UPDATE, 07.02.2017: MJ a retras acest proiect de lege – vezi comunicat.
Guvernul încearcă iar modificarea codurilor, de această dată prin lege. Doar că…modificările reiau prevederile controversate din OUG de marți noapte la care însuși Guvernul a renunțat duminică. În mod curios, deși ieri Ministerul Justiției a trimis pe fax și azi prin curier documentul la CSM pentru avizare (număr de înregistrare 2/20578/05.02.20177), după cum reiese și din comunicatul oficial al CSM, azi informează că nu ar intenționa modificări la coduri, după ce ieri seară Guvernul a anunțat că nu își asumă acum accest proiect de lege.
Guvernul ne-a argumentat că este o urgență în a modifica codurile marți noapte pentru a le pune în acord cu unele decizii ale CCR. Așa a apărut OUG 13/2017. Citind-o, am arătat că modificările propuse exced cerințelor CCR. Mai mult, nu se justifica urgența din moment de OUG prevedea un termen de 10 zile pentru aplicarea celor mai importante prevederi ale sale. Urmare a reacției magistraților și a societății civile, Guvernul a adoptat duminică OUG 14/2017 care a abrogat ordonanța de marți.
Tot duminică, Guvernul a decis să preia modificările din OUG 13/2017 într-un proiect de lege. Iată mai jos modificările propuse în acest nou document:
- se extinde nepedepsirea favorizării făptuitorului la afini – la fel ca în OUG 13, nu a cerut CCR această modificare;
- se extinde nepedepsirea celor care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative – la fel ca în OUG 13, nu a cerut CCR;
- abuzul în serviciu – se preia cerința din decizia CCR 405/2016 cu privire la încălcarea atribuțiilor de serviciu doar dacă sunt prevăzute în lege, OG sau OUG; se renunță la pragul de 200.000 lei pentru prejudiciu, prevăzut de OUG 13. Dar din nou se extind modificările la ceea ce nu a cerut CCR, reluându-se prevederi identice din OUG 13: se reduce pedeapsa de la 2-7 ani închisoare la 6 luni-3 ani sau amendă și se elimină obligativitatea pentru judecător de a interzice celui condamnat să nu mai exercite funcția pentru 1-5 ani; se reduce drastic pedeapsa pentru abuz în serviciu prin discriminare, de la 2-7 ani la o lună-un an sau amendă; nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
- neglijența în serviciu nu va mai fi infracțiune – la fel ca în OUG 13, nu a cerut CCR;
- conflict de interese – arată la fel ca în OUG 13; CCR a cerut în decizia 603/2015 lămurirea sintagmei „raporturi comerciale”. Dar în loc de aceasta, sintagma se elimină cu totul; la fel, se elimină încă două ipoteze când se comite infracțiunea de conflict de interese și pe care CCR nu le-a analizat (raporturi de muncă, donații și cadouri);
- pentru șoferii băuți – la fel ca în OUG 13, modificarea e impusă de dec.CCR 732/2014;
- rezolvarea acțiunii civile în caz de prescripție – la fel ca în OUG 13, modificare impusă de decizia 586/2016 ( dar care în mod straniu nu apare în OUG 14);
- prelungire control judiciar – sunt modificări impuse de dec. 614/2016;
- denunțul se va introduce în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei – la fel ca în OUG 13, dar nu a cerut CCR această modificare; tot nu se prevede o sancțiune a nerespectării acestui termen. În mod ciudat, pentru 5 zile această dispoziție introdusă prin OUG 13 a fost în vigoare, prin OUG 14 s-a renunțat la ea, dar văd că iar se dorește a fi introdusă.
Documentul a fost întocmit ieri la Ministerul Justiției. A fost primit azi de către CSM și a fost trimis la instanțe și parchete pentru a exprima un punct de vedere până la 10 februarie. El poate fi accesat aici: proiectcpsicpp-proiectnou
CRISTI DANILEŢ - judecător 
Cine ne ajuta cu un draft de scrisoare sa trimitem parlamentarilor si sa incercam sa-i convingem fie sa voteze impotriva sau sa faca amendamente care sa continue lupta anti-coruptie nu sa o opreasca?
Comentariu de Catalina Rosca — 06/02/2017 @ 4:23 PM |
Majoritatea parlamentarilor voteaza cum le cere partidul, asa caci partidul trebuie convins sa continue lupta anticoruptie.
Comentariu de rocambole — 06/02/2017 @ 5:43 PM |
Ma gandesc ca asta e momentul in care unii membri de partid se pot dezice de Dragnea & Comp. Au fost cateva demisii importante in PSD zilele acestea. Daca presiunea continua individual poate mai schimbam cateva opinii. In functie de judet, daca mai castigam unul, doua voturi exista o sansa. Nu ma pricep la proceduri juridice, dar daca putem influenta in vreun fel situatia, eu as incerca.
Comentariu de Catalina Rosca — 06/02/2017 @ 6:53 PM |
Vorba românului: ”Aceeași Mărie cu altă pălărie” . De ce nu se mai impune incriminarea neglijenței în serviciu, tot nu am înțeles.Se consideră că în România perfecțiunea și corectitudinea au atins cote maxime, dar probabil doar virtual…..
Comentariu de Olguța Lungu — 06/02/2017 @ 4:48 PM |
Cum nu ati inteles stimata doamna, nu este foarte greu de inteles. Nu se mai impune incriminarea neglijenței în serviciu pentru ca cei din ministere, primarii, soocietati comerciale, etc. sa poata ,,fura”, fara sa fie trasi la raspundere.
Comentariu de rocambole — 11/02/2017 @ 9:12 PM |
[…] “Guvernul încearcă iar modificarea codurilor, de această dată prin lege. Doar că…modificările reiau prevederile controversate din OUG de marți noapte la care însuși Guvernul a renunțat duminică”, arată judecătorul Cristi Danileţ. Mai multe explicaţii AICI […]
Pingback de Săptămâna începe cu încă un protest. “Continuăm. Altă întrebare” | www.actualdecluj.ro — 06/02/2017 @ 5:50 PM |
Faptul caci modificările la Codul Penal din proiectul Guvernului reiau prevederile controversate din OUG de marți noapte, demonstreaza ,,cat de mult tine” Guvernul la parerea specialistilor si a societatii civile, cu privire la aceste modificari. Consider caci Guvernul si Parlamentul ar trebui sa tina seama de parerea specialistilor ( CSM, ICCJ, Parchetul General si DNA), iar specialistii ar trebui sa tina seama de parerea societatii civile, si a romanilor in general, cu privire la aceste modificari.
1)Curtea Constitutionala a decis ca sintagma ”in mod defectuos”, cuprinsa in definirea abuzului in serviciu in Codul penal, sa fie inlocuita cu sintagma „prin incalcarea legii”. Dupa parerea dvs., ce se intelege sau ar trebui sa se inteleaga prin lege:
a)doar actele normative emise de Parlament (Constitutia, legile organice şi ordinare ) si Guvern ( OUG si O)
b) pe langa cele de la pct.a), ar trebui sa se inteleaga si:
-decretele (acte emise de catre şeful statului);
-acte ale organelor centrale executive( hotrâri, ordonane, instruciuni, elaborate de guvern, ministere sau alte organe centrale de stat);
-acte ale organelor locale (prefectur, primrie, diverse agenii, inspectorate, ş.a.)
– fisa postului, regulamentul de ordine interioara sau alte reglementari similare.
2)Dupa parerea dvs. exista o justificare credibila cu privire la introducerea pentru denunț a unui termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Comentariu de rocambole — 06/02/2017 @ 7:23 PM |
Comentariu de Cristi Danilet — 06/02/2017 @ 11:08 PM |
1) Am revazut Decizia CCR, si se pare caci CCR intelege prin lege=legislatia primara, adica legile adoptate de parlament si ordonantele emise de guvern. In Codul muncii ( care este o lege) se spuna caci salariatul are Obligatia de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului. In cazul in care un salariat nu respecta atributiile ce ii revin conform fisei postului iar prin aceasta produce o vatamare a drepturilor unei persoane, poate fi considerata fapta salariatului abuz in serviciu ?
2)In cazul in care raspunsul este NU, se poate ajunge la situatii in care un salariat, prin nerespectarea atributiilor ce ii revin conform fisei postului sau regulamentului de ordine interioara sa produca un prejudiciu enorm, de ex. de 1 milon de euro ( care conform CP inseamna consecinte deosebit de grave ), si totusi el sa nu poata fi tras la raspundere penala ?
Comentariu de rocambole — 07/02/2017 @ 7:29 PM |
Comentariu de Cristi Danilet — 09/02/2017 @ 7:36 PM |
1)Multumesc pentru raspuns. Este clar, caci cu ,,ajutorul” CCR, unii politicieni penali vor scapa de condamnare, iar functionarii( publici ) vor putea ,,fura” mai usor si vor putea fi trasi la raspundere mai greu.
2)Dupa parerea mea, aceasta CCR ( ai carei membri sunt numiti politic iar unii dintre ei n-au judecat in viata lor vreo cauza) ar trebui desfiintata cat mai urgent prin modificarea Constitutiei, iar atributiile CCR sa fie transferate ICCJ.
Comentariu de rocambole — 11/02/2017 @ 9:24 PM |
Poate este o naivitate din partea mea dar doresc sa va intreb daca in Romania este incrimnat ABUZUL DE INCREDERE printr-un mod legal?
In alte tari civilizate ori nu este incriminat ABUZUL DE INCREDERE ?
Comentariu de Adriana Miut — 07/02/2017 @ 4:19 AM |
de incredere sau de serviciu? da ca e abuzul in serviciu, atunci vedeti putin cum e in alte state, aici https://www.vice.com/ro/article/abuz-serviciu-ue
Comentariu de Cristi Danilet — 07/02/2017 @ 1:10 PM |
Nu doresc sa polemizez dar poate ca eu sunt intr-o eroare. Cand un primar ales, ministru numit de o majoritate aleasa devin ordonatori de credite – vezi banii contribuabililor la buget – ei sunt investiti cu o functie de serviciu public si au fost alesi pe baza increderii celor care i-au votat pentru reprezenta interesele acestora. Se pare ca nu-i asa. Ei nu trebuie sa dea socoeala nimanui despre ce fac cu banii?
In ce priveste CCR sustin ca trebuie depolitizata, mai ales ca sunt mutli fosti judecatori si procurori care au sevit justitia comunista si care sunt fie ivulnerabili, fi obedienti din veche obedienta in fata puterii. Am cautat CV-urile membrilor CCR si am ajuns la aceasta concluzie.
Comentariu de Adriana Miut — 22/04/2017 @ 7:51 PM |
Cum sunt recuperate prejudiciile in alte state din lumea civilizata si de ce in Romania aceste recuperari nu sunt operationale?
Am indraznit sa repostez pe pagina mea de facebook unele din explicatiile dvs. fara sa va cer acordul. Daca acest lucru nu-mi este permis, va rog sa imi spuneti si voi sterge postarile in cauza. Multumesc!
Comentariu de Adriana Miut — 07/02/2017 @ 4:40 AM |
Postarile mele sunt publice, cat timp indicati autorul le puteti prelua si eu va multumesc!
Nu stiu cum e in alte tari, dar noi tocmai am inventat ANABI!
Comentariu de Cristi Danilet — 07/02/2017 @ 12:56 PM |
In privinta recuperarii unor prejudicii, este clar caci cineva nu isi face treaba. Cum este posibil ca din 2014 si pana in prezent, din prejudiciul de 63 de milioane de euro produs de Voiculescu sa se recupereze doar 3%, adica aprox. 2 milioane de euro ?
Comentariu de rocambole — 07/02/2017 @ 7:05 PM |
In plus, consider caci orice gratiere sau liberare conditionata ar trebui STRICT CONDITIONATA de achitarea in intregime a prejudiciului.
Comentariu de rocambole — 07/02/2017 @ 7:50 PM |
si eu.
Comentariu de Cristi Danilet — 09/02/2017 @ 7:33 PM |
Dle judecator asa cum am scris in comentariul meu din articolul dvs din Contributors consider ca din tot ce are legea de mai sus asa cum aratati dvs ca se doreste in Lege(ca si in ordonanta 13) sunt acceptable doar::
1) extinderea nepedepsirea favorizării făptuitorului la afini – la fel ca în OUG 13 chiar daca nu a cerut CCR această modificare, din motivul expus si acolo in sensul ca in relatiile de familie nu e cazul sa facem discriminari intre rudele apropiate ale faptuitorului si cele ale sotului acestuia , nu suntem la o relatie de mostenire;
2) acceptabila la prevederea privind abuzul in serviciu doar cea privind „cerința din decizia CCR 405/2016 cu privire la încălcarea atribuțiilor de serviciu doar dacă sunt prevăzute în lege, OG sau OUG” cu completatrea ceruta si de dvs ca prin lege sa se intelraga sensul largo stricto al acesteia adica acte normative pana la nivel de comuna;
3) trebuie respectata la art prvitor la conflict de interese doar in mod strict si corect decizia CCR 603/2015 adica doar lămurirea sintagmei „raporturi comerciale”.;
4) pastrate prevederile de la sfarsitul textului dvs si cu care sunteti de acord: pentru șoferii băuți – la fel ca în OUG 13, modificarea e impusă de dec.CCR 732/2014;
rezolvarea acțiunii civile în caz de prescripție – la fel ca în OUG 13, modificare impusă de decizia 586/2016 ( dar care în mod straniu nu apare în OUG 14);
prelungire control judiciar – sunt modificări impuse de dec. 614/2016;
5) restul prevederilor date la cos caci din cauza lor au inceput pe buna dreptate mitingul de protest amplificat apoi si de procedura josnica folosita
Cred ca pina in 15 zile CSM va da un aviz corect acestei legi adica cu modificarle propuse de ratiunea cea nestrambata de complicitatea cu infractorul.
De fapt nu ma deosebesc de dvs decat in ce priveste notiunea de familie largita pe care eu o consider coreta in aceasta speta de cod penal.
As fi curios daca considerati ca v-am inteles bine si ce parere aveti despre opinia mea divergenta(oricum nu este o divergenta majora , ci doar un punct de vedere deosebit din motivele aratate) Va multumesc
Comentariu de Ion Adrian — 07/02/2017 @ 10:18 AM |
Eu am aratat ca nu tine justificarea „Am făcut modificările impuse de deciziile CCR” ce aparține Guvernului, neafirmând că modificările ar trebui sau nu făcute.
1. nu e nicio nediscriminarea între rude și afini! Eu va intreb: daca iei in considerare afinul de gradul 2 dar nu iei in considerare ruda de gradul 3 nu ar fi…nediscriminare??
2. mi se pare ca decizia CCR 405/2016 CCR e clara;
3, 4, 5. da;
Comentariu de Cristi Danilet — 07/02/2017 @ 12:53 PM |
La 1 : trebuie sa te opresti undeva dar mie mi se pare ca in asemenea situatii mai sensibile nu poti lucra cu principiul de la mostenitori dar in fine este o problema de optica, sunt ambele acceptabile si fiecare cu motivele lor
la 2 ati explicat ca in acea decizie se intelege termenul de lege in sensul sau mai larg si eu tot in acord cu asta am scris ce am scris
Comentariu de Ion Adrian — 08/02/2017 @ 9:35 PM |
Nu credeti ca, totusi, este o sanctiune cam aspra? in fond, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei nu garantul excluderii magistratilor. Sunt curios si o comparatie intre tarile UE, cati judecatori au fost dati afara in ultimii ani in UE si cati au fost debarcati in Romania…
Comunicat de presă privind sancţionarea disciplinară a doamnei Camelia Bogdan, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti
Hotărârea secţiei va cuprinde, alături de alte elemente prevăzute de lege, descrierea faptei pentru care s-a aplicat sancţiunea disciplinară menţionată, urmând a fi redactată şi publicată pe site-ul Consiliului http://www.csm1909.ro în termen de 20 de zile de la pronunţare.
Aceasta poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Comentariu de Andrei Voion — 09/02/2017 @ 12:23 PM |
Eu nu mai fac parte din CSM.
Comentariu de Cristi Danilet — 09/02/2017 @ 7:28 PM |
Se pare caci a avut cineva interes sa se dea o astfel de hotarare. Mai sunt judecatori care au gresit la fel sau chiar mai grav si impotriva lor nu s-a luat o astfel de hotarare.
Comentariu de rocambole — 11/02/2017 @ 9:29 PM |
1)Dl judecator, cand in 2 legi, una organica si una ordinara, exista prevederi contrare, de care trebuie sa se tina seama?
2)Daca intre unele prevederi ale Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei si ale Comisiei de la Venetia exista contradictii, de care trebuie sa se tina seama ?
Comentariu de rocambole — 11/02/2017 @ 9:39 PM |
Comentariu de Cristi Danilet — 12/02/2017 @ 3:54 PM |
Mi-am amintit de o poveste. Orice asemanare cu situatia din tara noastra este pur intamplatoare.
Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: “Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”.
Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii. “Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci:
-Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela.
Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse:
-Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere.
Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului:
-Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela.
Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă. Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost:
-Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere.
Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă:
-Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului.
Primul străjer merse la stolnic:
-M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!. Stolnicul – repede la paharnic:
-Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”. Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic:
-Iată, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere.
Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui:
-Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere.
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă:
“Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!”
Comentariu de Voion — 04/05/2017 @ 11:51 AM |