paște, cu post și rugăciune, cum îi șade bine creștinului.

04/04/2018

S-a lansat serialul de desene animate „#O.I. (Organisme Inteligente)”

Filed under: 0. NOUTATI,educatie,O.I. — Cristi Danilet @ 11:56 AM
Tags: , , ,

magazinviseVeDem Just lansează în premieră în România un serial de desene animate pe teme de educație juridică!

De aproape trei ani asociația VeDem Just este implicată în proiecte de educație juridică. Membrii săi sunt tineri juriști care au realizat singurul site de educație juridică din România, au contribuit la realizarea unui îndrumar de educație juridică în materie penală adresat copiilor, au realizat primul ghid practic de educație juridică adresat liceenilor și au alcătuit pe facebook comunitatea „Educatie juridica” unde aduc în mod regulat informații practice despre lege și justiție, unde postează date despre întâlnirile pe care le au elevii cu studenții și profesioniștii dreptului, unde publică știri privind copiii și tinerii implicați în acte ilegale și unde postează dozele de educație juridică o dată la două zile.

Acum VeDem Just vine cu o nouă modalitate de a prezenta teme de educație juridică: un serial de desene animate intitulat #O.I. (Organisme Inteligente). Protagoniștii sunt B.B, Ovi, CoCo și Ciobanul. Ei sunt implicați în fapte care aduc în discuție respectarea legii. Primul episod se numește „Magazin de vise” și are legătură cu vânzarea-cumpărarea de stupefiante. Acesta poate fi urmărit:

  • pe youtube: AICI, AICI (cu subtitrare RO) și AICI (cu subtitrare EN) – ne va bucura orice Like din partea voastră;
  • pe facebook AICI – unde veți găsi informații despre cum a fost realizat primul episod, veți vedea încercările de creare a personajelor și date despre echipă;
  • pe instagram AICI – unde veți găsi și planșele caracterelor utilizate în serial.

Credits: Ideea: Cristi Danilleț; producător: VeDemJust; producător executiv: Cezar „Druidul”; scenariu: Tiberiu Codorean; animație: Sergiu Lupșe; voci: Bogdan Radulescu, Adrian Cucu și Dragos Stan; susținere financiară parțială: Ambasada Canadei. Filmulețul postat pe Facebook a strâns peste 20.000 de vizualizări în primele 24 ore de la lansare.

Presa despre #O.I: iqads, Bistrițeanul

Interviu: Cristi Danilet la declic, despre legile justitiei

Filed under: interviu — Cristi Danilet @ 11:50 AM
Tags: ,

 

Interviul video poate fi vizualizat AICI.

26/03/2018

Impotriva deziformarii: „Nu s-au sustras documente din arhiva SIPA de comisia Macovei”

Filed under: 1. EXPLICATIE,SIPA — Cristi Danilet @ 12:30 PM
Tags: , ,

SIPAToata povestea cu SIPA si „oamenii lui Macovei” care ar fi făcut lucruri nelegale se spulberă de la o zi la alta. Pe măsură ce comisia parlamentară special inițiată audiază persoane, se demonstrează că tot ceea ce s-a spus despre arhiva SIPA a fost o invenție ordinară. Practic, oameni certați cu legea, urmăriți penal în prezent, au mințit pentru a atrage oprobiul asupra magistraților. După cum am mai spus, aceste calomnii fac obiectul unui dosar penal și nu mă las până când cei care au inventat povestea asta nu vor fi trași la răspundere în mod exemplar.

Iată acum că a fost aruncată in aer susținerea cum că membrii comisiei Macovei sau ministrul Macovei ar fi sustras documente din această arhivă de către șeful comisiei ulterioare:

In timpul si in cadrul audierii mele de catre Comisia parlamentara de ancheta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru a clarifica aspectele ce tin de desfiintarea Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie in data de 21.03.2018 nu am afirmat ca membri ai Comisiei constituite sau desemnate de d-na Monica Macovei, fost Ministru al Justitiei, au sustras documente apartinand fondului arhivistic al Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie sau al Serviciului Intern de Protectie si Anticoruptie. Declaratiile mele cu aceasta ocazie s-au circumscris exclusiv si intocmai celor consemnate in Raportul nr.130/09.06.2017 (nr. initial 096/17.04.2008) al Comisiei constituite prin OMJ nr.1348/C din 31.05.2007, pe care l-am semnat. Toate afirmatiile d-lui Liviu Plesoianu, deputat in Parlamentul Romaniei, facute publice in mass-media in legatura cu continutul declaratiilor facute de mine in data de 21.03.2018 in timpul audierii in Comisia parlamentara de ancheta reprezinta interpretari si concluzii ale d-lui Liviu Plesoianu, pe care nu mi le asum.”

Iată AICI tot articolul.

22/03/2018

Impotriva dezinformarii: afirmatiile privind implicarea mea nelegala in SIPA sunt aruncate in aer

SIPAVă mai aduceți aminte când într-un ziar au apărut anul trecut afirmații cum că, atunci când s-a desființat SIPA, eu aș fi avut acces nelegal la informațiile de acolo, ba chiar aș fi modificat sau copiat documente și le-aș fi folosit? Ei bine, azi acele afirmații au fost dovedite ca fiind niște minciuni!

Imediat după apariția anului trecut a primului articol, conținând alegații despre ilegalități în legătură cu o activitate în care am fost implicat, am făcut un denunț la DIICOT pentru încălcarea legii cu privire la informațiile clasificate, fiind obligat în acest sens de art 267 Codul penal. Urmărirea penală este încă în desfășurare, am fost audiat încă de anul trecut. Sunt de părere că dacă este cineva care a accesat sau folosit neautorizat anume date și informații de acest gen, atunci trebuie să fie tras la răspundere. Evident, ancheta penală vizează pe toți cei implicați, inclusiv pe mine.

În paralel, în termenul legal de trei luni, am făcut o plângere prealabilă penală împotriva acelui jurnalist pentru calomnie, infracțiune prevăzută în art. 206 vechiul Cod penal. Am cerut instanței să trimită cazul la CCR pentru a obține o decizie prin care să se arate că în noul Cod penal trebuie preluată calomnia din vechiul cod. După care mă voi întoarce cu cazul la parchet unde respectivul va fi investigat pentru comiterea acestei infracțiuni. Iar dacă nu va putea dovedi că a comis fapta cu bună credință, va fi sancționat, sper.

Evident, am la dispoziție trei ani de la comiterea faptei denigratoare să acționez în judecată civilă publicația unde a apărut mizeria asta despre mine. Nu mă las: art. 31 alin. 4 Constituție spune că „Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”.

Azi am avut o surpriză extrem de plăcută. Un membru din Comisia din Parlament pentru SIPA a declarat că „nu știm ce a făcut Danileț ca membru al comisiei anterioare”. Mă bucur că adevărul a putut fi aflat azi în mod public și îl contrazice astfel pe individul care a umplut internetul că știe el sigur că eu am copiat sau folosit documente de acolo citând ca sursă tocmai raportul întocmit de cel care a fost azi în comisie. Declarația de azi, obținută oficial într-o procedură parlamentară, va fi o probă extrem de puternică în favoarea mea.
.
PS. SIPA a fost un serviciu secret militarizat în subordinea ministrului justiției care a strâns informații despre activitatea publică și viața privată a magistraților. Am avut onoarea să fac parte din comisia care a desființat acest serviciu și a sigilat arhiva lui. Toate documentele folosite de acest serviciu în perioada 2001-2005 au fost închise și nefolosite până în prezent. Speculații în legătură cu aceste documente au fost făcute în mod repetat, dar anul trecut au depășit orice imaginație – am demontat câteva aspecte aici și aici, dar se pare că nu e suficient. Iar Parlamentul, în loc să îi premieze pe cei care au desființat serviciul și sigilat arhiva, îi audiază într-o procedură paralelă cu cea penală; în acest timp,  cei care au înființat serviciul, au strâns informații nelegale, au plătit informatori să afle tot felul de lucruri despre magistrați sau chiar au folosit informațiile respective nici măcar nu sunt pomeniți.

17/03/2018

Cica „justitia aresteaza nevinovati”. Ei bine, chiar asa e!

palatulparlamentului Spune cineva: „Noi, ca partid, ne-am însărcinat să apărăm drepturile şi libertăţile individului care în ultimii ani au ajuns o batjocură din partea instituţiilor represive ale statului. Aşa se numesc ele, Ministerul de Interne, Serviciile, procuratura, aceasta este denumirea generică. Sigur că ele trebuie să aibă grijă să ocrotească cetăţeanul, dar după cum vedem, de atât de multă grijă ajung să-l ia în braţe, să-l strângă atât de tare până îl sufocă. Îl mai bagă şi la închisoare. După aceea îi dau drumul şi spun “ne pare rău, era nevinovat”. Dar cu viaţa omului acela ce s-a întâmplat? Aduceţi-vă aminte de Mariana Rarica, o femeie simplă care nu avea pe cineva în spate. A stat închisă şase luni, ca ulterior să fie găsită nevinovată. Şi ea nu este singura în ţara asta, din păcate. Eu cred că împotriva acestor abuzuri care s-au întâmplat în exces, care nu au vizat numai oameni politici, că unii consideră că lupta împotriva corupţiei este menită să sancţioneze clasa politică. Sigur cei care încalcă legea trebuie să fie pedepsiţi, dar în această horă nu putem să spunem că avem şi victime colaterale, nevinovate. Justiţia nu funcţionează aşa într-o ţară civilizată, ea trebuie să ţină cont de fapta pe care ai săvârşit-o şi s-o sancţioneze dacă ea există, dar nu ne sancţionează pe toţi la grămadă„.

Păi să vă spun eu cum stau lucrurile, căci se pare că domnul cu pricina nu știe cum funcționează unele instituții ale statului:

Ministerul de Interne nu este o instituție represivă, ci o instituție publică din aparatul central al Statului, iar ministrul face parte din Guvern. Ministerul de Interne nu se confundă cu Poliția, cu alte cuvinte, dacă la asta s-a referit cel care face declarația;

Serviciile de informații (dacă la ele se referă termenul de „servicii”) sunt organisme ale statului specializate, a căror activitate nu are a face cu forța sau represiunea;

„Procuratura” era o instituție de sorginte sovietică consacrată prin Legea 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, lege care a fost abrogată la data de 13 august 1992, când a apărut Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească; potrivit acesteia procurorii sunt organizați în Parchete, reunite în Ministerul Public, conceput după model italian, belgian și francez;

– nu e treaba funciară a partidelor să apere drepturile și libertățile individului: se ocupă de asta justiția și avocații;

– da, chiar orice persoană care este arestată este nevinovată, și acest lucru este perfect legal la noi și în orice alt stat de drept: aceasta pentru că arestarea preventivă se face la începutul sau în timpul procesului (când persoana vrea să comită alte infracțiuni, sau se pregătește să fugă din țară, sau influențează martorii ori victima) pe când vinovăția se stabilește numai prin hotărâre definitivă la sfârșitul procesului. Logic, e posibil ca unele persoane să fie achitate, altfel ar însemna ca judecătorii să fie obligați să îi condamne pe toți cei arestați, ceea ce e absurd!; Despre asta am mai scris aici. Însăși curtea supremă spune că achitarea unei persoane arestate nu înseamnă în mod automat că arestarea a fost nelegală;

Rarinca este o femeie care a șantajat un magistrat. Ea a fost condamnată definitiv pentru infracțiunea de șantaj (la data de 11.09.2015 Curtea de Apel București a respins apelul DNA și al inculpatei, menținând soluția de condamnare la 3 ani închisoare cu suspendare dată de Tribunalul București); nu a fost arestată nelegal, căci toate căile de atac prin care a invocat acest lucru i s-au respins (vezi, de ex, hotărârile instanțelor din 30.07.201412.08.201426.08.2014 );

– lupta împotriva corupției nu se duce cu clasa politică, ci numai cu persoanele corupte, indiferent că sunt politicieni, magistrați sau boschetari;

– justiția nu sancționează oamenii la grămadă: și la noi, ca în orice alt stat, răspunderea penală este individuală.

15/03/2018

„Anticoruptia distruge elitele” – ei, asi?!

Filed under: 1. EXPLICATIE,coruptia,Demitizare — Cristi Danilet @ 5:56 PM
Tags: , ,

elitaSpune cineva azi „Instituţiile care trebuie să combată corupţia au luat o acţiune pe cont propriu, benefică pentru ele şi pentru alţii, din străinătate, de a elimina elitele politice, elitele economice, elitele intelectuale şi academice din România„. Păi, vă spun eu care e realitatea:

Orice om, elitist sau nu, care comite un act de corupție e tras la răspundere potrivit legii – căci așa scrie la Constituție: toți suntem egali așa că, indiferent că ești elitist, parlamentar, magistrat sau boschetar, dacă ai comis o infracțiune răspunzi pentru ea. Și, dacă sunt întrunite condițiile, elitistul ăla ajunge în penitenciar (statistica ne arată că cel mult o treime din cei trimiși în judecată ajung în penitenciar). Și dacă în penitenciar respectă regulamentul intern, poate fi în continuare elitist în celula lui, poate gândi, crea, scrie. Și poate fi în continuare elitist după ce iese din penitenciar. Ba poate chiar să fie parlamentar sau primar, căci nu există nicio interdicție să fie ales de popor. Poat fi elitist intelectual, căci infractorilor nu li se ia dreptul ăsta nici în penitenciar, darămite după ce ies. La economie și mediul academic nu mă prea pricep, dar aș paria că sunt vreo doi profesori condamnați care predau bine mersi pe la universități private.

În concluzie: organele judiciare sancționează persoanele nu pentru ceea ce sunt, ci pentru ceea ce fac și numai dacă este împotriva legii. Asta scrie în fișa postului lor.

Uite poza! Nu e poza!

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi Danilet @ 1:26 PM
Tags: , ,
fotografieCică acum dacă un inculpat spune că are o fotografie cu un om al legii, e o problemă. S-a comis nu știu ce mare faptă imorală, ba poate chiar și ilegală!! Pe bune?!
Păi să vă spun niște secrete pe care – de fapt – cred că le știe toată lumea:
Oamenii legii au și ei viață socială și se întâlnesc cu prietenii, ba chiar beau și o bere în vreun bar – o fi crimă de „lesnațiune”!
Oamenii legii au și ei telefoane mobile și mai fac câte un selfie, chiar – așa ceva este de neconceput, nu?! Chiar unii, mai populari, sunt recunoscuți de trecători sau studenți, sunt opriți și fac la cererea acestora, cu ei, câte o fotografie – fără să le ceară cazierul, greșeală mare, nu?!
Ba chiar oamenii legii merg și la plajă și – incredibil! – au costume de baie. Unele cu floricele. Și aș paria că unii au pijamale cu elefănței.
Oamenii legii ies și ei la pădure, mai frig un porc, mănâncă un miel sau unii, ca mine, sunt vegetarieni – așa ceva!!
Sunt unii oameni ai legii care atunci când fac jogging sau când merg la sală, transpiră!! Iar când fac yoga sau meditație se simt al naibii de ok – ceva nu-i cușer, hmmm?!
Dar să vedeți: sunt unii oameni ai legii care țin post și se duc la bisercă, iar alții sunt atei. Și – grozăvia grozăviilor!! – în timp ce unii ascultă muzică populară, alții sunt rockeri și dau din cap la concerte. Ba aș putea jura că i-am văzut pe unii cântând imnul statului, în timp ce alții cântă la karaoke, și acolo, fals…
Oamenii legii au și ei copii. Și – stupoare!! – nu i-au făcut în eprubetă!!! Oamenii legii se mai enervează, mai țipă la partener și – contrar tuturor așteptărilor din lumea asta – mai divorțează și ei. Unii nu doar o dată – recidiviștii!!!
Și, da, recunosc, am făcut și eu un selfie cu un infractor. De fapt, mai multe. Am mâncat și am băut cu el, ne-am vizitat, am bârfit și am râs împreună. Numai că la acea dată credeam că e de partea legii. Timpul a dovedit că oamenii se schimbă. A trecut de cealaltă parte și a fost condamnat. Azi, deservește tabăra pe care a ales-o, de unde împroașcă cu noroi sistemul în care a lucrat, prietenii care au crezut în el, colegii lângă care a stat. Dar e alegerea lui. Sunt faptele lui. Nu mi se poate imputa azi o alegere pe care am făcut-o înainte ca respectivul să treacă linia.
Așa că … mai lasați-ne cu prostia asta: „Am o poză cu cineva suspus, nu v-o arăt, dar să știți că o am”. Frate, ține poza și fă borș cu ea! Am și eu poze, în unele am ieșit fain, în altele nașpa! Ba chiar am poze mai multe decât tine, na!
PS. Nu vorbește nimeni în această postare de șantaj.

Hotarari remarcabile: 19 ani inchisoare pt „accident” de circulatie

Filed under: hotarari remarcabile — Cristi Danilet @ 12:44 AM
Tags: ,

accidentClaudiu Pașnicu, acuzat că a provocat un accident rutier grav la începutul anului 2017, soldat cu moartea a două persoane, a fost condamnat definitiv miercuri la 19 ani şi 8 luni de închisoare. 

Este cea mai mare pedeapsă aplicată în Ro pentru așa ceva! Dar, trebuie să remarc că nu este vorba de un „accident de circulație”, cum spune presa. Accident este când conduci un autoturism și produci o vătămare sau pagubă din greșeală ori din ușurință. Când conduci ca nebunul și încalci multiple reguli de circulație, nu poți fi acuzat decât de infracțiune comisă cu intenție. Detalii pentru specialiști aici: D2576/99/2017 al Curții de Apel Iași.

Pentru nespecialiști: omul circulă prin oraș, depășește pe contrasens o coloană de mașini, intră pe roșu în patru intersecții, de abia poate să evite doi pietoni, după care izbește o mașină care circula regulamentar și produce astfel moartea a doi soți aflați în mașina lovită. Instanța de apel a considerat că nu a fost un accident (așa cum a stabilit prima instanță), ci că au fost două infracțiuni comise cu intenție: o tentativă de omor cu două victime (8 ani închisoare) și un omor cu două victime (17 ani închisoare). Inculpatul fusese arestat imediat după comiterea faptelor.

Procurorul trimisese în judecată inculpatul pentru aceste două infracțiuni, Tribunalul a schimbat încadrarea în infracțiuni comise din culpă, dar Curtea de Apel, în mod definitiv, a decis că încadrarea dată de procuror era cea corectă.

Societate de asigurări a fost obligată să plătească rudelor victimelor decedate sumele de: 16.335 lei și 800 lire (daune materiale) și 600.000 lei daune morale (către o rudă, probabil fiica) și alți 100.000 lei daune morale (către o altă rudă) și suma de 1600 lei daune materiale și 40.000 lei daune morale (către o altă rudă).

13/03/2018

Crima de leznatiune??

Filed under: libertate de exprimare,noile coduri — Cristi Danilet @ 2:06 PM
Tags: , , , ,

palatulparlamentuluiAm văzut că există o dezbatere publică generată de o declarație a președintelui PSD cu privire la introducerea în Codul penal a unei infracțiuni care să interzică defăimarea țării sau a națiunii. Eu spun că o astfel de infracțiune a existat timp de 10 ani în legislația românească. 

Astfel, prin pct. 101 din Legea 140/1996 s-a modificat vechiul Cod penal (intrat în vigoare în 1969) și s-a introdus art. 236 ind. 1 C.pen cu următorul conținut:: „Defăimarea țării sau a naţiunii Articolul 236^1 – Manifestările publice săvârşite cu intenţia de a defaima ţara sau naţiunea română se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”. Nu se mai păstrează pe site-urile Parlamentului expunerea de motive care a stat la baza acestei incriminări. Nu mai deținem nicio informație cu privire la posibile condamnări pentru acea infracțiune. Mai mult, manualele de drept apărute în anii următori (vezi mai jos un exemplu din „Drept penal român – partea specială”, O.Loghin, T.Tudorel, Editura Șansa,  București, 2001) nu dau nicio explicație validă în ce ar putea consta în concret această infracțiune și nu oferă niciun exemplu de practică judiciară. 

defaim1 defaim2

10 ani mai târziu se decide a se renunța la această infracțiune. Astfel, printr-un proiect inițiat în anul 2005 de Guvern la cererea Ministerului Justiției condus de Monica Macovei, Parlamentul a adoptat Legea 278/2006, care prin pct. 56 abroga infracțiunea de „defăimarea țării sau a națiunii”. În același timp se abrogă infracțiunile de „insultă” și „calomnie” (o greșeală cu privire la calomnie – părerea mea – infracțiune care există în toate țările europene). Din expunerea de motive care însoțește proiectul de lege (atașat mai jos în facsimil) aflăm la pag. 5 că „țara” și „națiunea” sunt noțiuni abstracte, că există un risc ca infracțiunea să fie aplicată atunci când sunt exprimate aprecieri critice de natură politică, istorică sau sociologică, că valorile protejate de această normă pot fi confundate cu cei aflați la putere, că textul nu este clar, că statul nu poate comite ingerințe în libertatea de exprimare care e un drept fundamental ocrotit de CEDO.

defaimare

Ce nu se spune este că în Parlament există deja un proiect de lege care prevede reincriminarea infracțiunii de mai sus, considerată în expunerea de motive o „crimă de lesnațiune”. În martie 2016 mai mulți deputați și senatori au inițiat acest proiect care în 1.11.2016 a fost aprobat de Senat și care în prezent se află în Camera Deputaților, la comisii. Guvernul condus de Cioloș a arătat că nu susține acest proiect. Comisia pentru drepturile omului a dat aviz negativ acum un an, după care va urma raportul de la comisia juridică și apoi votul în Plen.

Este adevărat în art. 30 alin. 7 din Constituția României  se prevede: „Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”. Pentru punerea în aplicare a acestei dispoziții există art. 9 lit. a) din Legea 60/1991 potrivit căruia „Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte: a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-diversioniste, defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la ură naţională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violenţă publică şi la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri”.

11/03/2018

2% pentru Educatie juridica

Filed under: 1. EXPLICATIE,educatie,EDUIURIS,VeDem Just — Cristi Danilet @ 2:03 AM
Tags: , ,

2%DAȚI 2% din impozit și putem avea cu 2% mai puține VICTIME și INFRACTORI minori!

De trei ani de zile asociația VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție face educație juridică pentru elevi: mergem în școli și licee, explicăm copiilor și tinerilor drepturile dar, mai ales, obligațiile, le dăm cărți cu principalele legi explicate pe înțelesul lor, întreținem site-ul educatiejuridica.ro, facem doza săptămânală de educație juridică ce apare pe Facebook pe contul „Educatie juridica” și pregătim un proiect digital unic în Europa care va fi lansat la finalul acestei luni.

În loc ca tot impozitul anual din salariul/pensia/venitul tău din anul 2017 să meargă către stat, alege să direcționezi 2% către noi: descărcă formularul de mai jos, completează primul paragraf care te privește (partea noastră este deja completată), semnează la rubrica „contribuabil”, apoi depune-l la Administrația Financiară de care aparții până la 25 mai 2018, direct sau prin poștă cu scrisoare recomandată.

Noi îți mulțumim! Copiii și tinerii îți mulțumesc!

Pentru cei care realizează venituri din activități independente:   https://vedemjust.ro/uploads/200.pdf.
Pentru salariați și pensionari:   https://vedemjust.ro/uploads/230.pdf

10/03/2018

Cristi Danilet: Un milion de vizualizari

Filed under: 1. EXPLICATIE,interviu — Cristi Danilet @ 7:58 PM

UN MILION de vizuallizări!!! Sunt onorat: 5 minunte despre prezent, dar mai ales despre viitor…

VIDEO la https://goo.gl/2b3yhU

01/03/2018

Saptamana educatiei juridice: 5-9 martie

Filed under: educatie,EDUIURIS — Cristi Danilet @ 12:08 PM
Tags: , , , , ,

copii scoala copii sala

În săptămâna 5-9 martie se va desfășura din nou o campanie de educație juridică pentru elevii din școli și licee.

Există din 2013 un Protocol de implementare a educației juridice în unitățile din învățământul preuniversitar, reînnoit în anul 2017, semnat între Ministerul Educației și Ministerul Justiției, CSM, PICCJ și ICCJ. La el a aderat Uniunea Națională a Barourilor din România, precum și mai multe ONG-uri – printre ele Voci pentru Democrație și Justiție ce administrează site-ul www.educatiejuridica.ro și a elaborat manualul Educație juridică pentru liceeni.

La instanțe și parchete a fost comunicată recent decizia Comitetului de monitorizare a activităților din cadrul acestui protocol prin care s-a stabilit că, în acest semestru al anului, „săptămâna educației juridice” este fixată în perioada 5-9 martie. Aceasta înseamnă că elevii pot vizita tribunalele sau judecătorii/procurorii/avocații pot fi invitați în școli și licee pentru întâlniri cu elevii. Pentru a invita un judecător, directorul sau dirigintele trebuie să ia legătura cu instanța (președintele sau grefierul-șef) cea mai apropiată de școala sa – datele de contact sunt aici – și să stabilească ziua, ora și locul întâlnirii. Desigur, asemenea activități se pot desfășura și în orice altă perioadă, în funcție de disponibilitatea celor implicați.

0

28/02/2018

Impotriva dezinformarii: Principiul simetriei nu se aplica in dreptul public

Filed under: CCR,impotriva dezinformarii,MJ — Cristi Danilet @ 11:59 PM
Tags: , , ,
ccr
.
PRINCIPIUL SIMETRIEI NU SE APLICĂ ÎN MATERIE CONSTITUȚIONALĂ!
 .
Am văzut că unii citează din decizia CCR de ieri care se referă la NUMIRE și invocă că în baza „principiului simetriei” argumentele pentru numire s-ar aplica și pentru REVOCARE.
.
Acum, să ne reamintim: în anul întâi la facultatea de Drept se învață drept constituțional, iar în anul doi se învață dreptul civil. Doar la această din urmă materie se vorbește de principiul simetriei actelor juridice, adică în dreptul privat, care privește persoanele, nicidecum în dreptul public, care privește autoritățile.
.
Dar să vedem ce spune CCR în două decizii celebre: „Bazându-şi soluţiile pe principiul simetriei, legiuitorul nu a ţinut seama de faptul că aplicarea acestui principiu în dreptul public, cu atât mai mult în dreptul constituţional, cu deosebire la organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice, nu este posibilă. Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă”. (dec. 147/2007 și dec. 731/2012)

27/02/2018

Decizia CCR 45/2018 si revocarea sefilor de la varful Ministerului Public

Filed under: CCR,DNA,MJ — Cristi Danilet @ 11:07 PM
Tags: , , , , ,

ccrMinistrul justiției a propus revocarea șefului DNA. Azi CSM a avizat negativ această propunere. Președintele urmează să decidă. Tot azi a apărut însă și motivarea deciziei CCR referitoare la modificările propuse legii de statut a judecătorilor și procurorilor. A fost destul ca să apară speculații cum că Președintele țării este obligat de acum să facă ceea ce zice ministrul în materie de revocare și soarta doamnei CK ar fi pecetluită. Voi arăta de ce nu este așa:

Legea nr. 303/2004, art. 54: Azi, numirea șefilor la Ministerul Publice se face de Președintele țării, la recomandarea ministrului justiției, cu avizul consultativ la CSM. Președintele poate refuza motivat numirea, ori de câte ori vrea el.

Proiectul Parlamentului din dec.2017, pct. 88: Se propune ca procedura de numire să fie aceeași, dar președintele să poată refuza motivat și o singură dată numirea.

Decizia CCR nr. 45/2018, pct. 165: Azi CCR ne spune că nu e o problemă că se limitează refuzul președintelui țării de numire la o singură dată.

Concluzie: CCR nu se referă la revocare. Speculațiile privind cazul CK sunt nefondate.

Explicații: Ministrul justiției are un rol central în procedura de NUMIRE. Iar eu susțin că nu poate să aibă același rol în procedura de REVOCARE. De ce?! Păi la numire contează doar voința ministrului, fără ca legea să propună necesitatea unui concurs sau a stabilirii unui număr minim de candidați – cu alte cuvinte ministrul poate propune într-o funcție atât de înaltă pe orice procuror, care îndeplinește condițiile de vechime și de grad prevăzute de lege, pe oricare îl dorește el. La revocare e altceva: un ministru nu se poate juca cu un procuror care are o funcție atât de înaltă, drept pentru care legea spune că poate fi dat jos în trei cazuri care ține de cariera magistratului și pe care le-am arătat și analizat aici – or, toate acestea revin în competența CSM, căci doar această instituție are mapa profesională a magistratului și rapoartele instituției judiciare pe care acesta o conduce. Ca urmare, în mod logic, dincolo de propunerea ministrului (condiție de formă), ceea ce trebuie luat în considerare de Președintele țării este  avizul consultativ al CSM (condiție de fond).

Sugestie: Sper că ne e clar tuturor că un ministrul al justiției nu are ce căuta în cariera magistraților, fie ei judecători, fie ei procurori. A fost o greșală ca în Constituția din 1991, la art. 132, să fie trecut faptul că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Această sintagmă a permis toate discuțiile, dar mai ales, speculațiile privind calitatea procurorilor de magistrați (lămurită însă de jurisprudența CCR ulterioară anului 2003, cum am arătat aici), precum și apariția reglementărilor în legi care mențin o oarecare dependență a lor de executiv (cum e reglementarea cu numirea și revocarea procurorilor de la vârful PICCJ, DNA și DIICOT), în loc ca ei să fie atașați definitiv corpului judiciar. Este o slăbiciune care trebuie odată înlăturată.

Cireașa de pe tort: Decizia CCR devine obligatorie nu de la data postării pe site-ul instituției, ci de la data publicării în Monitorul Oficial. Ea se aplică doar pentru viitor, nu pentru trecut. Procedura de revocare privind pe CK este deja în derulare și nu mai poate fi afectată de vreo decizie CCR, chiar dacă s-ar face speculații de natura celor care au determinat apariția postării mele.

MJ vs DNA: 1-6

Filed under: CSM,DNA,MJ — Cristi Danilet @ 6:17 PM
Tags: , , ,

Toader KovesiE o grea lovitură de imagine pentru ministrul justiției: CSM a respins cu 6 la 1 propunerea ministrului de revocare a șefului DNA, cel care a votat pentru fiind însuși ministrul (probabil chestiunea conflictului de interese nici nu s-a pus în discuție).

După ce a format generații întregi de juriști, el a fost înfrânt de magistrați pe o chestiune care are legătură cu managementul sistemului juridic, nu cu dreptul penal pe care l-am învățat de la dumnealui.

Este ziua în care s-a făcut diferența dintre profesor și ministru. Este ziua în care noi, foștii săi studenți, a trebuit să ne dezicem de profesorul care a ales să accepte funcția de ministru. Este ziua în care profesorul de drept trebuie să înțeleagă că nu este deloc potrivit pentru un ministru de justiție să atace sistemul pe care trebuie să îl păstorească, să pledeze în fața foștilor colegi de la CCR chiar în anul de după plecarea de acolo și să piardă o cauză, să fie asociat cu un partid condus de o persoană care este condamnată de justiția română, să se prezinte de patru ori într-un an de zile la televiziunea unui condamnat penal sau să fie susținut de un site sponsorizat de un condamnat penal unde magistrații sunt atacați în mod constant. 

Cu siguranță domnul profesor e așteptat la catedră, acolo unde are locul său. Dar ca ministru îi cerem să pună în aplicare politica penală a statului, astfel încât să fie alături de organele legii și nu de oamenii fărădelegii, pentru ca cetățenii onești să fie protejați. Iar politica de moment a statului este combaterea corupției, așa cum precizează Curtea Constituțională în deciziile nr. 2/2014 și nr. 536/2016, curte din care actualul ministru a avut onoarea să facă parte.

Justiția nu se poate face cum comandă partidul sau ministrul. Ci doar potrivit legii. Iar pentru aceasta cariera magistraților trebuie securizată cu totul de politic.

Ce ar trebui sa faca un ministru al justitiei

Filed under: constitutia,coruptia,MJ — Cristi Danilet @ 9:12 AM
Tags: , , , , ,

logo MJMinistrul Justiției trebuie să ducă o luptă nu cu oamenii legii, ci cu cei ai fărădelegii. 

Ministrul Justiției trebuie să facă echipă cu procurorii pentru combaterea infracționalității în general, a corupției și crimei organizate în special. El trebuie să se asigure de punerea în aplicare a politicii penale a statului, nu de apărare a infractorilor, nu de girare a condamnaților, nu de împlinire a obiectivelor grupurilor de interese de a fura de la cetățeanul onest și a prada bugetul statului, dar apoi să scape de orice fel de răspundere.

Ministrul Justiției ar trebui să respecte deciziile CCR, cu atât mai mult dacă a fost parte din completul constituțional care le-a pronunțat: începând cu cele două care consacră necesitatea existenței insultei și calomniei în țara noastră (decizia 62/2007 și 206/2013) cu privire la care trebuie urgent să propună reincriminarea acestora, până la acelea care atenționează asupra pericolului corupției și consacră imposibilitatea condamnaților penal de a ocupa funcții de demnitate publică:

Prezumția de nevinovăție, de bună-credință și de loialitate a acesteia au fost desființate ca efect al hotărârii definitive de condamnare, astfel încât, indiferent de modul de executare al pedepsei, unei astfel de persoane nu i se mai poate încredința de către stat exercițiul autorității publice, întrucât, prin condamnarea penală, persoana care ocupă demnitatea publică pierde legitimitatea și încetează de a mai fi în acord cu interesele generale ale comunității care i-a încredințat mandatul….. Or, în condițiile în care acest efort al autorităților statului de a combate fenomenul de corupție nu are ca rezultat înlăturarea persoanelor condamnate pentru fapte de corupție de la exercițiul autorității de stat, întregul demers legislativ și judiciar apare ca inutil” (Decizia CCR nr. 536/2016).

Fenomenul corupției este considerat a fi una dintre cele mai grave amenințări cu privire la instituțiile statului de drept, democrație, drepturile omului, echitatea și justiția socială, cu efecte negative asupra activității autorităților și instituțiilor publice și asupra funcționării economiei de piață. Corupția se constituie într-un obstacol al dezvoltării economice a statului și compromite stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentul moral al societății. În consecință, în ultima perioadă, politica penală declarată a statului a fost aceea de a intensifica eforturile în scopul adoptării unor acte normative în materia combaterii corupției, care, printre altele, să prevadă incriminarea coordonată a tuturor infracțiunilor de corupție la toate nivelurile autorităților și instituțiilor statului” (Decizia CCR nr. 2/2014)

26/02/2018

Scrisoare deschisa: ministrul sa respecte independenta justitiei

Filed under: coruptia,independenta justitiei,MJ — Cristi Danilet @ 10:32 PM
Tags: , , , ,

Am semnat o scrisoare deschisă, alături de alți 1000 de magistrați prin care cerem ca  ministrul să respecte în egală măsură independența procurorilor și a judecătorilor, ca politica anticorupție să continue a fi pusă în aplicare și să înceteze atacurile nefondate împotriva magistraților.

Scrisoarea-magistratilor-romani-pentru-sustinerea-independentei-justitiei

lista-sustineri-scrisoare

Pagina următoare »