CRISTI DANILEŢ – judecător

28/08/2018

Legislatia Protocoalelor

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi Danilet @ 1:09 AM
Tags: ,

HG 502/2018 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate Art.2 alin. (2) În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, ONAC poate încheia protocoale de cooperare/colaborare cu alte instituții publice sau persoane juridice de drept public sau privat, din țară sau din străinătate.

REGULAMENT din 2017 de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei: Art 7, alin. 2, lit s) propune conducerii MAI încheierea de convenţii, protocoale şi alte asemenea documente, pe domeniul de competenţă, şi acordă viză tehnică documentelor similare încheiate de alte unităţi ale MAI cu diferite organisme; alin. 3 lit. k) colaborează cu STS, precum şi cu celelalte structuri din cadrul SNAOPSN, în conformitate cu prevederile reglementărilor şi protocoalelor în vigoare, pentru asigurarea necesarului sistemelor şi serviciilor de videoconferinţă pentru structurile MAI.

OUG 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal: art. 8 din Legea 14/1992 a SRI se modifică: Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale.

ORDIN MAI nr. 201/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de informare publică şi relaţii publice în Ministerul Afacerilor Interne  Art. 31 (3) Încheierea protocoalelor de cooperare prevăzute la alin. (2) se realizează cu avizul de specialitate al DIRP, iar pentru structurile aflate în subordinea instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea MAI, cu avizul acestora din urmă.

HG 583/2016 privind SNA 2016-2020: pct. 9.2 – încheierea de protocoale de cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ şi DGA, precum şi cu alte instituţii şi alte autorităţi publice care deţin informaţii relevante privind incidentele de integritate

Lege 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – Art. 4 alin (2) În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, între Agenţie şi instituţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-m) se încheie protocoale de cooperare prin care se stabilesc modalităţile concrete de acces direct sau indirect la bazele de date privind orice categorie de bunuri ce poate face obiectul unei măsuri asigurătorii sau al confiscării, precum şi procedurile de cooperare în materia administrării şi valorificării bunurilor sechestrate şi confiscate.

Legea 203/2015 privind planificarea apărării  Articolul 12 Pentru elaborarea și punerea în aplicare a planurilor permanente de apărare și a planurilor de contingență, Ministerul Apărării Naționale poate încheia protocoale de cooperare cu alte ministere și instituții guvernamentale, în condițiile legii.

ORDIN MAI nr. 73/2013 privind organizarea şi funcţionarea camerelor de corpuri delicte Art. 2 (5) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (3) şi (4), între unităţile Ministerului Afacerilor Interne pot fi încheiate protocoale de cooperare.

ORDIN MAI 92/2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale CAP. II, C. Activităţi şi misiuni executate în comunSunt evidenţiate activităţile şi misiunile ce sunt executate în comun cu: Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră Română, structuri ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Garda Financiară, serviciile de urgenţă voluntare sau private, formaţiuni de protecţie civilă de la autorităţile administraţiei publice, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Protecţia Alimentelor, Garda Naţională de Mediu şi alte instituţii sau societăţi specializate de pază, care pot contribui la prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţeanului şi au la bază protocoale de cooperare încheiate în acest sens.

HG 32/2011 privind desemnarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, în calitate de oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile: art. 2 alin. (3) Pentru realizarea atribuţiei prevăzute la alin. (2), Ministerul Justiţiei poate încheia protocoale de cooperare cu autorităţile, cu instituţiile publice şi cu persoanele juridice de drept public sau privat care deţin datele prevăzute la alin. (2).

Ordin MAI nr. 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, modificat prin Ordin MAI 26/22015: Art. 24. – (1) Atunci când situaţia operativă o impune, în activitatea de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pot fi angrenate, în condiţiile legii, structuri de poliţie locală.(2) Integrarea efectivelor poliţiei locale în dispozitivul de menţinere a ordinii şi siguranţei publice se face având în vedere prevederile Planului unic de ordine şi siguranţă publică şi ale Planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale, în baza unor protocoale de cooperare încheiate între inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi autoritatea administraţiei publice locale.(3) Protocoalele prevăzute la alin. (2) vor cuprinde detalii privind modul concret de realizare a activităţii de patrulare şi de utilizare a resurselor logistice.

HG 215/2012 privind SNA 2010-2015: Obiectiv 2, măsura 4: dezvoltarea, consolidarea şi implementarea activităţilor cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operaţională optimă) cu instituţii şi autorităţi publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lor.

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 2010 privind reducerea incidenţei muncii nedeclarate pentru perioada 2010-2012: Inspecţia Muncii a încheiat protocoale de cooperare în vederea diminuării fenomenului muncii nedeclarate cu următoarele instituţii:- Inspectoratul General al Poliţiei Române;- Autoritatea pentru Străini;- Garda Financiară;- Inspectoratul de Stat în Construcţii;- Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;- Oficiul Român pentru Imigrări;- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;- Jandarmeria Română.Prin aceste protocoale instituţiile semnatare şi-au asumat ca responsabilitate informarea operativă cu privire la existenţa situaţiilor în care se desfăşoară muncă nedeclarată.

REGULAMENT din 2008 de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor Art. 12 lit. i) asigură colaborarea cu autorităţile de supraveghere prudenţială, autorităţi de aplicare a legii, autorităţi cu atribuţii de control financiar şi alte instituţii cu atribuţii în domeniu, prin încheierea de protocoale de cooperare în care sunt stabilite măsurile necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legii;

LEGE nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul Românie Art. 54 alin. (2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin prin prezenta lege, Ministerul Apărării Naţionale şi celelalte autorităţi publice pot încheia protocoale de cooperare.

PLAN DE ACŢIUNE din 31 octombrie 2007pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei: Pe baza evaluării tipurilor de informaţii şi a surselor de informaţii necesare desfăşurării unei activităţi eficiente de control se va crea cadrul de cooperare interinstituţională prin încheierea unor protocoale de cooperare privind schimbul de informaţii pentru atingerea obiectivelor ANI.

Strategia Națională de Luptă Antifraudă din 2006 – având încheiate 25 de protocoale cu entităţi raportoare interdepartamentale, interministeriale şi interservicii, inclusiv cu serviciile de informaţii; până în luna decembrie 2005, DLAF va încheia protocoale de colaborare cu instituţiile potenţial deţinătoare de informaţii cu privire la fraude şi nereguli legate de fondurile comunitare (Serviciul Roman de Informaţii, Inspectoratul General al Poliţiei Române, ANAF);

STRATEGIA din 17 martie 2005 a Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale: La nivel interinstituţional, forţele de ordine publică ale Ministerului Administraţiei şi Internelor cooperează cu structurile cu atribuţii în domeniu din alte ministere şi alte instituţii abilitate. Prin procesul de cooperare cu acestea se urmăresc promovarea şi participarea la elaborarea unor acte normative, ordine şi instrucţiuni pe probleme de interes comun, permanentizarea şi amplificarea schimbului de informaţii conform atribuţiilor şi competenţelor conferite de legislaţia în vigoare, mediatizarea activităţilor şi a rezultatelor acţiunilor întreprinse de forţele de ordine. În acest sens se încheie protocoale de cooperare, se întocmesc planuri de acţiune comune, planuri de cooperare bilaterale şi multilaterale între ministerele interesate, în funcţie de situaţia operativă.

Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului: Art. 7 În scopul prevenirii și combaterii actelor de terorism și a faptelor asimilate acestora, autoritățile și instituțiile publice componente ale SNPCT desfășoară activități specifice, individual sau în cooperare, în conformitate cu atribuțiile și competențele lor legale și cu prevederile Protocolului general de organizare și funcționare a Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Articolul 6 (1) La nivel național activitatea de prevenire și combatere a terorismului se organizează și se desfășoară în mod unitar, potrivit prezentei legi.(2) În acest scop cooperarea în domeniu se realizează ca Sistem național de prevenire și combatere a terorismului, denumit în continuare SNPCT, la care participă următoarele autorități și instituții publice: a) Serviciul Român de Informații, cu rol de coord onare tehnică; b) Ministerul Administrației și Internelor; c) Ministerul Apărării Naționale; d) Ministerul Afacerilor Externe; e) Ministerul Economiei și Comerțului; f) Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;g) Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor;h) Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului; i) Ministerul Sănătății;j) Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației; k) Ministerul Finanțelor Publice; l) Ministerul Integrării Europene; m) Ministerul Justiției; n) Serviciul de Informații Externe; o) Serviciul de Protecție și Pază; p) Serviciul de Telecomunicații Speciale; q) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; r) Banca Națională a României; s) Agenția Națională de Control al Exporturilor; t) Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; u) Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare. 

 

HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România Art. 153 Instituţiile competente în realizarea verificărilor de securitate coopereaza, pe bază de protocoale, în indeplinirea sarcinilor şi obiectivelor propuse.Art. 227: În îndeplinirea sarcinilor şi obiectivelor ce le revin, pe linia protecţiei informaţiilor clasificate, ADS competente cooperează pe baza protocoalelor ce vor fi încheiate între ele cu avizul ORNISS.

7 comentarii »

  1. […] Cristi Danilet prezinta pe blogul sau numeroase prevederi legale care permit institutiilor din Romania sa incheie protocoale de […]

    Pingback de Adio, amnistie. Marea manipulare a PSD cu protocoalele, desfiintata de Danilet. Judecatorul prezinta baza legala pentru semnarea protocoalelor intre institutii - Aktual24 — 28/08/2018 @ 8:17 AM | Răspunde

  2. Pare destul de clar faptul ca protocoalele de colaborare intre instituțiile statului sint „legale”.
    Am pus ghilimele pentru ca legalitatea sau ilegalitatea o stabileste doar Judecatorul intr-un stat de drept.
    Cum nici o instanță de judecată nu a constatat ilegalitatea vreunui protocol, rezultă fara dubiu ca aceste protocoale au fost legale pe toată durata lor de viață.
    Chiar dacă acum cineva ar vrea sa constate ilegalitatea lor, presupun ca este tardiv si lipsit de obiect.

    Comentariu de Popescu — 28/08/2018 @ 10:32 AM | Răspunde

  3. Ciuma rosie nu se dezminte, minte, fura, corupe…

    Comentariu de Ionut — 28/08/2018 @ 6:06 PM | Răspunde

  4. In context: https://www.juridice.ro/597134/legalitatea-protocolului-sri-piccj.html

    Comentariu de Andrei Nicolae Popa — 28/08/2018 @ 10:04 PM | Răspunde

    • in contextul presupusului OUG pentru revizuirea condamnărilor care au avut la bază protocoalele, este interpretarea mea corecta:

      Facând distinctia intre “oameni NEVINOVATI condamnati” si “oameni VINOVATI condamnati”:
      Pentru prima categorie nu vad cum protocoalele au cea mai mica relevanta. Vorbim (sa presupunem) despre abuzuri, despre probe construite, marturii sau înscrisuri false, infractiuni ale procurorului, tortura fizica sau morala, etc. Nimic de a face cu protocoalele in sine si pentru care exista deja caile de revizuire pe care le-ati indicat. Deci nu lor li se adreseaza acest proiect de OUG.
      Deci OUG-ul nu ar fii luat DECAT IN FAVOAREA “oamenilor VINOVATI care au fost condamnati”.
      Facând distinctia si intre “oameni VINOVATI condamnati pentru CORUPTIE” si “oameni VINOVATI condamnati pentru ALTE CRIME”:
      Nu vad cum OUG-ul ar putea distinge intre aceste categorii de crime privind revizuirea. Deci pentru a salva cativa “oameni VINOVATI condamnati pentru CORUPTIE” acest guvern ar fi gata prin consecinta directa sa salveze si “oameni VINOVATI condamnati pentru ALTE CRIME” (gen omor, viol sau alte infractuini savarsite cu violenta) care prezinta un pericol extreme de grav pentru societate.

      Gresesc pe undeva in interpretare?

      Comentariu de un jurist — 29/08/2018 @ 6:15 PM | Răspunde

  5. Din enumerarea facuta mai sus de judecator Cristi Danulet, am constatat un fapt foarte grav din partea acestuia, in speta, domnia sa, in calitate de reprezentant al judecatorilor, nu cunoate puterile statului, si in mod deosebit activitatea puterii legislative singura in masura sa emita legi cu caracter public prin care se apara un interes general pe teritoriul Romaniei De asemenea din expunerea d-ul judecator Cristii Danilet, rezulta ca d-ul judecator nu cunoaste competenta puterii executive si a puterii judecatoresti. Sustin aceasta avind in vedere ca Guvernul nu poate emite legi, propunerile din HG-uri, OUG-urile, Ordine, Regulamente, susprecizate nu sunt legi. Ca sa devina legi si dispozitiile aplicabile, acestea trebuiau supuse spre aprobare parlamentului singurul competent sa emita legi. Lipsa enumerarii legilor emise de puterea legislativa ( parlament) prin care au fost aprobate actele normative enumerate, emise de puterea executiva duce la inexistenta acestora si nulitatea absoluta a hotaririlor judecatoresti care au avut ca temei legal acte normative neemise de puterea legislativa. Din cele de mai sus rezulta ca puterea legislativa emite legi, pe care potrivit Constitutiei sunt promulgate de Presedintele Romaniei; Puterea executiva pune in aplicare legile promulgate de Presedintele Romaniei si publicate in Monitorul Oficial: Puterea judecatoreasca potrivit art. 124 din Constitutie Romaniei se supune numai legii si nu a actelor normative emise de puterea executiva, acestea neexistind daca nu au fost aprobate de puterea legislativa, examinate de Institutia Prezidentiala si promulgate de presedentia Romaniei. Lipsa acestor legi, in enumerarea de mai sus, in opinia mea, atrage dupa sine inexistenta actelor normative si implicit nulitatea absoluta a protocoalelor, nulitate pe care potrivit legilor 302/2004; 303/2004; 304/2004/ 317/2004, toate emise cind PSD coroborate cu codul de procedura civila, codul de procedura penala, judecatorii au competenta de a o constata, dar a nu face adaugare la lege. Sustin aceasta tinind cont ca in lege este definita in mod expres Nulitatea, pe care puterea Judecatoreasca trebuie sa o constate. CS III M. Radu

    Comentariu de M. Radu — 29/08/2018 @ 4:01 PM | Răspunde

    • Legea adoptata de Parlament, OG si OUG adoptate de Guvern fac parte din legislatia primara care au aceeasi importanta potrivit Constitutiei noastre. Ar fi bine sa nu ma insultati, ca ma supar. Si nu vreti sa ma vedeti asa. Va traduc: daca OUG spune ca trebuie incheiat un Protocol si se incheie acest Protocol, rezulta ca Protocolul este legal. Nu faceti confuzie intre legalitate si Legea adoptata de parlament, ca nici macar elevii de liceu din ziua de azi nu mai fac asa confuzie

      Comentariu de Cristi Danilet — 29/08/2018 @ 10:42 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un comentariu