CRISTI DANILEŢ – judecător

06/02/2017

O luam de la capat: proiect de lege privind modificarea Codurilor

Filed under: 0. NOUTATI,CSM,MJ,politic — Cristi Danilet @ 3:53 PM
Tags: ,

COLEGIUL MEDICILOR - DECIZIEUPDATE, 07.02.2017: MJ a retras acest proiect de lege – vezi comunicat.

Guvernul încearcă iar modificarea codurilor, de această dată prin lege. Doar că…modificările reiau prevederile controversate din OUG de marți noapte la care însuși Guvernul a renunțat duminică. În mod curios, deși ieri Ministerul Justiției a trimis pe fax și azi prin curier documentul la CSM pentru avizare (număr de înregistrare 2/20578/05.02.20177), după cum reiese și din comunicatul oficial al CSM, azi informează că nu ar intenționa modificări la coduri, după ce ieri seară Guvernul a anunțat că nu își asumă acum accest proiect de lege.

Guvernul ne-a argumentat că este o urgență în a modifica codurile marți noapte pentru a le pune în acord cu unele decizii ale CCR. Așa a apărut OUG 13/2017. Citind-o, am arătat că modificările propuse exced cerințelor CCR. Mai mult, nu se justifica urgența din moment de OUG prevedea un termen de 10 zile pentru aplicarea celor mai importante prevederi ale sale. Urmare a reacției magistraților și a societății civile, Guvernul a adoptat duminică OUG 14/2017 care a abrogat ordonanța de marți.

Tot duminică, Guvernul a decis să preia modificările din OUG 13/2017 într-un proiect de lege. Iată mai jos modificările propuse în acest nou document:

  • se extinde nepedepsirea favorizării făptuitorului la afini – la fel ca în OUG 13, nu a cerut CCR această modificare;
  • se extinde nepedepsirea celor care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative  – la fel ca în OUG 13, nu a cerut CCR;
  • abuzul în serviciu – se preia cerința din decizia CCR 405/2016 cu privire la încălcarea atribuțiilor de serviciu doar dacă sunt prevăzute în lege, OG sau OUG; se renunță la pragul de 200.000 lei pentru prejudiciu, prevăzut de OUG 13. Dar din nou se extind modificările la ceea ce nu a cerut CCR, reluându-se prevederi identice din OUG 13: se reduce pedeapsa de la 2-7 ani închisoare la 6 luni-3 ani sau amendă și se elimină obligativitatea pentru judecător de a interzice celui condamnat să nu mai exercite funcția pentru 1-5 ani; se reduce drastic pedeapsa pentru abuz în serviciu prin discriminare, de la 2-7 ani la o lună-un an sau amendă; nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
  • neglijența în serviciu nu va mai fi infracțiune – la fel ca în OUG 13, nu a cerut CCR;
  • conflict de interese – arată la fel ca în OUG 13; CCR a cerut în decizia 603/2015 lămurirea sintagmei „raporturi comerciale”. Dar în loc de aceasta, sintagma se elimină cu totul; la fel, se elimină încă două ipoteze când se comite infracțiunea de conflict de interese și pe care CCR nu le-a analizat (raporturi de muncă, donații și cadouri);
  • pentru șoferii băuți – la fel ca în OUG 13, modificarea e impusă de dec.CCR 732/2014;
  • rezolvarea acțiunii civile în caz de prescripție – la fel ca în OUG 13, modificare impusă de decizia 586/2016 ( dar care în mod straniu nu apare în OUG 14);
  • prelungire control judiciar – sunt modificări impuse de dec. 614/2016;
  • denunțul se va introduce în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei – la fel ca în OUG 13, dar nu a cerut CCR această modificare; tot nu se prevede o sancțiune a nerespectării acestui termen. În mod ciudat, pentru 5 zile această dispoziție introdusă prin OUG 13 a fost în vigoare, prin OUG 14 s-a renunțat la ea, dar văd că iar se dorește a fi introdusă.

Documentul a fost întocmit ieri la Ministerul Justiției. A fost primit azi de către CSM și a fost trimis la instanțe și parchete pentru a exprima un punct de vedere până la 10 februarie. El poate fi accesat aici: proiectcpsicpp-proiectnou

Anunțuri

25 comentarii »

  1. Cine ne ajuta cu un draft de scrisoare sa trimitem parlamentarilor si sa incercam sa-i convingem fie sa voteze impotriva sau sa faca amendamente care sa continue lupta anti-coruptie nu sa o opreasca?

    Comentariu de Catalina Rosca — 06/02/2017 @ 4:23 PM | Răspunde

    • Majoritatea parlamentarilor voteaza cum le cere partidul, asa caci partidul trebuie convins sa continue lupta anticoruptie.

      Comentariu de rocambole — 06/02/2017 @ 5:43 PM | Răspunde

      • Ma gandesc ca asta e momentul in care unii membri de partid se pot dezice de Dragnea & Comp. Au fost cateva demisii importante in PSD zilele acestea. Daca presiunea continua individual poate mai schimbam cateva opinii. In functie de judet, daca mai castigam unul, doua voturi exista o sansa. Nu ma pricep la proceduri juridice, dar daca putem influenta in vreun fel situatia, eu as incerca.

        Comentariu de Catalina Rosca — 06/02/2017 @ 6:53 PM | Răspunde

  2. Vorba românului: ”Aceeași Mărie cu altă pălărie” . De ce nu se mai impune incriminarea neglijenței în serviciu, tot nu am înțeles.Se consideră că în România perfecțiunea și corectitudinea au atins cote maxime, dar probabil doar virtual…..

    Comentariu de Olguța Lungu — 06/02/2017 @ 4:48 PM | Răspunde

    • Cum nu ati inteles stimata doamna, nu este foarte greu de inteles. Nu se mai impune incriminarea neglijenței în serviciu pentru ca cei din ministere, primarii, soocietati comerciale, etc. sa poata ,,fura”, fara sa fie trasi la raspundere.

      Comentariu de rocambole — 11/02/2017 @ 9:12 PM | Răspunde

  3. […] “Guvernul încearcă iar modificarea codurilor, de această dată prin lege. Doar că…modificările reiau prevederile controversate din OUG de marți noapte la care însuși Guvernul a renunțat duminică”, arată judecătorul Cristi Danileţ. Mai multe explicaţii AICI […]

    Pingback de Săptămâna începe cu încă un protest. “Continuăm. Altă întrebare” | www.actualdecluj.ro — 06/02/2017 @ 5:50 PM | Răspunde

  4. Faptul caci modificările la Codul Penal din proiectul Guvernului reiau prevederile controversate din OUG de marți noapte, demonstreaza ,,cat de mult tine” Guvernul la parerea specialistilor si a societatii civile, cu privire la aceste modificari. Consider caci Guvernul si Parlamentul ar trebui sa tina seama de parerea specialistilor ( CSM, ICCJ, Parchetul General si DNA), iar specialistii ar trebui sa tina seama de parerea societatii civile, si a romanilor in general, cu privire la aceste modificari.
    1)Curtea Constitutionala a decis ca sintagma ”in mod defectuos”, cuprinsa in definirea abuzului in serviciu in Codul penal, sa fie inlocuita cu sintagma „prin incalcarea legii”. Dupa parerea dvs., ce se intelege sau ar trebui sa se inteleaga prin lege:
    a)doar actele normative emise de Parlament (Constitutia, legile organice şi ordinare ) si Guvern ( OUG si O)
    b) pe langa cele de la pct.a), ar trebui sa se inteleaga si:
    -decretele (acte emise de catre şeful statului);
    -acte ale organelor centrale executive( hotrâri, ordonane, instruciuni, elaborate de guvern, ministere sau alte organe centrale de stat);
    -acte ale organelor locale (prefectur, primrie, diverse agenii, inspectorate, ş.a.)
    – fisa postului, regulamentul de ordine interioara sau alte reglementari similare.
    2)Dupa parerea dvs. exista o justificare credibila cu privire la introducerea pentru denunț a unui termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

    Comentariu de rocambole — 06/02/2017 @ 7:23 PM | Răspunde

      1. Eu nu imi permit pareri. Cititi Decizia CCR, spune in mod clar ce este „lege”.
      2. Aia cu denunțul este o prostie. Inclusiv juridica.

      Comentariu de Cristi Danilet — 06/02/2017 @ 11:08 PM | Răspunde

      • 1) Am revazut Decizia CCR, si se pare caci CCR intelege prin lege=legislatia primara, adica legile adoptate de parlament si ordonantele emise de guvern. In Codul muncii ( care este o lege) se spuna caci salariatul are Obligatia de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului. In cazul in care un salariat nu respecta atributiile ce ii revin conform fisei postului iar prin aceasta produce o vatamare a drepturilor unei persoane, poate fi considerata fapta salariatului abuz in serviciu ?
        2)In cazul in care raspunsul este NU, se poate ajunge la situatii in care un salariat, prin nerespectarea atributiilor ce ii revin conform fisei postului sau regulamentului de ordine interioara sa produca un prejudiciu enorm, de ex. de 1 milon de euro ( care conform CP inseamna consecinte deosebit de grave ), si totusi el sa nu poata fi tras la raspundere penala ?

        Comentariu de rocambole — 07/02/2017 @ 7:29 PM | Răspunde

          1. Nu, caci e vorba de obligatii din fisa postului. Poate fi vorba de o abatere disciplinara sau o raaspundere civila, dar nu de una penala.
          2. vedeti 1.

          Comentariu de Cristi Danilet — 09/02/2017 @ 7:36 PM | Răspunde

  5. Poate este o naivitate din partea mea dar doresc sa va intreb daca in Romania este incrimnat ABUZUL DE INCREDERE printr-un mod legal?

    In alte tari civilizate ori nu este incriminat ABUZUL DE INCREDERE ?

    Comentariu de Adriana Miut — 07/02/2017 @ 4:19 AM | Răspunde

  6. Cum sunt recuperate prejudiciile in alte state din lumea civilizata si de ce in Romania aceste recuperari nu sunt operationale?

    Am indraznit sa repostez pe pagina mea de facebook unele din explicatiile dvs. fara sa va cer acordul. Daca acest lucru nu-mi este permis, va rog sa imi spuneti si voi sterge postarile in cauza. Multumesc!

    Comentariu de Adriana Miut — 07/02/2017 @ 4:40 AM | Răspunde

    • Postarile mele sunt publice, cat timp indicati autorul le puteti prelua si eu va multumesc!
      Nu stiu cum e in alte tari, dar noi tocmai am inventat ANABI!

      Comentariu de Cristi Danilet — 07/02/2017 @ 12:56 PM | Răspunde

      • In privinta recuperarii unor prejudicii, este clar caci cineva nu isi face treaba. Cum este posibil ca din 2014 si pana in prezent, din prejudiciul de 63 de milioane de euro produs de Voiculescu sa se recupereze doar 3%, adica aprox. 2 milioane de euro ?

        Comentariu de rocambole — 07/02/2017 @ 7:05 PM | Răspunde

        • In plus, consider caci orice gratiere sau liberare conditionata ar trebui STRICT CONDITIONATA de achitarea in intregime a prejudiciului.

          Comentariu de rocambole — 07/02/2017 @ 7:50 PM | Răspunde

  7. Dle judecator asa cum am scris in comentariul meu din articolul dvs din Contributors consider ca din tot ce are legea de mai sus asa cum aratati dvs ca se doreste in Lege(ca si in ordonanta 13) sunt acceptable doar::
    1) extinderea nepedepsirea favorizării făptuitorului la afini – la fel ca în OUG 13 chiar daca nu a cerut CCR această modificare, din motivul expus si acolo in sensul ca in relatiile de familie nu e cazul sa facem discriminari intre rudele apropiate ale faptuitorului si cele ale sotului acestuia , nu suntem la o relatie de mostenire;
    2) acceptabila la prevederea privind abuzul in serviciu doar cea privind „cerința din decizia CCR 405/2016 cu privire la încălcarea atribuțiilor de serviciu doar dacă sunt prevăzute în lege, OG sau OUG” cu completatrea ceruta si de dvs ca prin lege sa se intelraga sensul largo stricto al acesteia adica acte normative pana la nivel de comuna;
    3) trebuie respectata la art prvitor la conflict de interese doar in mod strict si corect decizia CCR 603/2015 adica doar lămurirea sintagmei „raporturi comerciale”.;
    4) pastrate prevederile de la sfarsitul textului dvs si cu care sunteti de acord: pentru șoferii băuți – la fel ca în OUG 13, modificarea e impusă de dec.CCR 732/2014;
    rezolvarea acțiunii civile în caz de prescripție – la fel ca în OUG 13, modificare impusă de decizia 586/2016 ( dar care în mod straniu nu apare în OUG 14);
    prelungire control judiciar – sunt modificări impuse de dec. 614/2016;
    5) restul prevederilor date la cos caci din cauza lor au inceput pe buna dreptate mitingul de protest amplificat apoi si de procedura josnica folosita

    Cred ca pina in 15 zile CSM va da un aviz corect acestei legi adica cu modificarle propuse de ratiunea cea nestrambata de complicitatea cu infractorul.
    De fapt nu ma deosebesc de dvs decat in ce priveste notiunea de familie largita pe care eu o consider coreta in aceasta speta de cod penal.
    As fi curios daca considerati ca v-am inteles bine si ce parere aveti despre opinia mea divergenta(oricum nu este o divergenta majora , ci doar un punct de vedere deosebit din motivele aratate) Va multumesc

    Comentariu de Ion Adrian — 07/02/2017 @ 10:18 AM | Răspunde

    • Eu am aratat ca nu tine justificarea „Am făcut modificările impuse de deciziile CCR” ce aparține Guvernului, neafirmând că modificările ar trebui sau nu făcute.
      1. nu e nicio nediscriminarea între rude și afini! Eu va intreb: daca iei in considerare afinul de gradul 2 dar nu iei in considerare ruda de gradul 3 nu ar fi…nediscriminare??
      2. mi se pare ca decizia CCR 405/2016 CCR e clara;
      3, 4, 5. da;

      Comentariu de Cristi Danilet — 07/02/2017 @ 12:53 PM | Răspunde

      • La 1 : trebuie sa te opresti undeva dar mie mi se pare ca in asemenea situatii mai sensibile nu poti lucra cu principiul de la mostenitori dar in fine este o problema de optica, sunt ambele acceptabile si fiecare cu motivele lor
        la 2 ati explicat ca in acea decizie se intelege termenul de lege in sensul sau mai larg si eu tot in acord cu asta am scris ce am scris

        Comentariu de Ion Adrian — 08/02/2017 @ 9:35 PM | Răspunde

  8. Nu credeti ca, totusi, este o sanctiune cam aspra? in fond, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei nu garantul excluderii magistratilor. Sunt curios si o comparatie intre tarile UE, cati judecatori au fost dati afara in ultimii ani in UE si cati au fost debarcati in Romania…

    Comunicat de presă privind sancţionarea disciplinară a doamnei Camelia Bogdan, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti

             În şedinţa de azi, 8 februarie 2017, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva doamnei Camelia Bogdan, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti.
             În temeiul prevederilor art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Secţia pentru judecători a aplicat doamnei judecător sancţiunea disciplinară constând în “excluderea din magistratură” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. b) din acelaşi act normativ - „ încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”.
    

    Hotărârea secţiei va cuprinde, alături de alte elemente prevăzute de lege, descrierea faptei pentru care s-a aplicat sancţiunea disciplinară menţionată, urmând a fi redactată şi publicată pe site-ul Consiliului http://www.csm1909.ro în termen de 20 de zile de la pronunţare.
    Aceasta poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Comentariu de Andrei Voion — 09/02/2017 @ 12:23 PM | Răspunde

    • Eu nu mai fac parte din CSM.

      Comentariu de Cristi Danilet — 09/02/2017 @ 7:28 PM | Răspunde

    • Se pare caci a avut cineva interes sa se dea o astfel de hotarare. Mai sunt judecatori care au gresit la fel sau chiar mai grav si impotriva lor nu s-a luat o astfel de hotarare.

      Comentariu de rocambole — 11/02/2017 @ 9:29 PM | Răspunde

  9. 1)Dl judecator, cand in 2 legi, una organica si una ordinara, exista prevederi contrare, de care trebuie sa se tina seama?
    2)Daca intre unele prevederi ale Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei si ale Comisiei de la Venetia exista contradictii, de care trebuie sa se tina seama ?

    Comentariu de rocambole — 11/02/2017 @ 9:39 PM | Răspunde

      1. De ultima publicata in M.Of
      2. De Conventie (care e contract), nu de Opinia C.Venetiei (care e un comentariu).

      Comentariu de Cristi Danilet — 12/02/2017 @ 3:54 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: