O ineptie: OUG de operationalizare a Sectiei privind magistratii

Să nu trecem prea ușor peste o OUG aprobată acum 6 zile de către Guvern și intitulată pompos „privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”. Este vorba de OUG nr. 90/2018 dată în 10 octombrie și publicată în aceeași zi.

 Această secție specială de investigare a magistraților a fost înființată prin Legea nr. 207/2018 publicată în iulie 2018, care modifică una din legile justiției și anume Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Secția nu a fost justificată de Parlament, nu a fost dorită de magistrați, nu este validată de Comisia de la Veneția. Și, în loc să o desființeze, Guvernul o….operaționalizează. Sincer, eu nu am auzit niciodată de o OUG care să operaționalizeze o instituție creată de o Lege.

În realitate, Guvernul schimbă modalitatea de recrutare a procurorilor componenți ai acestei noi Secții din sistemul judiciar până când ajung să se organizeze concursurile de ocupare a acestor posturi.

Astfel, Parlamentul a decis că:

• șeful acestei structuri este numit de Plenul CSM în urma unei propuneri făcute de o comisie de concurs alcătuită din trei judecători (de la curtea de apel sau curtea supremă) și un procuror (de la parchetul curții de apel sau Parchetul General), membri ai CSM;
• adjunctul șefului este numit de Plenul CSM la propunerea șefului;
• ceilalți 15 procurori sunt numiți de Plenul CSM (din care fac parte judecători, procurori, membri ai societății civile, ministrul justiției) după ce susțin un interviu în fața Plenului, li se face o evaluare pe ultimii 5 ani de activitate de către patru inspectori (din care doi sunt judecători și doi sunt procurori), o altă evaluare a actelor întocmite în ultimii 3 ani făcută de cinci membri (doi judecători de la ICCJ, doi procurori de la PICCJ, un formator INM care poate fi inclusiv avocat)

Deosebit de aceasta, Guvernul a decis că:

• funcțiile de procuror-șef și cel puțin 5 procurori vor fi exercitate provizoriu de procurori selectați de comisia de concurs (cu trei judecători și un procuror);
• comisia analizează scrisoarea de candidatură și organizează un interviu.
• cei selectați sunt numiți în funcție de președintele CSM. Procurorul-șef adjunct este numit de președintele CSM, la propunerea motivată a procurorului-șef secție.

Cu alte cuvinte: Parlamentul decide un sistem de selecție, Guvernul decide alt sistem de selecție. Dar nu numai atât: unul dintre motivele pentru care s-a declanșat acest val de modificări a fost și faptul că nu ar fi separate carierele magistraților și că nu ar fi adecvată implicarea procurorilor din CSM în promovarea judecătorilor la ICCJ. Ca urmare, a apărut Legea 242/2018, publică chiar lunea aceasta, care spune clar: „Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor”. Ei bine, iată că acest principiu fluturat cu atâta mândrie de către cei care au inițiat și susținut modificările este deja încălcat: procurorii din Secția specială de investigare a magistraților vor fi selectați pe fond de o comisie alcătuită în majoritate de judecători și vor fi numiți formal de Plenul CSM alcătuită în majoritate din judecători. Or, să pui judecătorii să evalueze actele procurorilor, să analizeze activitatea procurorilor și să intervieveze procurorii mi se pare o inepție. Mai mult, vorbim de judecători care nu au soluționat în viața lor un dosar penal astfel încât habar nu au în ce constă în concret activitatea unui procuror.