CRISTI DANILEŢ – judecător

16/10/2018

Pe intelesul tuturor: OUG 92 de modificare a legilor justitiei

Filed under: CSM,DNA,Guvern — Cristi Danilet @ 10:22 PM
Tags: , ,

OUG

LEGILE JUSTIȚIEI: Legile cunoscute sub numele de „pachetul privind reforma justiției” au fost elaborate în anul 2004, modificate în 2005 și 2012, și modificate din nou în 2018 – ele sunt: Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind CSM.

MODIFICĂRI ADUSE DE PARLAMENT: Modificările din anul acesta au fost aduse de către Parlament prin Legea 207/2018 care modifică organizarea judiciară ce a intrat în vigoare la 23 iulie 2018; Legea 234/2018 care modifică normele ce privesc CSM ce a intrat în vigoare  la 11 octombrie 2018; Legea 242/2018 care modifică statutul magistraților ce va intra în vigoare joi, pe 18 octombrie 2018.

MODIFICĂRI ADUSE DE GUVERN: Au fost trei modificări aduse anul acesta, toate prin OUG și toate având probleme:

1. Pe 5 septembrie 2018 Guvernul adoptă OUG 77/2018 prin care modifică legea CSM și decide cine sunt șefii Inspecției Judiciare. Ordonanța a fost avizată după publicare de CSM, în sens negativ. Niciodată Guvernul nu a numit șefii Inspecției Judiciare până acum.

2. Pe 10 octombrie 2018 Guvernul adoptă OUG 90/2018 de operaționalizare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție care modifică din Legea organizării judiciare exact normele introduse prin Legea 207/2018. Am arătat AICI ce este în neregulă cu această OUG: Parlamentul decide un sistem de selecție a procurorilor din această Secție, pe când Guvernul decide un alt sistem de selecție. Apoi, unul dintre motivele pentru care s-a declanșat val de modificări la legile justiției a fost și faptul că nu ar fi separate carierele magistraților, drept pentru care acest principiu este în mod expres înscris în Legea 242/2018: „Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor”. Ei bine, iată că acest principiu fluturat cu atâta mândrie de către cei care au inițiat și susținut modificările este deja încălcat: procurorii din Secția specială de investigare a magistraților vor fi selectați pe fond de o comisie alcătuită în majoritate de judecători și vor fi numiți formal de Plenul CSM alcătuită în majoritate din judecători. Or, să pui judecătorii să evalueze actele procurorilor, să analizeze activitatea procurorilor și să intervieveze procurorii mi se pare o inepție. Mai mult, vorbim de judecători care nu au soluționat în viața lor un dosar penal (88 % din activitatea instanțelor e civilă) astfel încât habar nu au în ce constă în concret activitatea unui procuror.

3. Pe 15 octombrie 2018 s-a aprobat OUG 92/2018 care a fost publicată astăzi. Prin ea se modifică legile justiției, după ce acestea tocmai fuseseră modificate de Parlament. Iată mai jos opinia mea despre această ordonanță, care este atât neconstituțională (caracter care mă obligă să iau atitudine publică), cât și concepută în mod eronat (dar chestiunile de oportunitate îi aparțin exclusiv emitentului).

URGENȚA: Nu este justificată în niciun fel urgența acestei OUG. Nu se arată ce elemente au intervenit între data modificării legilor justiției de către Parlament, când s-au invocat și analizat chestiunea pensionării anticipate, chestiunea alcătuirii completelor din apel, chestiunea punerii în aplicare a Recomandărilor Comisiei de la Veneția care acum apar menționate în expunerea de motive cuprinsă în partea introductivă a OUG. Nu se justifică în niciun fel modificarea vechimii procurorilor pentru structurile speciale.

NERESPECTAREA SEPARAȚIEI PUTERILOR: Prin această ordonanță de urgență  Guvernul a modificat legea 242 care tocmai modificase legea statutului magistraților; de asemenea a modificat legea CSM și legea organizării judiciare tocmai modificate și ele de Parlament. În felul acesta Guvernul a procedat neconstituțional și invoc în acest sens decizia CCR 1221/2008 prin care s-a decis că nu se poate adopta o OUG pentru a contracara o măsură legislativă tocmai adoptată de Parlament, altfel Guvernul intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.

NERESPECTAREA A DOUĂ DECIZII CCR:  Curtea a stabilit că magistrații nu pot desfășura activități specifice celei de legiferare sau de organizare și punere în aplicare a legii pe calea a actelor administrative (par. 168 și 170 din Decizia nr. 45/2018), respectiv nu numai că magistratul nu poate fi detașat într-o poziție unde nu ar desfășura activități în legătură cu calitatea sa, dar nici nu poate fi ales, numit sau detașat în funcții de demnitate publică pentru că își asumă un rol diferit de cel de înfăptuire a justiției, componenta politică sau administrativă preluată evidențiind, în realitate, o nouă funcție exercitată concomitent cu deținerea calității de judecător/procuror (par. 102 din Decizia nr. 252/2018). Or, dispozițiile legale actuale care permiteau aceste detașări tocmai fuseseră corectate de către Parlament prin Legea 242, când a interveni Guvernl care în mod expres prin OUG 92/2018 a amânat aplicarea acestor dispoziții până la 30 iunie 2019. Ceea ce înseamnă că deciziile CCR, care sunt obligatorii de la data publicării lor în M.Of. și care au fost transpuse în legislație, râmân nerespectate încă 8 luni ceea ce este inadmisibil, ele producându-și oricum efectele în mod direct, chiar în absența unor transpuneri în lege.

AVIZUL CSM: Solicitarea avizului CSM este obligatorie când e vorba de legile justiției. Pentru această OUG s-a trimis proiectul la CSM vineri după închiderea programului. Ieri la ora 9 AM, când Guvernul a aprobat OUG, CSM încă nu dăduse avizul. În felul acesta  Guvernul a încălcat obligația de cooperare loială între autorități, care este un principiu stabilit pe cale jurisprudențială de CCR. Pe scurt, Guvernul și-a bătut joc de CSM: a cerut un aviz care știa că nu putea fi dat. Mai mult, dacă tot a publicat OUG 92 de abia marți și Legea pe care o modifică va intra în vigoare joi, cu siguranță se putea aștepta încă câteva zile.

MINISTRUL ÎȘI SUBORDONEAZĂ PROCURORII: Prin noile legi, ministrul poate propune un înalt procuror în funcție de conducere și Președintele statului nu poate refuza decât o dată; iar propunerea de revocare a înaltului procuror devine obligatorie pentru Președinte, care poate respinge doar pe motive de legalitate. Acest lucru a fost criticat de Comisia de la Veneția. Prin OUG nu se aduce nicio modificare la acest sistem.

Până în octombrie 2018 ministrul propunea numirea și revocarea procurorilor șefi de secții ai PICCJ, DNA și DIICOT. În octombrie Parlamentul dă această putere secției de procurori a CSM, fără să mai fie implicat ministrul. Prin OUG de azi, ministrul reia puterile de a se implica în numirea și revocarea șefilor de secție, încălcând astfel decizia Parlamentului.

VECHIME ÎNALȚII PROCURORI: Actuala lege spune că un procuror poate ajunge la parchetul curții de apel dacă are 6 ani vechime și la PICCJ dacă are 8 ani vechime. Legea 242 spune că de joi încolo e nevoie de 10, respectiv 18 ani. OUG 92 care va intra în vigoare tot joi, modifică cei 18 ani în 10 ani vechime necesară pentru a ajunge la Parchetul General.

În același timp se modifică vechimea procurorilor cu funcții de conducere. Legea actuală spune că un procuror poate fi șef la PICCJ, DNA, DIICOT dacă are minimum 10 ani vechime. Legea 242 care va intra în vigoare joi menține această vechime. Dar OUG 92 mărește la 15 ani această condiție. Ce este nou e faptul că va fi transmis online interviul de selecție pe care ministrul justiției îl va face pentru a propune numirea înalților procurori.

VECHIME DNA și DIICOT. Până în iulie 2018 vechimea pentru ocuparea funcției de procuror la aceste structuri era de 6 ani și selecția se face prin interviu. În iulie 2018 Parlamentul mărește vechimea la 8 ani și menține interviul pentru DIICOT, dar introduce concursul pentru DNA, constând într-un interviu și evaluare a unor rechizitorii și alte lucrări. OUG de azi mărește vechimea la 10 ani, păstrează interviul pentru DIICOT și concursul pentru DNA. Acești procurori puteau fi revocați de la structura specială dacă erau sancționați disciplinar de CSM, dar prin OUG se permite să rămână mai departe în structură chiar dacă sunt sancționați cu avertisment.

OUG spune în mod clar că de joi încolo nu pot fi menținuți în funcție la PICCJ, DNA și DIICOT procurorii care nu mai îndeplinesc noile condiții – acestea se referă la vechime, la concurs pentru DNA și la faptul că perioada cât magistratul a fost la INM (doi ani până joi, patru ani de joi încolo) nu se mai recunoaște drept vechime pentru promovare.  Aici sunt mai multe discuții:

  • nu cred că problema este cu privire la interviu vs. concurs, pentru că selectarea procurorilor la DNA este în urma unor candidaturi și a unei proceduri de selecție, ca urmare este tot un concurs deși legea nu îl denumea până acum așa;
  • cine nu are 10 ani vechime ca procuror nu mai poate rămâne la PICCJ. Am arătat mai sus că până miercuri un procuror putea ajunge la PICCJ cu 8 ani vechime și  de joi ar trebui minimum 10 ani. Or, la PICCJ se ajunge cu delegație (mutare temporară pe maximum 6 luni) sau prin concurs (mutare definitivă). E anormal să treacă cineva de un concurs potrivit condițiilor pe care le îndeplinea la data înscrierii, ca apoi după ce a fost promovat să își piardă dreptul astfel câștigat – OUG e clar în neregulă cu privire la acest aspect;
  • cine nu are 10 ani vechime ca procuror nu mai poate rămâne la DNA și DIICOT. În primul rând că OUG nu a avut la bază un studiu de impact pentru a vedea câți procurori sunt în această situație. Se vorbește că ar fi vorba de 40-50 de procurori, ceea ce înseamnă o treime din procurorii DNA. Adică acei procurori trebuie să se întoarcă acasă peste două zile (unii având contracte de locuit și fiind mutați cu familiile în alte localități), iar dosarele lucrate de ei vor trebui transferate altor procurori care și așa sunt supraîncărcați. Asta va însemna că se va prelungi mult durata de soluționare a unor dosare de mare corupție. Între timp ar trebui făcută procedura se selecție pentru noi procurori. Umplerea acestui gol cred că nu poate fi făcută mai repede de 2-3 ani, când cei care acum vor pleca vor reveni, împlinind între timp vechimea necesară;
  • rămâne în discuție dacă perioada de la INM este inclusă în vechime: vechea legea spune că da, noua lege că de acum încolo, ba. Dar dacă pentru procurorii actuali se ia în calcul această perioadă numai CSM poate spune acest lucru. Opinia mea la prima vedere este că „nu”;
  • toate actele îndeplinite în cauzele penale de către procurori, până miercuri inclusiv, rămân valabile. Dar de joi încolo trebuie efectuate doar de procurorii care îndeplinesc condițiile din noile reglementări.

REVOCAREA MEMBRILOR CSM. Până anul acesta nu există o procedură de revocare a membrilor CSM, cerută de CCR încă din anul 2013. Parlamentul a creat această procedură prin legea intrată în vigoare în octombrie 2018 care include „retragerea încrederii” acordate celor aleși de către magistrații alegători. Prevederile noi au fost criticate de Comisia de la Veneția. Guvernul modifică azi această procedură, renunțând la revocarea prin retragerea încrederii și limitându-se la revocarea pentru neîndeplinirea obligațiilor. Prevederea din OUG mi se pare absolut corectă,  căci și eu cred că Parlamentul greșise, dar calea de îndreptat nu putea fi o OUG. 

În mod inexplicabil, OUG elimină o dispoziție nou introdusă menită să responsabilizeze membrii CSM: interpelarea din partea a minimum 30 de magistrați cu privire la activitatea desfășurată.

PENSIONAREA ANTICIPATĂ: Legea actuală prevede că magistrații se pot pensiona, indiferent de vârstă, când au vechime minimă de 25 de ani. Noua lege 242 permite de joi pensionarea anticipată de la 20 ani, cu pierderea unui 1% din pensie pentru fiecare an lipsă. OUG de azi prevede că această normă se va aplica însă de la 1 ianuarie 2020.

APELURILE: Legea prevedea până în iulie 2018 că apelurile se soluționează de doi judecători și recursurile de trei judecători. Noua lege prevede că apelurile și recursurile se soluționează de complete din trei judecători. OUG prevede că apelurile se vor judeca de trei judecători din 1 ianuarie 2020.

MEMBRII SOCIETĂȚII CIVILE ÎN CSM: OUG 92 prevede că aceștia participă doar la lucrările Plenului CSM și au drept de vor. Păi, exact așa era și până acum!.

.

CE ESTE DE FĂCUT? Am identificat cinci soluții pentru a ataca această OUG.

Guvernul să dea OUG 93 prin care să abroge OUG 92. OUG de azi e atât de dezastruoasă pentru sistem, încât nu poate fi menținută. Guvernul însuși poate să revină asupra ei. A făcut-o și anul trecut cu OUG 13, abrogată prin OUG 14. Produce efecte de îndată, deci se poate face până joi cel târziu.

Avocatul Poporului să sesizeze CCR. Așa a făcut într-o altă speță care a dus la emiterea deciziei CCR 1221/2008, când Avocatul Poporului a invocat: „Prin emiterea OUG 136/2008, Guvernul încearcă să se situeze „într-o poziţie opusă şi conflictuală cu Parlamentul” care, în cadrul celor trei puteri, „are o poziţie primordială”, înfăptuind funcţia legislativă şi gestionând procesul decizional. Funcţia executivă realizată de Guvern este în mod evident subordonată şi controlată de Parlament, rolul acestuia fiind acela de „a executa legile”, iar „nu de a obstrucţiona aplicarea lor”. În aceste condiţii, ordonanţa criticată „se prezintă ca un refuz explicit al Guvernului de a aplica şi executa legea votată de către Parlament şi promulgată de Preşedintele României. Prin aceasta se încalcă comportamentul constituţional loial, comportament care rezultă din principiul separaţiei şi echilibrului puterilor„.

Parlamentul să respingă OUG. Potrivit procedurii, ordonanța trebuia comunicată ieri sau cel târziu astăzi către Parlament pentru a o aproba sau a o respinge. Parlamentul va putea în regim de urgență să respingă ordonanța. Dar între timp ea își va produce efectele.

Președintele să sesizeze CCR. El poate să invoce conflict constituțional între autorități: pe de o parte Guvernul și-a arogat atribuții legislative, pe de altă parte Guvernul afectează în mod grav funcționarea unei instituții fundamentale a statului, cum este Ministerul Public.

Procurorii să conteste încetarea mandatelor. Procurorii ale căror mandate se vor încheia din cauza OUG 92 vor putea să atace în justiție actul administrativ prin care se va dispune eliberarea lor din funcție, iar în justiție să invoce excepția de neconstituționalitate a OUG. Nu mă îndoiesc că vor avea câștig de cauză. Dar această procedură ia enorm de mult timp.

12 comentarii »

  1. […] Acest articol este preluat de pe blogul judecatorului Cristi Danilet. […]

    Pingback de OUG 92/2018 - ordonanta de modificare şi completare a legilor justiţiei (ordonanţa lui Tudorel Toader) - Foxcrawl — 17/10/2018 @ 12:23 AM | Răspunde

  2. […] Cristi Danilet explica detaliat, pe blogul sau, care este impactul ordonantei de urgenta pe justitie si cim poate fi aceasta […]

    Pingback de Judecatorul Danilet arata cum poate fi anihilata OUG pe justitie. Sunt cinci solutii, Iohannis poate sa intervina - Aktual24 — 17/10/2018 @ 8:29 AM | Răspunde

  3. […] Cristi Danileţ a prezentat pe blogul personal o analiză a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă care modifică legile justiţiei şi efectele […]

    Pingback de Judecătorul Cristi Danileţ explică Ordonanţa de modificare a legilor justiţiei şi efectele ei asupra sistemului: Ministrul Justiţiei îşi subordonează procurorii! | Gazetarul - Stiri din Romania — 17/10/2018 @ 9:17 AM | Răspunde

  4. Scrieti: „toate actele îndeplinite în cauzele penale de către procurori, până miercuri inclusiv, rămân valabile. Dar de joi încolo trebuie efectuate doar de procurorii care îndeplinesc condițiile din noile reglementări.” Deci de joi incolo se schizofrenizeaza actul procedural in exercitarea profesiei efectuat de un magistrat si asta nu este retroactivare. Dar ce este? Evident neconstitutionalitate dar daca totusi nu este retroactivare? este atunci schizofrenizare pe teoria dreptului castigat care este mai degraba utilizata la pensii ? Oricum eu cer in caliate de cetatean roman devenit in starea de necesitate instituita de mine procuror cand este suspendata justitia ca asa vreau sa fiu eu atunci :) pedeapsa maxima permisa de actuala lege penala cu agravante daca este nevioie pentru acest ministru de justitie si pentru PM care a adoptat aceasta ordonanta odioasa, intentionalitatea fiind transpusa in fapt s deci dovedita chiar daca ea ulterior va fi anulata.

    Comentariu de ion adrian — 17/10/2018 @ 9:34 AM | Răspunde

  5. […] la obținerea unei decizii definitive în această privință – deci ani de zile. Citiți aici explicațiile detaliate și mai tehnice ale judecătorului Cristi Dănileț despre situația […]

    Pingback de Petreanu.ro - Șobolanii au năruit construcția. Ce-i de făcut? - Petreanu.ro — 17/10/2018 @ 9:59 AM | Răspunde

  6. […] Cristi Danileţ a prezentat pe blogul personal o analiză a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă care modifică legile justiţiei şi efectele […]

    Pingback de Judecătorul Cristi Danileţ explică Ordonanţa de modificare a legilor justiţiei şi efectele ei asupra sistemului: Ministrul Justiţiei îşi subordonează procurorii! | AB Nails Timisoara — 17/10/2018 @ 10:05 AM | Răspunde

  7. Lupul a devenit paznic la oi!!!

    Comentariu de Sandu — 17/10/2018 @ 10:34 AM | Răspunde

  8. […] Cristi Danileţ: Pe intelesul tuturor: OUG 92 de modificare a legilor justitiei […]

    Pingback de Ultrascurte 17 octombrie 2018 - bunescu.ro, un blog de Ionut Bunescu — 17/10/2018 @ 10:40 AM | Răspunde

  9. […] și de formă, și de fond, spune Cristi Danileț, care enumeră și explică toate aceste probleme pe blogul său. Judecătorul a găsit cinci soluții pentru anihilarea acestor […]

    Pingback de Ce probleme aduce OUG pe legile justiției și ce soluții vede judecătorul Cristi Danileț – Stiri pe bune — 17/10/2018 @ 10:47 AM | Răspunde

  10. Utopii domnule Dănileț !
    – Guvernul să dea OUG 93 prin care să abroge OUG 92 – nici pomeneală,
    – Avocatul Poporului să sesizeze CCR – domnul Ciorbea a fost trimis în vacanță la fiica sa din New York, și n-a lăsat înlocuitor pentru sesizări CCR,
    – Parlamentul să respingă OUG – dar efectele rămân oricum ca ”dispoziții mai favorabile”, cum s-a întîmplat cu ”bancruta frauduloasă” din vremea guvernului Ciorbea
    – Președintele să sesizeze CCR – … și la final va semna decretul de promulgare așa cum este,
    – Procurorii să conteste încetarea mandatelor – un proces în contencios la ÎCCJ parcurge în 2 ani abia procedura preliminară și filtrul; plus 1 an la Curtea de apel – fac 3 ani pe puțin. Din ce va trăi reclamantul ăștia 3 ani? Va accepta pensia și gata!

    Comentariu de Ion Roată — 20/10/2018 @ 6:26 AM | Răspunde

    • Mai este o solutie la care nu ma gandeam: o instanta sa invoce exceptia de neconstitutionalitate a OUG. Simplu si rapid.

      Comentariu de Cristi Danilet — 21/10/2018 @ 10:14 AM | Răspunde

  11. […] Pe intelesul tuturor: OUG 92 de modificare a legilor justitiei – cristidanilet.wordpress.com 5370 Facebook interactions […]

    Pingback de Zelist Blog » Blog Archive » Care au fost cele mai viralizate subiecte in presa online si pe bloguri, in perioada 15 – 21 octombrie 2018? — 24/10/2018 @ 4:03 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: