CRISTI DANILEŢ – judecător

14/02/2017

Abuzul prin incalcare de HG nu mai este infractiune

Filed under: 0. NOUTATI,coruptia — Cristi Danilet @ 10:58 AM
Tags: , , ,

abuz

Ieri a fost pronunțată o decizie a Curții de Apel Alba-Iulia prin care un inculpat este pus în libertate, deși fusese condamnat pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, pe motiv de dezincriminare.

Pentru că a apărut motivarea deciziei și fără a-mi permite un comentariu pe marginea procedurii urmate, voi face câteva comentarii:

Inculpatul fusese condamnat definitiv în aprilie 2016 pentru abuz în serviciu comis cu prilejul organizării unui concurs, normele cu privire la acesta fiind prevăzute într-o hotărâre de guvern, după cum reiese din comunicatul DNA. În iulie 2016 a apărut decizia 405/2016 a CCR care spune că nu orice încălcare de atribuții poate duce la sancționare pentru abuz în serviciu, ci numai a celor prevăzute într-o lege, ordonanță a Guvernului sau ordonanță de urgență a Guvernului. Împotriva acestei condamnări, după apariția deciziei CCR, a fost exercitată o contestație la executare care a fost admisă pe considerentul că este vorba de încălcări ale atribuțiilor prevăzute într-o hotărâre de Guvern, or – din iulie 2016 – aceasta nu mai constituie infracțiune.

Astfel, chiar dacă Parlamentul/Guvernul încă nu a clarificat textul de lege ce incriminează abuzul în serviciu, magistrații sunt obligați să aplice la actuala reglementare interpretarea dată de Curtea Constituțională, nicidecum să considere că nu mai există în cod infracțiunea de abuz în serviciu. Asta am mai arătat acum câteva zile.

Precizez că apariția OUG 13 nu are nicio incidență în speța de mai sus. Așa cum am comentat la data apariției acesteia, Guvernul invocase pretextul existenței deciziei CCR nu doar pentru a clarifica textul în sensul cerut de CCR, ci și pentru a dezincrimina faptele de abuz în serviciu cu prejudiciu sub 200.000 lei, pentru a reduce la jumătate sancțiunile pentru abuzul în serviciu indiferent de prejudiciul produs și pentru a exclude de la răspundere penală pe cei ce au comis abuz în serviciu prin adoptare de acte normative de orice fel.

Mai precizez că numai dacă un text de lege este declarat neconstituțional, el trebuie corectat de Parlament în 45 zile, altfel este eliminat din legislație – art. 147 alin.1 din Constituție. Acest lucru nu se întâmplă când este o decizie de interpretare, cum e cea de față. Chiar dacă textul care incrmineaza abuzul in serviciu ar fi fost pus in acord cu decizia CCR de vara trecută, solutia de la Alba-Iulia ar fi fost aceeași.

Cei care și-au dat seama de manipularea practicată de unele trusturi de presă în legătură cu această decizie de la Alba-Iulia au fost Digi24, Ziare.com, CluJust, RoL.

AȘADAR:

Reglementarea din Codul penal este următoarea: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Reglementarea după decizia CCR trebuie a fi considerată următoarea: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii, a unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

UPDATE, 15 febr. 2017: Iată și comunicatul Parchetului de pe lângă IIC referitor la această chestiune:

 14  februarie 2017

COMUNICAT

Având în vederile dezbaterile lansate în spațiul public referitoare la o presupusă dezincriminare a infracțiunii de abuz în serviciu, precum și solicitările reprezentanților mass-media de a primi un punct de vedere al Ministerului Public în legătură cu această chestiune, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 (referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.246 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin. 1 din Codul penal și ale art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial nr.517 din 08.07.2016), Curtea Constituțională a decis că dispozițiile art.246 din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”. Dispozitivul acestei decizii se completează și trebuie interpretat/ aplicat în raport cu considerentele care îl fundamentează și explicitează. Astfel, Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară — legi și ordonanțe ale Guvernului.

De asemenea, trebuie menționat faptul că Decizia nr. 405/2016 este o decizie interpretativă, care nu afectează conținutul normativ al actului controlat, ci doar înțelesul său contrar Constituției. Practic, fără a se declara neconstituționalitatea textului, Curtea reinterpretează norma  și stabilește care este interpretarea compatibilă cu Constituția. În consecință, prin această decizie nu a fost „dezincriminată” infracțiunea de abuz în serviciu.

Anunțuri

38 comentarii »

  1. Si un prejudiciu sub 200.000 de lei poate fi recuperat, pe cale administrativa. De ce trebuie neaparat ca functionarul sa faca puscarie, din moment ce ni se spune mereu ca scopul principal al institutiilor aferente Puterii Judecatoresti este RECUPERAREA PREJUDICIULUI ?
    In plus, atat CCR , cat si asociatiile de magistrati, vorbesc de necesitatea unui prag.
    Din contestarea OUG13 rezulta , foarte clar – dupa parerea mea – ca se doreste, musai, incarcerarea functionarului, sau demnitarului public, indiferent de cuantumul prejudiciului, ceea ce justifica temerea ca Puterea Judecatoreasca este folosita, cu stiinta (ei) sau nu, in lupta politica.
    In plus, din estimarile diferite pe care le fac evaluatorii (agreati de) DNA, rezulta, de asemeni, partizanatul politic.
    In cazul lui Basescu, o expertiza a ,,dat” prejudiciu mai mare decat zero, iar ulterior, o alta, prejudiciu zero. In cazul lui Dan Voiculescu, lucrurile au evoluat viceversa.
    Nu mai spun acum despre decizia CSM referitoare la judecatoarea Camelia Bogan, va las pe dvs sa apreciazi cauzele si implicatiile, fiind in ,,sistem”.
    (Z)

    Comentariu de ZeV — 14/02/2017 @ 11:10 AM | Răspunde

    • 1)Prejudiciul poate fi recuperat mult mai greu pe cale administrativa decat penala, astfel incat ( de ex. ) un prejudiciu de 1,14 milioane de lei poate fi impartit in 6 prejudicii de 190 mii lei , existand putine sanse sa fie recuperat.
      2)Cine v-a spus dvs. caci se doreste musai incarcerarea functionarului ? Eu cred ca pentru infractiunile economice si non-violente s-ar putea reduce pedeapsa cu unchisoarea, dar ar trebui, pentry toate infractiunile, introdusa obligatoriu si pedeapsa cu amenda.

      Comentariu de rocambole — 19/02/2017 @ 11:06 PM | Răspunde

  2. Nu am inteles de ce trebue un prag pentru abuz in serviciu.Poate sa fie abuz cu consecinte deosebit de grave si cu prejudiciu zero.Sau sa bage prag la abuz in serviciu si sa bage o noua infractiune in codul penal:abuz de putere

    Comentariu de oprea — 14/02/2017 @ 11:55 AM | Răspunde

  3. Hotarirea CCR contine: „dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
    Puteti sa clarificati ce inseamna lege in acest context? Interpretarea din blog vad ca este „prin încălcarea legii, a unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență a Guvernului”. Puteti confirma acest lucru? Multumesc

    Comentariu de Danila — 14/02/2017 @ 12:02 PM | Răspunde

  4. Cred ca „lumea” ar intelege mai bine daca li s-ar spune ca nu mai e infractiune – deci nu e penala fapta, dar este contraventionala, deci se presupune ca exista si niste sanctiuni. Parerea mea.

    Comentariu de Daneliuc Luiza — 14/02/2017 @ 12:06 PM | Răspunde

  5. Totuși, în opinia dumneavoastră personală, nerespectarea unor prevederi ale HG nr. 611/2008 nu constituie, în sine, o încălcare a prevederilor art. 57 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 coroborat cu cele ale art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999?

    Comentariu de Bogdan Danciu — 14/02/2017 @ 1:20 PM | Răspunde

  6. Domnule judecător, vă felicit pentru ceea ce faceți pentru a arăta arăta mai ales oamenilor neștiutori și ca atare deosebit de bulversați care asistă în această perioadă la tot soiul de manipulări și inepții juridice… este foarte bine-venită activitatea de informare de care vă străduiți să vă țineți, deoarece în astă vreme este resimțită ca indispensabilă nevoia societății de prezentare corectă, nepărtinitoare a subiectelor ce o preocupă.

    Vreau să vă întreb și mă mulțumesc cu un răspuns oricât de succint : sunteți de părere că în ceea privește ‘deciziile de interpretare’ date de CCR, prin acestea Curtea îsi depășește atribuțiile, dat fiind că există art. 2 alin. (3) din Legea 47/1992 ? În virtutea acestuia: „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”

    Vă doresc tărie, dragoste și înțelepciune!

    Comentariu de Eduardo Cristian — 14/02/2017 @ 1:40 PM | Răspunde

    • Nu am vreo opinie cu privire la acest aspect. E o chestiune de drept constitutional care nu poate fi expediata cu o opinie pe un blog.

      Comentariu de Cristi Danilet — 19/02/2017 @ 1:33 AM | Răspunde

  7. Am o nedumerire: de ce termenul lege din sintagma „prin încălcarea legii” este interpretat într-un sens îngust, doar în litera sa? În vorbirea curentă încălcarea legii înseamnă încălcarea oricărei reglementări legale, indiferent că e instituită prin lege, ordonanță, ordin de ministru, hotărâre de guvern sau ce alte forme mai există.
    Nu sunt jurist, însă sunt convins că și juriștii înțeleg de multe ori termenul lege în accepțiunea lui mai largă, de totalitate a reglementărilor legale.

    Comentariu de Ciprian — 14/02/2017 @ 1:44 PM | Răspunde

  8. Cea mai aberanta interpretare posibila.
    Pai daca un functionar public „nu indeplineste un act sau il indeplineste prin incalcarea legii”, COMITE DEJA O INFRACTIUNE, pentru ca „INCALCA LEGEA” .
    Pai daca incalca legea, nu inseamna ca acomis deja o infractiune ?

    Comentariu de Ghita de la munte — 14/02/2017 @ 2:04 PM | Răspunde

    • Nu. Legea e de mai multe feluri: civila, administrativa, disciplinara, penala. La fel si incalcarile…

      Comentariu de Cristi Danilet — 19/02/2017 @ 1:31 AM | Răspunde

  9. Oh, am zis și eu de ieri pe pagina de facebook. Am senzația că toate explicațiile sunt în van. Cine e de aceeași părere, citește. Cine nu, o ține langa indiferent ce am spune, cîte dovezi i-am aduce.

    Comentariu de Lili Craciun — 14/02/2017 @ 2:13 PM | Răspunde

  10. Alooooo, domnul juristul lui peste! Dacă nu știi, te anunț că de aproximativ un an, nu mai exista decizii de interpretare. Îmi pare rău că nu mai știu numărul hotărârii, dar daca te documentezi mai bine, vei afla. Oricum, dacă iei de bun tot ce spune Pruna, e clar. Și, în cazul în care nu ai citit minuta deciziei Curții de Apel, te informez că in hotărâre nu scrie nicăieri că a fost luată pe premizele faptului că s-a încălcat o hotărâre de guvern. Acolo scrie doar că se constata dezincriminata fapta prevăzută de art. 297 alin 1 CP. Si, dacă încă nu ai aflat, la Cluj au mai fost achitați 4. Ia vezi dacă și acolo e vorba de același lucru! Acum înțeleg de ce spun celelalte sindicate de voi că sunteți, de fapt, niște slugi politice!

    Comentariu de Marian — 14/02/2017 @ 2:20 PM | Răspunde

  11. la ce se refera: vătămare a drepturilor sau intereselor legitime?

    Comentariu de eSendy — 14/02/2017 @ 3:18 PM | Răspunde

  12. A republicat asta pe Între realitate şi ipocrizie.

    Comentariu de valentin ciuraru — 14/02/2017 @ 3:18 PM | Răspunde

  13. Stiu decizia 405/2016, dar nu inteleg de ce ordonantele (simple) intra in enumerarea CCR? Raportat la art.73 alin.(3) lit.h) si art.115 alin.(1) din Constitutie.

    Comentariu de deRufe — 14/02/2017 @ 3:44 PM | Răspunde

    • cititi decizia.

      Comentariu de Cristi Danilet — 14/02/2017 @ 11:28 PM | Răspunde

      • Poate nu m-am facut clar inteles. Art.73 alin.3 lit.h din Constitutie stabileste ca infractiunile sunt de domeniul legii organice. Or, prin ordonanta nu pot fi adoptate reglementari in materie organica. Corect? Atunci, de ce si ordonantele simple intra in enumerarea pe care Curtea o stabileste.

        Comentariu de deRufe — 27/02/2017 @ 3:53 PM | Răspunde

        • Unde spune Constitutia ca prin OUG nu pot fi adoptate reglementari privind infractiunile? Dati-mi articolul, va rog!

          Comentariu de Cristi Danilet — 28/02/2017 @ 10:24 AM | Răspunde

          • Nu m-am referit la OUG. Am zis explicit de „ordonantele simple”, iar articolul l-am zis din primul enunt – art.73 alin.(3) lit.h) – raportat la limitarea de la art.115 alin.1 (care, de asemenea, este pt OG, nu pt OUG).

            Comentariu de deRufe — 05/03/2017 @ 10:04 AM | Răspunde

          • Ordonanta simpla!!!

            Comentariu de deRufe — 10/03/2017 @ 5:20 PM | Răspunde

  14. As vrea sa stiu si eu daca o persoana, in speta ca cea care a fost achitata de catre Curtea de Apel Alba – Iulia, incalca prevederi ale unei hotariri de guvern, faptele acestuia ramin nepedepsite?

    Comentariu de BOTOS — 14/02/2017 @ 3:46 PM | Răspunde

  15. Persoana care „organiza” concursul nu desfășura îndeletnicirea pentru a angaja la ea acasă functionari la Protecția socială, ci pentru a-i angaja la Primărie. Prin urmare persoana organizatoare era administrator al Primăriei, Direcției, Serviciului, Biroului, etc.

    art.804 Evitarea conflictului de interese, din noul Cod Civil prevede
    (1) Administratorul nu isi poate exercita atributiile in interesul sau propriu sau al unei terte persoane.
    (2) Administratorul este obligat sa evite aparitia unui conflict intre interesul sau propriu si obligatiile sale de administrator.
    (3) In masura in care administratorul insusi este si beneficiar, acesta este tinut sa isi exercite atributiile in interesul comun al tuturor beneficiarilor, prin acordarea unui tratament egal interesului sau si celui al celorlalti beneficiari.
    art.805 Anuntarea conflictului de interese
    Administratorul este obligat sa il anunte de indata pe beneficiar despre orice interes pe care lar avea intr-o anumita activitate si care este de natura sa il puna intr-o situatie de conflict de interese, precum si drepturile pe care le-ar putea invoca impotriva beneficiarului sau a bunurilor administrate, indicand, dupa caz, natura si valoarea drepturilor respective, cu exceptia intereselor si drepturilor nascute din actul constitutiv al administrarii.

    Este vădit că domnul administrator a încălcat ȘI dispozițiile Codului Civil, care este Lege, nu numai pe cele ale unei Hotărâri de guvern. Așadar dacă se judeca corect administratorul trebuia să rămână în închisoare, nicidecum să trimită în derizoriu pe cei care au contestat Hotărârea Judecătorească. Pe cine a anunțat administratorul că subiectele erau făcute de unul dintre candidați? Pe nimeni !!!

    Comentariu de Ion Roata — 14/02/2017 @ 4:38 PM | Răspunde

  16. Respect, admiratie si o bruma de… speranta, domnule judecator Danilet.

    Comentariu de Brod — 14/02/2017 @ 5:26 PM | Răspunde

  17. Logica e corecta, dar ati putea sa explicati care e motivul pentru care HG-ul nu mai este inclus la abuz in serviciu? Ma gandesc ca de acum inainte s-ar putea emite doar HG-uri, si in concsecinta nu o sa mai fie nimeni condamnat pentru abuz in serviciu. Multumesc

    Comentariu de Stefan — 14/02/2017 @ 7:03 PM | Răspunde

  18. As recomanda tuturor celor care actioneaza cu buna credinta in spatiul public, ca inainte de a-si da drumul la gura sau la pix, sa consulte CRISTI DANILET – judecator, iar daca nu gaseste informatia de care are nevoie, sa intrebe, sigur va avea cel mai calificat si onest raspuns.

    Comentariu de Ungureanu Viorel — 14/02/2017 @ 7:56 PM | Răspunde

    • Domnul Cristi Danilet e, deci, detinatorul absolut al ADEVARULUI ? Zaaau ? Deciziile sale pot fi deja acceptate ca izvor de drept ?

      Comentariu de ProfuIoan — 15/02/2017 @ 2:50 PM | Răspunde

      • Nu ar fi chiar rau. Numai ca nu e decizia mea. Va rog, mergeti sa va jucati in alta parte!

        Comentariu de Cristi Danilet — 15/02/2017 @ 5:41 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: