I. Intr-o postare anterioară am lămurit în ce condiții un parlamentar, primar, magistrat etc. răspunde penal pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese. Concluzia articolului meu este clară: pe actuala legislație, parlamentarul poate fi tras la răspundere penală pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253 ind. 1 Cpen, nu pentru că ar fi funcționar public în sensul Legii 188/1999, ci pentru că este „funcționar public” în sensul art. 147 alin. 1 Cpen. Aceasta este situația și pentru alte cateogrii de persoane care dețin calități în baza unor legi speciale: magistrații, polițiștii, miniștrii, membrii CSM etc – nici aceștia nu sunt funcționari publici (referire la statutul lor), dar pot fi trași la răspundere penală pentru infracțiunea de conflict de interese fiind „funcționari publici” în sens penal (referire la răspunderea lor).
II. Pe data de 10 dec. 2013, în cameră decizională, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege prin care articolul din Codul penal se modifică. Acestea vor intra în vigoare la 3 zile de la data publicării modificărilor în Codul penal (dacă acest lucru se va întâmpla):
Până acum, infracțiunea de conflict de interese avea ca subiect activ (adică ca potențial autor) persoana care deținea calitatea de „funcționar public” în sensul art. 147 alin. 1 C.pen. rap. la art. 145 C.pen. Așadar, azi intră în această categorie: cei care sunt aleși (parlamentarul, primarul, consilierul local sau județean), cei care sunt numiți politic (miniștrii) sau prin dispoziție (funcționarii publici) ori în urma unui concurs (magistrații), cei care au contract de muncă (profesorii), indiferent că au sau nu fișa postului (de ex, magistrații sau demnitarii nu au fișa postului, pe când funcționarii și grefierii au).
Potrivit noilor modificări, se dorește ca pentru infracțiunea de conflict de interese să fie trasă la răspundere numai persoana care exercită atribuţii de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 C.pen. (cele două condiții sunt cumulative). Ar intra aici, de exemplu, profesorul. Dar ar fi exclus magistratul, parlamentarul, ministrul, primarul, prefectul, consilierul local ori județean – căci aceștia din urmă își exercită funcția/demnitatea dar NU în baza unui contract de muncă și ei NU au o fișă a postului. Mai mult, va fi exclus până și grefierul de la răspundere penală, căci el are o fișă a postului, dar nu are contract de muncă la instanța sau parchetul unde funcționează (el este încadrat prin decizie)!
Prin urmare, din cauza noile modificări, vor răspunde pentru infracțiunea arătată doar câteva categorii de angajați ai statului. Însă cei care fac parte din categoriile ce își desfășoară activitatea unde se produc deseori conflictul de interese (instituțiile administrative, mai ales în domeniul achizițiilor publice) vor fi exceptați de la răspunderea penală pentru această infracțiune.
III. Tot pe data de 10 dec. 2013, aceeași Cameră a Deputaților a adoptat un alt proiect de lege prin care la art. 147 C.pen. (cel care definește „funcționar public” în alin. 1 și „funcționar” în alin.2) se introduce un alin. 3 cu următorul conținut: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.
Care sunt efectele acestei modificări? Ne amintim că la art. 147 alin. 1 C.pen este definit „funcționarul public” – adică cel care poate comite o serie de infracțiuni din Codul penal: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 242), abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246), abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi (art. 247), abuzul în serviciu contra intereselor publice (art. 248), neglijența în serviciu (art. 249), purtarea abuzivă (art. 249), conflictul de interese (art. 253 ind.1), nedenunțarea unor infracțiuni (art. 262), omisiunea sesizării organelor judiciare (art. 263), instigarea publică și apologia infracțiunilor (art. 324). Prin urmare, dacă azi senatorii și deputații pot fi trași la răspundere pentru asemenea infracțiuni, în viitorul apropiat nu se va mai putea acest lucru.
De asemenea, ne amintim ca la art. 147 alin. 2 este definit „funcționarul” – care poate comite, pe lângă infracțiunile de mai sus, și altele: luare de mită (art. 254), primirea de foloase necuvenite (art. 256), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288), fals intelectual (art. 289). Așadar, dacă azi, parlamentarii, avocații, notarii, executorii judecătorești pot fi trași la răspundere pentru asemenea infracțiuni, în viitorul apropiat nu se va mai putea acest lucru – și acest lucru va viza inclusiv persoanele aflate în prezent în cursul unor cercetări nefinalizate prin hotărâre definitivă (28 de parlamentari sunt în prezent în cercetări pentru comiterea unor infracțiuni de corupție).
IV. De aceea, consider întemeiată reacția instituțiilor de drept: CSM, DNA, ICCJ. Eu sunt de părere că modificările votate, dar încă neintrate în vigoare, aduc în mod grav atingere obligațiilor ce ne revin prin documentele internaționale la care România este parte prin care ne-am asumat să prevenim și să combatem corupția la toate nivelurile, precum și principiului egalității cetățenilor în fața legii. Acest aspect urmează a fi cercetat și, eventual constatat de către Curtea Constituțională.
CRISTI DANILEŢ - judecător 
persoana aflată direct sau indirect în serviciul public ar fi formula potrivită. În acest fel, natura persoanei (fizică sau juridică) natura serviciului public (administraţie, igienizare urbană, apărare, presă, notariat etc.) natura relaţiei de muncă (cu contract, subcontract, voluntariat etc.) nu ar mai lăsa loc de exonerare.
Comentariu de Marius Delaepicentru — 13/12/2013 @ 9:48 AM |
Din punctul meu de vedere, chestiunea pusa in termeni juridici este abstracta si inutila. Chestiunea trebuie sa evidentieze mecanismul rational al intregului sistem.
Constitutia stabileste ca o decizie judecatoreasca se pronunta „in numele legii”.
Chiar daca legea trebuie sa asigure accesul egal la drepturi si libertati prin consacrarea principiului egalitatii in fata legii, realitatea, viata, demonstreaza ca ala care face legea intotdeauna este mai presus de lege, pentru simplul fapt ca legea este un act politic care justifica un interes al grupului conducator, nicidecum asa zisul interes general. Interesul general este marota utilizata cu scopul de a justifica interesul grupului conducator, iar asta e o traditie la natiunea romana, inca din timpul cand domnitorul avea dreptul de a decide sorta cuiva in favoarea altcuiva. Si atunci ca si acum interesul general se identifica cu interesul grupului conducator.
Pe cale de consecinta, orice decizie judecatoreasca, care in mod constitutional se pronunta in temeiul legii, consacra, fundamenteaza interesul grupului conducator, justificat ca fiind un interes general.
Punctual, in privinta derogarilor instituite prin legile mizerabile si jignitoare la adresa oricarui om civilizat,legi adoptate potrivit regulilor golanesti din regulamentele parlamentului, au nascut o asa zisa dezbatere daca parlamentarul, presedintele, avocatul, notarul si altii care n-au contracte de munca cu statul pot fi considerati sau nu din perspectiva legii penale „functionari”, „functionari publici”.
Chiar prezidentul senatului si-a dat cu parerea ca asa ceva este o absurditate, la ora de maxima audienta, la tv, asaltat de jurnalisti.
Explicatia cea mai logica si corecta din toate perspectivele (politica, juridica, sociala) a dat-o Mark Gray: „Am subliniat in rapoartele precedente – si cred ca pozitia Comisiei Europene este clara – ca atunci cand e vorba de oficiali care detin functii legislative, executive, administrative sau juridice, trebuie sa se supuna regulilor in materie de coruptie si conflict de interese. Principiul potrivit caruia toti cetatenii sunt egali in fata legii este foarte important pentru CE”
Este lesne de inteles ca experientele politice occidentale percep ca un deja vu conduita grupului conducator din Romania care domina de peste 70 de ani.
„Cucerirea democratiei” era pozitia care conferea „proletariatului organizat ca clasa stapanitoare” posibilitatea implementarii regulilor si valorilor sociale pe care ideologia marxista le imbratisa.
Ganditi-va ca populatia acestui areal a invatat, s-a educat, se comporta si gandeste in niste parametri care i-au fost fost implementati cu picatura chinezeasca 45 de ani, iar generatiile postdecembriste evident au asimilat aceste valori in mod natural prin simplul fapt ca educatia i-a fost facuta exact de cei care 45 de ani le-au practicat zi cu zi, ceas de ceas.
Si inca ceva: marxismul a aparut exact in Occidentul de la jumatatea secolului XIX, astfel ca nu mai trebuie demonstrat de ce reactia celui care se ocupa de MCV-ul privind Romania si Bulgaria a fost atat de simpla si de evidenta.
A folosi legea ca un instrument de asuprire sau ca un act salvator de raspundere este dovada clara a faptului ca vor trebui sa treaca multe generatii in acest areal pentru ca nenorociri precum cele produse prin legile adoptate acum 3 zile sa nu se mai produca.
Este important ca viitoarea Constitutie sa prevada ca hotararile judecatoresti nu se pronunta in numele legii, ci in numele dreptatii, astfel incat libertatea judecatorului de a alege regula de drept aplicabila sa tina seama de echitate si de dreptate, pentru a se putea eluda legile nedrepte si aberante. Doar asa se vor crea conditiile ca precedentul judiciar sa aiba semnificatie si valoare sociala, insa o semnificatie si valoare sociala castigata printr-o argumentare fireasca, echitabila si rezonabila, iar nu impusa fortat prin justificari bazate pe legi strambe, incorecte, abuzive si aberante, cum sunt multe dintre RIL-urile de azi.
Comentariu de area — 13/12/2013 @ 9:09 PM |
Infractiunea de „fals material in inscrisuri oficiale” nu are subiect calificat in varianta tip, in concluzie parlamentarii ( la fel ca orice alta persoana) vor putea fi trasi la raspundere penala pentru aceasta fapta.
Comentariu de Andrei — 15/12/2013 @ 5:31 PM |
288 alin.2 are – in timp ce aceasta forma agravata s-ar aplica pt un grefier, ea nu s-ar aplica pt chestorul camerei care ar falsifica un proces verbal.
Comentariu de Cristi D — 15/12/2013 @ 6:58 PM |
[…] Modificarile Codului Penal, daca ar intra in vigoare, ar exclude (printre altii) parlamentarii, magistratii, primarii, presedintele, ministrii, prefectii, consilierii locali si judeteni din aria de cuprindere pentru o serie de infractiuni, printre care cele de conflict de interese, abuz in serviciciu prin ingradirea unor drepturi, abuz in serviciu contra intereselor publice, neglijenta in serviciu, purtarea abuziva, luarea de mita, falsul material in inscrisuri oficiale, falsul intelectual si altele. Modificarile au fost adoptate de Parlament si trimise spre promulgare Presedintelui Romaniei care o poate retrimite in Parlament o singura data. Consiliul Superior al Magistraturii, Procurorul General al Romaniei, Departamentul National Anticoruptie, numeroase organizatii din societatea civila si o serie de amabsade au contestat public modificarile. Inalta Curte de Casatie si Justitie a atacat textul de lege adoptat de Parlament la Curtea Constitutionala, urmand ca aceasta sa judece speta pe 15 Ianuarie. Codul penal reincrimineaza de asemenea insulta si calomnia, fapt condamnat de multe organizatii nationale si internationale care lupta pentru libertatea de exprimare si libertatea presei – http://activewatch.ro/ro/freeex/reactie-rapida/35-de-organizatii-din-intreaga-lume-cer-autoritatilor-romane-sa-nu-reincrimineze-insulta-si-calomnia. Discutia pe aceasta tema este mai complicata, articolele care vizau aceste doua infractiuni fiind initial eliminate si apoi reinstituite prin decizia Curtii Constitutionale a Romaniei. Mai multe informatii despre evolutia situatiei calomniei si insultei puteti gasi aici (in a doua parte a articolului). […]
Pingback de Am vrut sa plec acasa. Nu m-ati lasat. Ne vedem in strada. | Student România Curată — 21/12/2013 @ 4:55 PM |
Propun sa raspunda ca demnitar ceea ce sa implice circumstanta agravanta entru orice infractiune.:)
Comentariu de ion adrian — 08/01/2014 @ 11:50 PM |