CRISTI DANILEŢ – judecător

13/03/2017

Procedura de revocare a sefilor din Parchet

Filed under: Guvern,Parchet — Cristi Danilet @ 3:26 PM
Tags: , , ,

Procurorii sunt independenți în soluțiile date. Este adevărat că șefii de la vârful Ministerului Public sunt numiți cu implicarea politicului, datorită unei legi ce consacră această procedură încă de pe vremea comunismului (a se vedea art. 44 din Legea 60/1968, apoi art. 70 din din Legea 92/1992, apoi art. 54 din actuala Lege privind statutul judecătorilor și procurorlor nr. 303/2004.) Mandatul șefilor de la Parchet este însă protejat împotriva demiterilor intempestive din partea celor ce i-au numit. Astfel, în art. 54 și art. 51 alin 2 din Legea nr. 303/2004 se prevede CINE și PENTRU CE poate revoca un procuror de la vârful Parchetului de pe lângă ICCJ, DNA și DIICOT.

Revocarea implică trei factori decizionali:

  • propune ministrul justiției;
  • avizează CSM;
  • decide Președintele României.

Motivele de revocare sunt următoarele trei:

a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere (se descoperă că a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu aceasta, că are un interes personal în ocuparea funcției de conducere ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege, că la data numirii nu avea vechimea minimă necesară);

b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă (folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor), comportamentul şi comunicarea (comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere), asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale (capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă);

c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare (ceea ce implic sesizare adresată Inspecției Judiciare, trimiterea dosarului la secția de procurori a CSM, aplicarea unei sancțiuni, judecarea recursului la ICCJ).

Așadar, cu privire la procurorii care ocupă pozițiile de la vârful Ministerului Public, două chestiuni trebuie luate în considerare: pe de o parte, cine face numirea și conform căror criterii (pentru a împiedica influențele politice), iar pe de altă parte cine îi poate revoca din funcție și pentru ce motive (pentru a împiedica presiunile politice).

Așa cum am arătat, încă din 1968 la vârful Parchetului erau numite persoane (nu neaparat procurori) de către Legislativ, respectiv de către Executiv. Urmare a reformei din 2004-2005, s-a ajuns la concluzia ca numirea să o facă Președintele statului la propunerea ministrului justiției, dar cu avizul consultativ al CSM. Evident, este de dorit excluderea factorului politic de la numire, ceea ce implică ca procedura de recrutare să o desfășoare CSM, iar rolul Președintelui țării să fie doar pentru învestire formală, aspect acceptat de Curtea Constituțională prin decizia nr. 375/2005.

Dar aceeași grijă trebuie manifestată și cu privire la revocarea procurorilor șefi din funcțiile de conducere, aceasta fiind principala armă pe care politicul o deține cu privire la cariera lor. După mine, revocarea are trebui decisă de cel care face numirea, dar ea să survină numai la inițiativa CSM, în urma unor investigații făcute de Inspecția Judiciară.

15 comentarii »

  1. Sa intelegem ca Presedintele trebuie sa decida revocarea la initiativa CSM, iar ministrul justitiei sa nu aiba nici un rol. La numire, ministrul justitiei sa propuna, CSM sa aiba rolul principal, iar rolul Presedintelui sa fie doar unul formal. Deci, fara avizul pozitiv al CSM sa nu poata fi numit sau revocat nici un sef. In aceste conditii, atat ministrul justitiei cat si Presedintele ar putea lipsi din aceasta procedura si poate nu ar fi rau. Cum se exercita suverintatea popurului asupra justitiei ? Sau justitia este independenta si de popor ? Cum comentati urmatoarea propunere: Membrii CSM si Sefii parchetelor sa fie alesi prin vot direct, de popor, bineinteles dupa un filtru privind canditaturile ?

    Comentariu de Odaianu Alexandru — 13/03/2017 @ 8:46 PM | Răspunde

    • Evident ca justitia este independenta de popor. Scrie in Constitutie asta.
      Sefii parchetelor sa fie alesi de popor?! Propunerea este la fel de ridicola ca cea corelativa: nu vreti dvs ca poporul sa rezolve dosarele penale prin ridicare de maini?

      Comentariu de Cristi Danilet — 15/03/2017 @ 9:00 AM | Răspunde

    • Era o vreme in Romania cand exista tribunalul poporului…numai ca pe vremea aceea denumirea tarii era Republica Populara Romana…

      Comentariu de Voion — 15/03/2017 @ 1:46 PM | Răspunde

      • „DNA sa vina sa va ia ” este identic cu ce se striga in anii ‘ 50 contra capitalistilor. Diferenta este ca atunci strigau aia fara dinti ( clasa muncitoare ), acum striga intelectualii de la GDS si alti pierde vara ori pierde club pe la karaoke.

        Comentariu de vanda — 21/03/2017 @ 6:41 PM | Răspunde

        • si ziceti ca in anii 50 aveau DNA?? Tare! PS. Inteleg ca luati in deradere intelectualii, ca probabil nu apreciati decat injuratul pe net, nu si mirosul unei carti. Dar sa va luat ide astia care canta la karaoke, aici m-ati atins la corzile sensibile (alea vocale), drept pentru care va voi da ignor de acum incolo.

          Comentariu de Cristi Danilet — 31/03/2017 @ 8:52 AM | Răspunde

    • Se pare că avem o mare problemă. Nu e prima dată când, prin deciziile sale, CCR parcă ține cu tot dinadinsul să ne arate că devine/ a devenit, o anexă second hand a PSD. Nu e prima dată.
      Deși în cazul demiterii avem ”lanțul”: Propunere: Ministrul Justiției, Avizare: CSM, Decizie: Președintele, dacă Președintele va fi obligat să accepte demisia, acest lanț cade. CSM este un fel de .. ceva al cărui glas nu contează, Președintele devine un fel de notar care ia la cunoștință și confirmă DECIZIA LUATĂ DEJA DE MINISTRUL JUSTIȚIEI.

      Această decizie face pulbere întreaga logică a Constituției. A mai fost una legată de desemnarea unui premier. În constituție se spune că Președintele trebuie să se consulte cu partidul care a câștigat alegerile cu peste 50%. CCR spunea trebuie să acorde guvernarea și în cazul în care e vorba de o alianță … Între a fi obligat să se consulte i fi obligat să desemneze ce vrea majoritatea e o diferență ca de la cer la pământ.

      Bineînțeles că deciziile CCR nu au nici o legătură cu superimunitățile și cu acel cumul de venituri cu care au fost îndopați membrii ei de către puterea de acum… Aș fi curios cum se acordează infailibilitatea CCR și superimunitățile membrilor săi cu art 16 din Constituție.

      CURIOZITĂȚI PERSONALE

      Când vom reveni la denumirea Republica Socialistă România (cu acel rol conducător al Partidului).
      Știe cineva orarul curselor spre Congo?

      Comentariu de Blue Sorin — 30/05/2018 @ 8:02 PM | Răspunde

  2. Daca ministrul justitiei este numit politic, daca din cei 9 membri CSM un numar de 7 sunt apropiati puterii si numiti ca atare… in aceasta stare de fapt cum se poate vorbi de independenta fata de politic?

    Comentariu de adriana45miut — 13/03/2017 @ 9:48 PM | Răspunde

  3. Si totusi, paradoxal, sa stiti ca institutia cu denumirea Consiliul Superior al Magistraturii este independenta si agenda nu i-o face politicul. In ziua in care vom crede altceva, justitia va muri (nu va mai fi independenta, ceea ce este acelasi lucru cu a disparea) si vom putea pune lacat pe toate instantele judecatoresti…

    Comentariu de Voion — 19/03/2017 @ 12:13 AM | Răspunde

  4. […] citeasca putin legea sau, daca ii e lene sa caute  prin actele normative, sa citeasca blogul lui Cristian Danilet care descrie intr-unul dintre articolele sale de acum cateva lui procedura si motivele ce pot fi […]

    Pingback de Pleșoianu (PSD) cere ministrului Justiției să o revoce șefa DNA insa ministrul nu are aceasta atributie | | Vocea Clujului — 26/07/2017 @ 7:47 AM | Răspunde

  5. […] dat jos în trei cazuri care ține de cariera magistratului și pe care le-am arătat și analizat aici – or, toate acestea revin în competența CSM, căci doar această instituție are mapa […]

    Pingback de Decizia CCR 45/2018 si revocarea sefilor de la varful Ministerului Public | CRISTI DANILEŢ - judecător — 27/02/2018 @ 11:07 PM | Răspunde

  6. am citit articolul recent (de azi) de pe juridice.ro legat de propunere de revocare a actualului sef al DNA; am incercat sa comentez acolo dar nu sunt membru juridice si din câte am înteles ca sa fii membru juridice trebuie sa plătesti, ceea ce nu se justifică;
    revenind la articolul Dvs. de azi cred ca faceti oarecare erori de apreciere legate la efectele deciziilor CCR asupra legilor justitiei,
    deciziile CCR la care faceti Dvs. referire nu au produs efectele firesti invocate, respectiv consecinta juridica de a produce efecte de la data publicării in Monitorul Oficial, atata timp cat aceste legi ale justitiei nu au fost inca promulgate,
    legile justitiei (ma refer la modificarile operate de coalitia psd+alde+udmr) in forma iubita de infractorul care conduce Camera Deputatilor si prietenii sai nu este inca in vigoare,
    ca efect al admiterii intr-o foarte mica masura a sesizarilor de neconstitutionalitate depuse de parlamentarii opozitiei, legile (modificarile) au fost retrimise la autoritatea legiuitoare,
    prin urmare, in lipsa promulgarii legilor justitiei, publicarea deciziilor CCR nu are nici un efect juridic asupra procedurii de revocare a sefului DNA la propunerea ministrului justitiei,

    se poate discuta factual despre cum ar fi daca ar fi in vigoare modificarile la legile justitiei,
    dar atata timp cat nu sunt in vigoare este prematur,
    presedintele republicii poate si speram ca va refuza propunerea ministrului justitie de revocare din functie a actualului sef al DNA,
    tot asa cum speram ca nu va promulga modificarile al legile justitiei,
    speranta noastra ramane in Comisia de la Venetia, GRECO , etc,
    nadajduim ca aceste ultime autoritati vor exprima un punct de vedere transant si pe mai multe canale mediatice asupra incercarii de transformare a tarii intr-un paradis al infractorilor,
    altfel vom ajunge din nou un satelit al rusilor cum se pare ca se transforma si tarile din jurul nostru ce au operat modificari asupra statutului puterii judecatoresti

    Comentariu de omu singur — 28/02/2018 @ 11:16 AM | Răspunde

  7. Din start e greșit, legea NU prevede că președintele DECIDE. Citați corect textul juridic. Se poate apela la un elev de clasa a patra sau a cincea pentru un exemplu simplu, analiză pe text! Să ne amintim : întrebare- cine revocă?- răspuns – președintele- când revocă , de ce?- răspuns – la propunerea ministrului. Mai ales când procurorul își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului de justiție , este angajatul ministerului,al guvernului. Separarea puterilor în stat mai are importanță ? Vrem altfel, modificăm Constituția și gata!

    Comentariu de simplu — 28/02/2018 @ 2:00 PM | Răspunde

    • ați sesizat bine: textul este despre cine revocă, nu ce face – așadar, legea spune „Președintele (este cel care) revocă”, nu altcineva.

      Comentariu de Cristi Danilet — 28/02/2018 @ 10:16 PM | Răspunde

    • aprecierea Dvs. este eronata, presedintele republicii nu are rol decorativ,
      art. 80 din legea fundamentala precizeaza:
      1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
      (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

      el are puterea si obligatia de analiza a propunerii facute de ministru justitiei – membru al guvernului, guvern aprobat de parlament, parlament codus de cine cunoastem

      acuma, ca unii de comunishtii de azi si de ieri visează cum sa limiteze drepturile presedintelui republicii este o alta discutie,
      atata timp cat presedintele republicii vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice (unii autori le numesc puteri constituite in stat), astfel cum sunt ele enumerate in titlul III al legii fundamentale: palavrament, presedinte, guvern, autoritati publice si autoritate judecatoreasca,
      inseamna ca presedintele republicii are obligatia sa nu permita un abuz al guvernului fata de autoritatea judecatoreasca,

      ori ministeru public si inclusiv DNA fac parte in intelesul legii fundamentale din cadrul autoritatii judecăreşti – titlul III, cap. VI
      el are obligatia de a verifica daca si in ce masura visurile de sambata noaptea ale ministrului justitiei, copiate cu succesuri de la latrina 3 si foaia atasata luju, sunt sau nu intemeiate,

      asa ca sfatu meu este sa pui mana pe carte,
      traiesc cu speranta ca manipulatorii lui felics o sa ajunga odata si odata la locu lor,

      nici o lege nu poate acoperi hotia,

      iubesc tradarea dar urasc pe tradatori

      Comentariu de omu singur — 01/03/2018 @ 9:06 AM | Răspunde

  8. […] în procedura de revocare legea spune că motivele pentru a da jos un înalt procuror pot fi doar trei: când nu mai îndeplinește condițiile de la numire, când a fost sancționat disciplinar de CSM […]

    Pingback de Despre puterea politicului asupra carierei magistratilor: intre legalitate si abuz | CRISTI DANILEŢ - judecător — 17/04/2018 @ 10:15 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: