Magistraţii care încalcă legea riscă închisoarea şi/sau eliberarea din funcţie

Ca urmare a postărilor prin care reaminteam publicului că cei care atacă procurorii şi cei care depun mărturie mincinoasă riscă închisoarea, mi s-a solicitat să relev şi dispoziţiile legale care sancţionează abuzurile comise de organele judiciare (poliţist, procuror, judecător). Aşadar, mai jos, prezint modul în care sunt incriminate şi sancţionate abuzurile organelor judiciare:

Mijloacele de constrângere sunt interzise: Art. 68 din Cpp interzice organelor judiciare utilizarea mijloacelor de constrângere (violenţe, ameninţări, alte mijloace de constrângere, promisiuni sau îndemnuri) în scopul de a se obţine probe. Cine încalcă această obligaţie în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, comite infracţiunea de Arestare nelegală şi cercetare abuzivă prev. de art. 266 Cpen: Reţinerea sau arestarea nelegală, ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranţă sau educative, în alt mod decât cel prevăzut prin dispoziţiile legale, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Întrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe împotriva unei persoane aflate în curs de cercetare, anchetă penală ori de judecată, pentru obţinerea de declaraţii, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi întrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe faţă de un martor.

Comportamentul trebuie să fie demn: Art. 99 din Legea 303/2004 prevede drept abateri disciplinare: a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;  c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de avocaţi, martori, justiţiabili. Încălcarea acestor obligaţii profesionale se sancţionează disciplinar de către CSM, potrivit  art. 100 din Legea 303/2004

Infractorul nu poate fi ajutat: Persoana care ajută infractorul, după comiterea infracţiunii, în scopul de a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei comite infracţiunea de Favorizarea infractorului prev de art.264 Cpen sancţionabilă cu închisoare de la 3 luni la 7 ani.

Nevinovatul nu poate fi urmărit sau condamnat: Fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a dispune arestarea, de a trimite în judecată sau de a condamna pe o persoană, ştiind că este nevinovată, constituie infracţiunea de Represiune nedreaptă prev. de art. 268 Cpen şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Orice alt abuz se sancţionează penal sau disciplinar: Fapta celui care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane constituie Abuz în serviciu contra intereselor persoanelorprev de art. 246 Cpen. şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Constituie abateri disciplinare şi se sanţionează de CSM , potrivit art. 99 din Legea 303/2004: e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces; t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă (există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei personae; există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual).

Exista trei tipuri de plângeri care pot fi formulate:

a. Cei care invocă doar ilegalităţi comise în cursul urmăririi penale şi vor să fie îndreptate sau anulate actele nelegale, pot formula o plângere potrivit art. art. 275/278 Cpp: pentru actele comise de poliţist se adresează procurorului, pentru actele comise de procuror se adresează şefului ierarhic al acestuia. Soluţia poate fi contestată la procurorul ierarhic superior conform art. 278 Cpp

b.  Cei care reclamă o abatere disciplinară şi vor sancţionarea de către CSM a judecătorului sau procurorului, pot face o plângere adresată Inspecţiei Judiciare (nu CSM-ului!). Dacă Inspecţia Judiciară face cercetarea disciplinară şi constată că magistratului nu a comis o abatere disciplinară, va emite o rezoluţie de respingere a sesizării care poate fi atacată la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, potrivit art. 46 din Legea 317/2004. Dacă Inspecţia Judiciară trimite cauza la CSM pentru sancţionarea magistratului, acesta  este judecat, iar în caz că este găsit vinovat de comiterea unei abateri disciplinare va primi, potrivit  art. 100 din Legea 303/2004 una dinter următoarele sancţiuni: a) avertisment; b) diminuare a indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la 6 luni;  c) mutare disciplinară pentru o perioadă de până la un an la o altă instanţă sau la un alt parchet, situate în circumscripţia altei curţi de apel ori în circumscripţia altui parchet de pe lângă o curte de apel;  d) suspendare din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni; e) excludere din magistratură. Soluţia CSM nu poate fi atacată de cel care a reclamat abaterea, ci numai de Inspecţia Judiciară.

c. Cei care se consideră abuzaţi de organele judiciare şi doresc aplicarea unei sancţiuni penale pot formula o plângere la Parchetul de pe lângă ICCJ (împotriva judecătorilor de la ICCJ şi procurorilor de la PICCJ sau DNA) sau la Parchetul de pe lângă Curtea de apel unde a fost comisă infracţiunea (împotriva magistraţilor de la celelalte instanţe şi parchete) – conform 45 rap la art. 29, respectiv art. 28 ind.1 Cpp. Soluţia de netrimitere în judecată poate fi contestată la procurorul ierarhic superior conform art. 278 Cpp şi, dacă nu este favorabilă petentului, poate fi atacată mai departe la judecător conform art. 278 ind.1 Cpp. Soluţia de trimitere în judecată este urmată de desfăşurarea unui proces în faţa instanţei, unde cel care a făcut plângerea va fi audiat şi are dreptul să exercite calea e atac dacă este nemulţumit de hotărârea instanţei.

Atenţionez că dacă plângerea cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către organul judiciar a fost făcută în mod mincinos, aceasta constituie infracţiunea de denunţarea calomnioasă prev de art. 259 Cpen şi cel care a formulat plângerea poate fi pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Potrivit legii, condamnarea penală a unui magistrat, indiferent pentru ce infracţiune şi de sancţiunea aplicată, atrage automat excluderea din magistratură.