.
PRINCIPIUL SIMETRIEI NU SE APLICĂ ÎN MATERIE CONSTITUȚIONALĂ!
.
Am văzut că unii citează din decizia CCR de ieri care se referă la NUMIRE și invocă că în baza „principiului simetriei” argumentele pentru numire s-ar aplica și pentru REVOCARE.
.
Acum, să ne reamintim: în anul întâi la facultatea de Drept se învață drept constituțional, iar în anul doi se învață dreptul civil. Doar la această din urmă materie se vorbește de principiul simetriei actelor juridice, adică în dreptul privat, care privește persoanele, nicidecum în dreptul public, care privește autoritățile.
.
Dar să vedem ce spune CCR în două decizii celebre: „Bazându-şi soluţiile pe principiul simetriei, legiuitorul nu a ţinut seama de faptul că aplicarea acestui principiu în dreptul public, cu atât mai mult în dreptul constituţional, cu deosebire la organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice, nu este posibilă. Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă”. (dec. 147/2007 și dec. 731/2012)
CRISTI DANILEŢ - judecător 
A republicat asta pe Între realitate şi ipocrizie.
Comentariu de valentin ciuraru — 01/03/2018 @ 8:49 AM |
Asa este, aveti dreptate.
Cu toate acestea mai sunt unii care critica principiile si deciziile CCR.
Cu titlu de exemplu, Prof. univ. dr. Corneliu-Liviu Popescu de la Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Drept
Catedra de Drept public afirma sus si tare ca „Impredictibilitatea jurisprudenţei constituţionale române privind aplicabilitatea principiului simetriei juridice
Într-o perioadă de mai puţin de trei ani, judecătorul constituţional român a pronunţat trei soluţii diferite cu privire la aplicabilitatea şi efectele în dreptul public ale principiului simetriei juridice în contenciosul constituţional. Succesiv, jurisdicţia constituţională a aplicat principiul simetriei, decizând mai întâi că un text normativ contrar principiului simetriei este neconstituţional, apoi că un text normativ întemeiat pe principiul simetriei este neconstituţional, pentru a ajunge în cele din urmă la concluzia că principiul simetriei nu are valoare constituţională, fiind inaplicabil în controlul de constituţionalitate. Această evoluţie haotică şi nemotivată a jurisprudenţei constituţionale este contrară stabilităţii juridice, principiu fundamental într-un regim întemeiat pe preeminenţa dreptului.”
Acum eu ma gandesc la studentii de la drept….Asa ajung ei la concluzia ca mai bine invata drept de la absolventul de Facultate de Teologie Adventistă, pastorul Mihai Gadea….Sau pot invata mult drept de la absolventul de Universitate de Medicină şi Farmacie din Bucureşti-Facultatea de Pediatrie Mugur Ciuvica…
Comentariu de Andrei Voion — 01/03/2018 @ 11:03 AM |
Pornind de la declaratia publica facuta de un fost presedinte de CCR, in urma cu cativa ani, conform careia, CCR este o autoritate autonoma politico-juridica, am curaj sa fac urmatorul pariu: desi principiul simetriei formelor in acest moment nu se aplica in dreptul public, chiar in baza deciziilor CCR pe care le-ati invocat, nimic si nimeni nu va impedica actuala CCR, daca va fi sesizata, sa isi schimbe jurisprudenta, pe motivul ca asa cum „viata evolueaza” si jurisprundenta „evolueaza”.
Sunt sigur ca voi castiga pariul, cu conditia ca CCR sa fie sesizata, iar argumentuil meu este ca, in urma adoptarii proiectului de lege referitor la imunitatea si statututul judecatorilor CCR s-au creat premisele ca actul de urmarire penala impotriva unui judecator (sau mai multor judecatori) CCR sa fie conditionat de votul a 2/3 in numarul lor. Fiind numiti politic si cu un rang pe care nici macar Comisarii poporului din URSS nu l-au avut, totul va gravita in jurul lor, dovedind ca „viata evolueaza”, iar daca viata evolueaza si „jurisprudenta evolueaza”.
Ca sa fiu si mai direct, probabiol CCR va avea de solutionat in acelasi timp duoa conflicte constitutionale intre autoritati, respectiv:
– un conflict intre Predinte si Guvern, in privinta revocarii procurorului sef al DNA;
– un conflict intre Presedinte si Parlament, in privinta statutului judecatorilor CCR.
Comentariu de area — 01/03/2018 @ 11:41 AM |
Fiind norme juridice se interpreteaza in sensul producerii de efecte juridice, ce duc la nasterea de raporturi juridice ce au ca obiect drepturile si obligatiile partilor!
M.J. TUDOREL, actioneaza in apararea drepturilor cetatenilor; procurorul sef DNA nu este cetatean roman?
In Guvern sunt persoane judecate in prima instanta „vinovate de luare de mita” dar se arata de primul ministru ca este alaturi de ei pentru ca „sunt la greu”
Este o discriminare!. Tin in Guvern asemenea persoane pentru a fi „Scolati” cum sa fure in continuare; cum sa incalce drepturile milionelor de cetateni, prin instigare la nerespectarea contractelor de munca, a efectelor acestora; ex. Olguta?
Pana cand?
Ministrul Justitiei are dreptul sa calomnieze o persoana ce respecta legea si atributiile de serviciu? Cine ii confera aceasta putere de a fi pentru unii muma si pentru altii ciuma?
Cu respect!
Comentariu de Vasile Prian — 01/03/2018 @ 2:31 PM |
Prin componenta (politica, indeosebi!), origini politice, juridice, si nu in ultimul rand, competenta profesionala in spatiul juridic, actuala CCR ar putea fi in stare de orice. Dovedind, si nu numai acum (vezi, printre altele, reducerile de salariu din timpul crizei economice in vremea guvernarii Basescu-Boc), ca membrii CCR sunt alesii dintre alesi!!!
Comentariu de Mircea M. Cociu — 01/03/2018 @ 3:08 PM |
Eu ma intreb daca principiul LOGICI, al RAȚIUNII și CONȘTIINȚEI primează în DREPTUL din Romania
Comentariu de Marcusanu Aurel — 02/03/2018 @ 3:27 PM |