CRISTI DANILEŢ – judecător

10/12/2013

Dr.la replica fata de un atac in media

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 2:55 PM
Tags: ,

Un anumit site – caruia nu inteleg sa ii fac publicitate – a scris despre mine azi ca nu particip la sedintele CSM desi sunt platit pentru aceasta.  Contrar deontologiei care ar trebui respectata de un jurnalist, nu mi s-a solicitat vreun punct de vedere. De asemenea, o minima aparenta de obiectivitate ar fi impus jurnalistului respectiv sa analizeze motivul lipsei mele de la unele sedinte si daca situatia asta se intalneste si la alti membri CSM. Ma bucur ca activitatea mea ca membru CSM suscita interesul public – de altfel jurnalistul respectiv a beneficiat din plin de relatiile mele ani de-a randul, pe care nu m-am ferit sa i le ofer ori de cate ori m-a sunat, indiferent ca privea activitatea mea sau a unor institutii juridice. Personal, nu am sa imi reprosez decat ca nu pot face mai multe pentru promovarea independentei justitiei si integritatii magistratilor. 

Fata de articolul articulul respectiv, am solicit ca in cursul zilei de azi:

A. Sa fie retrase pozele de viata privata respective, care sunt de pe contul meu Privat de FaceBook, adica pentru cei acceptati de mine ca `Prieteni`. Poze publice ale mele cu acord de publicare pentru presa se gasesc la https://cristidanilet.wordpress.com/fotografii/. In rest, nu imi dau acceptul pentru publicarea altor fotografii care ma privesc.

B. Sa fie publicat urmatorul drept la replica:
1. Nu am lipsit de la sedintele disciplinare ale CSM si nu am pus in pericol desfasurarea niciuneia dintre ele. De altfel, lipsa unui membru CSM de la sedintele institutiei nu pun in pericol desfasurarea sedintei.
2. Sedintele de sectie sau de Plen la care am lipsit in anii 2011-2013 sunt doar in situatiile in care am fost in delegatie, in concediu de odihna sau in desfasurarea vreunui curs de formare. Pentru acele perioade, nu  am incasat diurna, care este un drept al oricarui magistrat care isi desfasoara activitatea in alta localitate decat cea de domiciliu.
3. Indemnizatia pe care o primesc de la CSM nu este doar pentru participarea la sedinte, ci pentru intreaga activitate desfasurata in calitate de membru CSM care presupune participarea la sedinte, primirea de delegatii straine, vizite de lucru la instantele din tara, deplasari in strainatate la organismele similare, participarea in comisii de specialitate, intalniri cu studentii, participare la sedinte ale Parlamentului, activitati la Ministerul Justitiei.
4. Revenirea mea in CSM a fost nu in baza unei decizii a CCR, ci a unei hotarari data de Curtea de Apel Bucuresti care a constatat nelegalitatea hotararii de revocare a mea de catre CSM. Decizia CCR data in acest caz nu este una controversata si a fost adoptata cu o larga majoritate de judecatorii constitutionali.
5. Intalnirile  pe care le am cu studentii sunt ca urmare a invitatiilor oficiale pe care le primesc in mod regulat de la Facultatile de Drept din tara, interesate de modalitatea de admitere la INM si viitorul profesiei de magistrat. Aceste activitati sunt evidentiate pe site-ul CSM, la rubrica „agenda membri”.  In plus, sunt desemnat de CSM sa coordonez activitatea de educatie civica care se desfasoara in baza Protocolului incheiat de Ministerul Justitiei cu CSM si Ministerul Educatiei. Activitatea mea de pe Facebook se subsumeaza unei ample campanii de educatie civica si juridica pe care mi-am asumat-o de ani buni (incepand cu 2007, cand m-am deschis un blog pentru aceasta) unde vorbesc cu oamenii simpli despre justitie, drepturile omului, statului de drept si cu doritorii de a deveni magistrat despre acesta nobila profesie.  Numarul mare de prieteni de pe Facebook – peste 10.000 – atesta ca aceasta activitatea a mea, desfasurata voluntar, este pe deplin apreciata.

Jud. Cristi Danilet
Membru CSM

06/07/2013

La multi ani Justiției române!

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 4:59 PM

THEMISZiua Justitiei, instituită la noi prin HG 364/1994, se sărbătorește în fiecare an în prima duminică a lunii iulie.

E un prilej pentru a ne aduce aminte de cele bune. De faptul că Justiția e un sistem complex, alcătuit din multe instituții și mulți profesioniști. De faptul că, în fiecare zi, ei își desfășoară activitatea pentru ca cetățeanului onest să îi fie ocrotite și restabilite drepturile încălcate. Pentru ca acesta să iasă în siguranță pe stradă, să se bucure de proprietatea sa, să fie mulțumit că cei care încalcă legea sunt sancționați.

Nu am motive să cred că vor veni zile mai bune pentru sistemul nostru. Profesionalismul celor care fac sau concură la înfăptuirea dreptății i-a speriat pe mulți. Important este să sesizăm derapajele în promovarea inițiativelor legislative menite să controleze justiția și să sancționăm actele de amenințare sau imixtiune în activitatea justițiarilor. Pentru că independența justiției este o condiție a imparțialității acesteia, deci un drept al justițiabilului – primul și cel din urmă beneficiar al sistemului de justiție.

Pentru efortul profesioniștilor din justiție, urez LA MULȚI ANI: judecătorilor și magistraților-asistenți integri, procurorilor imparțiali, polițiștilor curajoși, asistenților judiciari obiectivi. Urez LA MULȚI ANI avocaților și consilierilor juridici de bună-credință, grefierilor harnici, experților profesioniști, mediatorilor împăciuitori. Urez LA MULȚI ANI inspectorilor de integritate fermi, consilierilor de probațiune vigilenți, funcționarilor din penitenciare corecți.

La mulți ani Justiției române!

02/04/2013

Invit la a-mi fi respectata viata privata

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 2:27 PM

Constat existența unui interes al unei părți a mass-media pentru viața mea privată. Din nou, după evenimentele din vara trecută, când a fost inflamat spațiul public în mod voit cu dezinformări în scopul de a mă discredita profesional. Acest lucru este neadecvat atât timp cât anumite aspecte din viața mea privată nu au vreo legătură cu funcția mea publică. Am spus-o atunci, o spun și acum.

În rest, nu dau și nu simt nevoia sa da explicații, mai ales că aceste aspecte au fost lămurite anul trecut, în mod oficial, de către Inspecția Judiciară. Pot spune doar atât: nu am avut nicicând vreun conflict cu părinții mei, am două fiice minunate față de care îmi îndeplinesc îndatoririle și o căsnicie ce se derulează departe de ochii publicului. 

Cu tot respectul pentru libertatea de exprimare a jurnaliștilor, solicit încetarea publicării informațiilor și fotografii cu privire la mine sau familia mea ori preocupările mele extra-profesionale, atâta timp cât nu există acordul meu pentru aceasta. Acestea sunt imperative ale unei reale deontologii profesionale în domeniul jurnalisticii.

Cu atât mai mult cu cât un membru al familiei mele este grav încercat de o boală necruțătoare. Avem nevoie de a ne fi respectată liniștea în aceste momente.

Mulțumesc.

28/02/2013

Contest decizia de revocare

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 11:30 PM

Danilet_CristiSunt judecator, si e cea mai nobila functie pe care cineva o poate ocupa. Am un mare respect pentru colegii judecatori si activitatea lor. Nu veti auzi din partea mea cuvinte de denigrare a lor si nu voi da, asa cum mi se cere incontinuu, informatii pe surse despre ei. Eu am curajul sa ridic probleme de sistem care trebuie rezolvate si nu sa ma cobor la nivelul unor atacuri sub demnitatea mea. Eu am curajul sa spun ca Romania trebuie sa devina din tara aspiranta la statul de drept, o adevarata tara in care legea trebuie sa fie respectata de toata lumea, inclusiv de catre cei care aplica legea. De fapt, nici nu e vorba de curaj. E vorba de normalitate – aceea ca legalitatea sa domine.

Marți, la solicitarea majoritatii adunarilor generale ale judecatorilor din instantele pe care le reprezint, Plenul CSM a decis revocarea mea din functia de membru al acestui organism si repunerea mea in pozitia de judecator. Nu ma lupt pentru un scaun, nu e important ce se intampla cu mine ca persoana, ci lupt pentru valori, pentru legalitate si pentru dreptate. Si asta pentru binele cetateanului simplu si corect. Pot oricand sa ma intorc – si o voi face cu dedicatie cand va fi momentul – sa judec cazurile celor nedreptatiti de la Oradea sau Cluj-Napoca.

Vreau insa sa ma asigur, in folosul justitiei, al sistemului, al modului in care ne prezentam in fata Europei, ca procedura mea de revocare a fost una corecta si ca exista dreptate inclusiv pentru cei care fac dreptate. Acesta este motivul pentru care am decis sa contest hotararea de revocare.

21/02/2013

Daca si cum trebuie magistratii sa promoveze statul de drept

Filed under: 1. EXPLICATIE,statul de drept — Cristi D @ 7:07 PM

2268_pag-14

Motto: `Judecătorul este personajul central al statului de drept`
Dec. CCR nr. 375/2005p.28 

Autorităţile şi institutiile statului trebuie să respecte justitia. Justiţia la rândul ei, trebuie să promoveze şi să susţină statul de drept. Iar magistraţii trebuie să apere şi să contribuie la realizarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Personal, am un interes constant de aproximativ 10 ani pentru statul de drept şi drepturile omului. Anumite acţiuni promovate de mine – individual şi instituţional – în spaţiul public, au generat surprindere, mirare şi chiar critici acerbe cu privire la posibilitatea de a le adopta. Într-o ţară în care nu există cultura statului de drept, nu e de mirare că există astfel de critici faţă de o conduită publică din partea unui magistrat – acesta, prin tradiţie pur românească, trebuie să fie un tip retras, chiar anonim şi care să se ocupe strict de soluţionarea cauzelor. Ei bine, acţiunile mele publice îşi au justificarea nu numai în credinţa că fără valorile de care sunt interesat democraţia nu ar putea rezista în România; dar ele au şi o justificare legală, pe care înţeleg să o expun mai jos.

Aşadar, mă interesează statul de drept şi drepturile omului:

1. ca cetatean, pentru ca imi doresc sa traiesc in democratie, iar statul de drept este esenţial pentru existenţa acesteia. De altfel, am vorbit public despre acesta din 2009, adică înainte sa ajung membru CSM:

Statul de drept desemneaza acea structura in care statul si dreptul se afla intr-un raport de complementaritate. Pe de o parte, dreptul nu poate exista in afara statului, caci doar acesta din urma poate conferi anumitor norme caracterul de juridicitate si obligativitate a caror aplicare si respectare poate fi impusa prin metode coercitive. Pe de alta parte, dreptul (normele juridice) limiteaza statul, impunand un anumit tip de actiune agentilor statului. Prin urmare, statul nu poate exista in afara dreptului. Cum nimic nu exista dincolo de stat, nimeni nu e deasupra legii. Ceea ce duce la concluzia ca insusi statul trebuie sa se supuna propriilor sale reguli, el insusi autolimitandu-se. Statul de drept se caracterizeaza prin forţa dreptului şi nu prin dreptul forţei, ca in statul poliţienesc. Domnia oamenilor e inlocuită astfel cu domnia legii”.

 .

2.1. ca judecător, pentru ca sunt obligat în mod expres să susţin statul de drept (numit şi supremaţia legii sau preeminenţa dreptului) de către Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:

“Art. 4 alin.1 – Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă”.

.

2.2…..pentru că, obligat de Legea nr. 303/2004 să respect Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, trebuie să ţin seama de art. 7 din acest Cod:

Art. 7 - Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”.

.

2.3. …pentru că am jurat acest lucru, potrivit Legii nr. 303/2004, la începutul carierei:

Art. 34 - (1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: “Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

.

2.4. …jurământ care este conform cu instrumentele europene – Declaraţie privind etica judiciară, adoptată de RECJ în 2010. Conform acestora, judecătorii trebuie să promoveze în mod activ statul de drept şi în afara activităţii obişnuite de soluţionare a cauzelor şi să reacţioneze ferm atunci când democraţia este în pericol:

„Obligaţia de rezervă nu poate da naştere unei scuze de inactivitate din partea judecătorului. Judecătorul trebuie să aibă un rol educaţional pentru a promova legea, împreună cu alte instituţii cu aceeaşi misiune.

Loialitatea, împreună cu independenţa, înseamnă că atunci când judecătorul depune un jurământ, indiferent de formula acestuia, acest jurământ simbolizează angajamentul faţă de statul de drept. Loialitate judiciară presupune două cerinţe: să nu se depăşească atribuţiile încredinţate şi să le exercite. Această loialitate nu poate să fi cerută judecătorului atunci când democraţia şi libertăţile fundamentale sunt în pericol”.

.

2.5. …pentru că îmi înţeleg şi accept cele trei funcţii pe care le are un judecător într-o democraţie, aşa cum sunt enumerate de Declaraţia Universală privind Independenţa Justiţiei din 1983:: “2.01 a) să înfăptuiască justiţia în mod imparţial între cetăţeni şi cetăţeni, respectiv între cetăţeni şi stat; b) să promoveze, în limitele corespunzătoare ale funcției judiciare,  respectarea și realizarea drepturilor omului; și c) să se asigure că toți oamenii sunt capabili să trăiască în siguranță respectându-se statul de drept”.

.

şi pentru că îmi asum rolul educativ la care mă obligă instrumentele mondiale în materie – Principiile şi Comentariul la Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară:

Pct 36: Separarea puterilor sau a funcţiilor: Esenţa conceptului de independenţă a justiţiei este reprezentată de teoria separaţiei puterilor: Justiţia, fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali şi egali dintr-un stat democratic modern, ar trebui să funcţioneze independent de celelalte două: legislativul şi executivul. Relaţia dintre cele trei puteri publice ar  trebui să fie una de respect reciproc, fiecare recunoscând şi respectând rolul celorlalte. Acest lucru este necesar deoarece justiţia are un rol şi funcţii importante în raport cu celelalte două puteri. Ea se asigură că guvernul şi administraţia răspund pentru acţiunile lor şi, în ceea ce priveşte legislativul, este implicată în a asigura corectitudinea punerii în aplicare a legilor şi, acolo unde este cazul, în asigurarea conformităţii acestor legi cu constituţia ori cu convenţiile regionale şi internaţionale care fac parte din dreptul intern. Spre a-şi putea îndeplini rolul în aceste privinţe şi pentru a se asigura exercitarea în deplină libertate, fără restricţii, a funcţiei sale de judecată în mod legal şi independent, corpul judecătorilor trebuie să fie liber de legături şi influenţe necorespunzătoare din partea celorlalte puteri în stat. Astfel, independenţa este garanţia imparţialităţii

Pct. 44 Încurajarea conştientizării publicului cu privire la independenţa justiţiei Judecătorul trebuie să fie conştient că nu toată lumea este familiarizată cu aceste concepte şi cu impactul lor asupra responsabilităţilor judiciare. Educarea publicului în legătură cu puterea judecătorească şi cu independenţa justiţiei devine astfel o sarcină importantă atât pentru guvern şi instituţiile acestuia cât şi pentru puterea judecătorească însăşi, deoarece neînţelegerile pot afecta negativ încrederea populaţiei în Justiţie. Este posibil ca populaţia să nu obţină din mass media o perspectivă pe deplin echilibrată asupra principiului independenţei justiţiei, deoarece media poate înfăţişa puterea judecătorească în mod incorect ca fiind un sistem de apărare a judecătorilor faţă de orice formă de control sau dezbatere publică referitoare la acţiunile lor. Judecătorul trebuie deci, în interesul publicului, să profite de ocaziile adecvate pentru a ajuta publicul să înţeleagă fundamentala importanţă a independenţei justiţiei.

 .

3.1. ca membru CSM pentru ca în misiunea noastră instituţională intră apărarea independenţei si imaginea justitiei, conform Opiniei 7/2005 a CCJE:

„55. Atunci când un judecător sau o instanţă este provocata sau atacată de către mass media (sau de actori politici sau alţi actori sociali prin intermediul mass media) pe motive legate de administrarea justiţiei, CCJE consideră că, dată fiind obligaţia magistraţilor de rezervă, judecătorul ar trebui să se abţină să îşi exprime reacţia pe aceeaşi cale. Având în vedere faptul că instanţele pot rectifica informaţiile eronate difuzate în presă, CCJE crede că este de dorit ca sistemele judiciare naţionale să se bucure de sprijinul unor persoane sau al unui organ (de ex. Consiliul Superior al Magistraturii sau asociaţiile judecătorilor) capabil şi gata să răspundă prompt şi eficient la asemenea provocări sau atacuri, dacă este cazul”.

.

3.2. ….pentru că suntem obligaţi să facem demersurile necesare apărării sistemului şi magistraţilor, inclusiv a membrilor CSM, conform Opiniei 10/2007 a CCJE:

„83. Consiliul Justiţiei ar trebui să fie abilitat nu numai să-şi exprime public punctul de vedere, ci şi să facă toate demersurile utile pe lângă public, autorităţi publice şi, atunci când este necesar, instanţe pentru a apăra reputaţia instituţiei judiciare şi/sau a membrilor săi. 84. Consiliul Justiţiei ar putea fi organul capabil să joace direct un rol mai amplu în protecţia şi promovarea imaginii justiţiei, acest rol implicând găsirea unui echilibru între, pe de o parte, drepturile şi libertăţile aflate în conflict, actorii sociali şi politici şi mass media şi, pe de altă parte, interesul publicului pentru o funcţionare independentă şi eficientă a sistemului judiciar”.

 .

4.1 Ca membru CSM, am avut şi am la baza actiunilor mele ceea ce Comitetul Miniştrilor din cadrul Consiliului Europei arată ca sunt atacuri nepermise la adresa justitie, în Recomandarea (2010) 12 privind judecătorii:

„18. Dacă comentează deciziile judecătoreşti, executivul şi legislativul trebuie să evite criticile care ar submina independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie. De asemenea, acestea ar trebui să evite acţiuni ce pot pune sub semnul întrebării intenţia lor de a respecta deciziile judecătorilor, altele decât cele prin care îşi manifestă intenţia lor de a formula o cale de atac”.

.

4.2.…şi ceea ce Comisia Europeană în raportul din ian.2013 consideră că nu trebuie să se întâmple pentru respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar:

pag.4 „dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituţiilor judiciare şi a lipsei de respect pentru independenţa sistemului judiciar; acte de intimidare sau hărţuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituţii judiciare  şi  anticorupţie importante, inclusiv ameninţări cu un caracter personal împotriva judecătorilor şi a familiilor acestora şi campanii mediatice de hărţuire. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătoreşti: pentru aceasta este necesar ca toţi membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abţinerea de la criticarea hotărârilor judecătoreşti, de la subminarea credibilităţii magistraţilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora.

 .

5.1 Ca membru CSM, constat ca Plenul CSM a confirmat instituţional acţiunile individuale ale membrilor CSM:

- in comunicatul din 26 iunie 2012 Plenul CSM a constatat presiuni într-un dosar mediatizat şi soluţionat de instanţa supremă:

toate afirmaţiile lansate în spaţiul public fiind încercări cointeresate a diverşilor factori de a decredibiliza justiţia română şi magistraţii, în legătură directă şi punctuală cu decizia pronunţată în acest dosar.”

- in comunicatul din 18 sept.2012 Plenul CSM apara reputatia a trei membri CSM si se afirmă:

„5. Nu s-a constatat, privitor la cei trei membri CSM vizaţi de această campanie de defăimare şi denigrare, nicio legătură contrară statutului de judecător/procuror cu Preşedintele ţării, oameni polici sau partide politice, informaţiile de presă fiind vehiculate de unele publicaţii de presă în mod tendenţios şi speculativ, pentru a acredita ideea falsă că politicul controlează justiţia prin intermediul unor magistraţi, situaţie  de natură să afecteze imaginea sistemului judiciar”.

- in comunicatul din 18 sept 2012 Plenul CSM afirmă cu privire la declaratiile a trei politicieni:

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că declaraţiile analizate sunt de natură a aduce atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său şi, considerând întemeiată cererea de apărarea independenţei sistemului judiciar şi a magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie, a procedat la admiterea ei”.

.

5.2. …. că actiunile noastre au fost apreciate de  politicienii din Comisia Europeană în raportul din iulie 2012:

pag.5 „Pronunțarea în luna iunie a unei condamnări definitive într-un caz emblematic de corupție la nivel înalt, precum și acțiunile Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale Curții Constituționale de a rezista contestărilor politice ale independenței sistemului judiciar și de a-și afirma integritatea profesională după pronunțarea verdictului au reprezentat o schimbare majoră în acest sens”.

Subsol pag.5 „În luna iunie, poziția publică adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a apăra independența sistemului judiciar în contextul unor intervenții publice privind un important caz de corupție la nivel înalt a transmis un mesaj important.

.

 5.3. ………că actiunile noastre au fost apreciate de  experţii independenţi din cadrul Comisia de la Venetia care, la fel, ]n decembrie 2012 apreciază acţiunile noastre:

„71. Apărarea împotriva presiunii nejustificate asupra judecătorilor şi procurorilor reprezintă o sarcină tipică a unui consiliu judiciar”.

.

 5.4. ….. că echipa tehnica de experţi ai Comisiei Europene constată în iulie 2012 ca prin acţiunile noastre ne-am îndeplinit tocmai rolul nostru constitutional:

Pag. 13. Percepțiile publice cu privire la integritatea sistemului judiciar în ansamblul său sunt în mod inevitabil modelate de perceptia asupra CSM. De-a lungul ultimilor cinci ani, CSM a avut sarcina de a restabili încrederea publicului, datorită unui număr de cazuri care au subminat legitimitatea și credibilitatea Consiliului, facand să arate ca e vorba de un Consiliu care nu reușește să recunoască faptul că protejarea reputației justitiei este parte din atributiile sale de bază. Deciziile recente luate de CSM pentru a apera proactiv independenta justiției și statul de drept, precum și instrumentarea de catre CSM a unui număr de cazuri recente, sunt pași care arată un CSM mult mai pregatiti să-și exercite rolul său constituțional și să abordeze problema încrederii publice (de exemplu, in luna iunie CSM a emis o declarație pentru apărarea independenței sistemului judiciar fata de  de intervențiile publice și atacurilor venite de la un număr de instituții, asociații și avocații, în ceea ce privește un important caz de inalta corupție. În iulie CSM a emis, de asemenea, o declarație de asteptare pentru punerea în aplicare integrală a tuturor deciziilor judecătorești în urma îndoieli publice despre punerea în aplicare efectivă a unui număr de hotărâri judecătorești definitive).”

.

5.5. ..…rol pe care noi il avem explicit dat prin Constitutia expres revizuită in 2003 – atenţie – tocmai pentru a se introduce acesta pentru prima data in legislaţia noastră:

„art. 134 (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.”

.

5.6 …..rol îndeplinit prin atribuţiile arătate în Legea 317/2004, prima dintre aceste atribuţii fiind:

„Art. 30 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.”

 .

6. Si nu in ultimul rând pentru ca, in calitate de candidat pentru a deveni membru CSM, m-am angajat în 2010 printr-un proiect public sa împărtăşesc 5 valori, dintre care prima este chiar cea de garant al independentei justiţiei:

Cinci sunt valorile împărtăşite de noi si pe care le vedem ca misiuni permanente pentru CSM: I. garant al independenţei justiţiei; II. o autoritate puternica si respectata; III. o instituţie obiectiva si transparenta; IV. organism pentru o justiţie competentă; V. o instituţie responsabilă”

Iar angajamentul de asumare inclusiv individuală a anumitor poziţii rezultă din intenţia manifestată public în acelaşi proiect, la pct II.2..

„2. (…) asumarea individuala de catre membrii CSM a mandatului lor (…)”

„6. Implicarea în mod direct atunci când, prin orice mijloace, va fi stirbita independenţa magistraţilor. CSM va trebui sa combata curentul negativ de opinie bazat pe date trunchiate si pe populisme – ceea e este total inadecvat într-un domeniu ce arbitreaza de regula doua parţi cu interese contrare. De aceea, membrii CSM trebuie sa aiba o poziţie constanta si ferma în mass-media în legatura cu orice subiect major de interes public privind justiţia si sa apere fara rezerve si în cel mai scurt timp poziţia magistraţilor ce fac în mod nejustificat obiectul unor campanii de presa (Atacurile aduse mai ales prin presa unor judecatori sau procurori sau chiar CSM afecteaza grav imaginea justiţiei si pericliteaza actul de justiţie, sporind neîncrederea justiţiabililor. De aceea se impune o reacţie vehementa din partea celor atacaţi, la nivel individual, a întregului sistem, a asociaţiilor magistraţilor si a CSM, ori de câte ori apar si sunt mediatizate opinii, articole, informaţii de natura a afecta reputaţia profesionala a magistraţilor.)”

 

In fine, dacă mai era nevoie: pentru că în Profilul Magistratului se spune că una dintre calitățile sale mentale este: „ 3. Conştientizarea socială şi angajamentul. Este competenţa care-i permite magistratului să analizeze, să evalueze şi să se angajeze creativ în reconstruirea modelelor (schemelor) după care se desfăşoară practicile sociale curente legate de exerciţiul profesiunii de magistrat în sistemul juridic românesc. Conştientizarea socială implică: mobilizarea intenţionată a resurselor de atenţie şi efort pentru înţelegerea rolului persoanelor în reactivarea selectivă a modelelor de gândire şi acţiune anterior exersate în practicile profesionale; capacitatea individului de a face judecăţi practice şi normative asupra traiectoriilor posibile ale acţiunilor ca răspuns la cerinţe, dileme şi ambiguităţi ale situaţiilor profesionale şi sociale; în sfârşit, asumarea unui rol creativ în inovarea modelelor de acţiune şi susţinerea repetării lor suficiente în practica acţiunilor curente. Disponibilităţile creative ale magistratului se realizează în găsirea răspunsurilor la întrebarea cum pot fi provocate, reconsiderate şi reformulate modelele de acţiune practicate curent, pentru a îmbunătăţi calitatea actului de justiţie? Obiectul reflexivităţii magistratului include comunitatea locală şi societatea românească în ansamblu. Capacitatea de a înţelege modelele de gândire şi acţiune manifestate în spaţiul public, de a face judecăţi asupra alternativelor posibile ale acţiunilor importante pentru comunitate, chestionarea rutinelor face din magistrat o persoană sensibilă la problemele societăţii căreia îi apără valorile.”

12/01/2013

Apel pentru respectarea justiţiei

Filed under: 1. EXPLICATIE,CSM,democratie participativa — Cristi D @ 8:04 PM

juzi in salaÎn ultimele zile o dezbatere mai aprinsă din CSM legată de alegerea conducerii din acest an a generat diverse scenarii. Că în CSM sunt tabere politice, că sunt influenţe politice. Nu e adevărat. În CSM sunt doar neînţelegeri pe un aspect punctual dar important. Nu putem da vina pe politic când noi nu reuşim să rezolvăm o situaţie. Constat că există interes pentru politic faţă de ce se întâmplă în CSM, dar sigur CSM nu este o instituţie politizată; există interes al politicului pentru mersul justiţiei, dar noi trebuie să ştim, în primul rând prin CSM, să contracarăm influenţele nepotrivite. În CSM nu desfăşurăm activităţi politice – în sensul că nu susţinem oameni politici, instituţii politice, platforme politice şi nu luăm decizii politice – dar suntem obligaţi ca organism colectiv să garantăm independenţa justiţiei faţă de politic, şi ca magistraţi individual suntem datori să susţinem statul de drept. CSM e deasupra intereselor personale sau partizane. Este şi trebuie să rămână o instituţie puternică.

Aceeaşi dezbatere a generat comentarii legate de corectitudinea şi integritatea profesională a magistraţilor din CSM, respectiv a judecătorilor şi procurorilor in instanţe şi parchete. Nu e corect ca în temeiul libertăţii de exprimare să se genereze susţinere pentru unii magistraţi şi antipatie faţă de alţi magistraţi, aceştia să fie împărţiţi în tabere şi în partide, să fie ironizaţi sau insultaţi judecătorii şi procurorii care la un moment dat au păreri diferite. Nu. Magistraţii sunt demnitari din cadrul sistemului de justiţie. Iar justiţia nu e confiscată nici de interese obscure, nici nu intră în curente politice. Justiţia a fost supusă unor reforme lungi, obositoare, care au generat satisfacţii, dar şi nemulţumiri. Acum trecem printr-o altă etapă grea, când intră în vigoare noi coduri,  când încă nu avem oameni suficienţi în instanţe şi când nu avem fonduri în plus pentru sistem, la care se adaugă iniţiative de modificare a statutului nostru sau a structurii judiciare. Nu e firesc să criticăm acest sistem când nu este cazul. Societatea trebuie să sprijine justiţia şi magistraţii, şi să accepte autoguvernarea justiţiei: justiţia, prin lege, este pentru societate, iar societatea, prin civism, este datoare să fie pentru justiţie. O justiţie independentă, corectă, profesionistă.

În fine, aceeaşi dezbatere a generat aprecieri negative asupra asociaţiilor profesionale ale magistraţilor. Eu am făcut parte şi din AMR în perioada 2003-2006, şi din UNJR în 2008-2011. Au fost singurele mijloace de manifestare a libertăţii în cadrul justiţiei, adevărate cadre de desfăşurare a iniţiativelor reformiste. Aşa am cunoscut judecători din alte judeţe, cu aceleaşi probleme şi împreună am contribuit împreună la reformarea sistemului. Existenţa asociaţiilor e o condiţie a independenţei justiţiei. Putem să nu fim de acord cu anumite acţiuni, cu anumiţi oameni la un moment dat. Dar nu putem cădea în derizoriu sau acuza de parti-pris-uri asociaţiile doar în virtutea unor speculaţii.

Eu cred în puterea membrilor CSM de a găsi o cale autentică de comunicare. Mai cred în CSM care reprezintă interesele magistraţilor şi a societăţii pentru o justiţie eficientă. Şi cred în magistratul român – judecător şi procuror – care garantează drepturile şi libertăţile cetăţenilor dacă funcţionează într-un sistem INDEPENDENT de orice factor de presiune.

Justiţia există dincolo de oamenii care o înfăptuiesc. Cu toţii trebuie să ne dorim justiţie.

Noi, cei din sistemul de justiţie, respectăm cetăţeanul. Şi suntem îndreptăţiţi la respect din partea cetăţeanului.

21/09/2012

Precizare: despre numirea la sefia MP

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 7:35 AM

Fata de un articol postat pe internet in urma unei interventii telefonice a mele, fac urmatoarele precizari:

- Procedura de numire in functia de Procuror General al PICCJ si procuror sef al DNA trebuie sa fie una convenita intre MJ si CSM (inteleg ca acest lucru s-a realizat in urma intalnirii de ieri dintre ministrul justitiei si procurorii din cadrul CSM şi ma bucur ca au fost preluate si idei din propunerile mele de acum trei saptamani);

- Procedura trebuie sa fie una care sa genereze incredere, astfel incat cei mai buni procurori din Romania sa se inscrie in competitie (evident, o perioada prea scurta de timp pentru inscriere sau necunoasterea membrilor din comisia de interviu ar alimenta suspiciunile cu privire la aranjamente);

- Nu cred in avansarea unor nume pentru cele doua functii mai inainte de finalizarea procedurii, chiar daca e vorba de d-na Kovesi, pentru ca aceasta ar insemna ca jocurile sunt deja facute si procedura nu si-ar mai avea rost.

- CSM vrea sa excluda orice banuiala cum ca procedura ar fi de fatada, ci competitia trebuie sa fie una transparenta si meritocratica.

- Personal, nu inteleg sa comentez nicio persoana care s-ar putea inscrie sau care s-a inscris in competitie. Nu am avut şi nu voi avea discuţii cu procurorii din CSM cu privire la persoanele potrivitte pentru aceste funcţii. Pe mine, judecător dar şi membru CSM, ma intereseaza doar corectitudinea procedurii.

 

 

 

09/09/2012

Blogul e protejat de dr. autor

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 11:18 PM

Pentru cititorii mei, vreau să reamintesc conţinutul disclaimer-ului, aflat în partea dreptă de pe prima pagină a blogului meu:

`Postarile si fotografiile de pe blog sunt protejate de drepturi de autor.

Orice preluare de pe blogul meu se va face numai cu acordul prealabil al subsemnatului. Trimiterile la postarile de pe blogul meu vor contine in mod obligatoriu link la acesta`.

 

 

06/09/2012

`Aschia nu sare departe de trunchi` :)

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 8:59 AM

Fata mea cea mare a venit in Bucuresti pentru cateva zile. E o adevarata domnisoara, anul asta implineste 14 ani. Inainte de a vedea unde lucrez, mi-a spus ca vrea sa fie judecator cand va creste mare.

Am mai auzit acest lucru de la ea in trecut, dar atunci nu prea am bagat in seama.

Acum, sunt foarte mandru de ea.

UPDATE: O anumita publicatie cu poze facute de paparazzi, a dat publicitatii azi mai multe fotografii in care apar insotit de o tanara. Desi nu mi-am dat acordul pentru a fi fotografiat si am specificat expres ca nu sunt de acord ca eu sau fiica mea (ea fiind tanara…) sa aparem in publicatie, nu s-a tinut seama de aceasta. Inteleg sa ma prevalez in continuare de dispozitiile art. 73 si 74 NCC si imi rezerv dreptul de a actiona legal pentru protectia dreptului meu la imagine.

20/08/2012

Pentru jurnalistii amenintati si politicienii impacientati

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 11:21 PM

Azi am fost criticat în anumite  redacţii şi pe unele site-uri cum că acum câteva zile aş fi ameninţat cu închisoarea cetăţenii, jurnaliştii şi politicienii.

Incep prin a-mi cere scuze pentru această dezinformare practicată cu ştiinţă de respectivii. Eu doar i-am înştiinţat pe cei care încalcă legea comiţând sau instigând la anumite fapte că acestea pot constitui infracţiuni. Aşadar, recidivez: cei care înjură sau ameninţă magistraţii riscă închisoarea; cei care depun mărturie mincinosă riscă închisoarea. Păcat că o anumită parte a presei nu e deloc obiectivă: dacă ar fi fost, ar fi preluat şi postarea prin care înştiinţam că magistraţii care încalcă legea riscă închisoarea şi eliminarea din magistratură. Asta ca să arat că măcar eu sunt obiectiv, indiferent cât ar insinua unii altfel.

Văd că RTV şi Mircea Badea (nu mă întrebaţi cine e, de curând am aflat de el şi cică e cititor loial al blogului meu) au difuzat  azi nişte fotografii cu mine la o petrecere, preluate de pe un site oarecare.

Acum poate că “jurnaliştii” cu pricina nu ştiu că viaţa privată şi dreptul la imagine e ocrotită în mod special de noua legislaţie a României (art. 73-74 din Noul Cod Civil şi art. 32-33 din Codul Audiovizualului care interzic difuzarea unor fotografii din viaţa privată fără acord), dar eu tot cred că trebuie să îmi cer şi aici scuze: - că în sala de judecată, judec; - ca la biserică, mă rog; - că la petreceri, mă distrez (şi să ridice primul piatra ăla care nu o face, că eu îi spun că atunci are o problemă); - ca la karaoke, cânt (dupa 7 ani de cor la şcoală îmi permit şi zău că am senzaţia că îmi reuşeşte uneori); - că la sport, transpir; - că la plajă, mă dezbrac; - că la prânz, casc; - că la baie…(înţelegeti voi). Asigur pe toţi oamenii de bună credinţă că în exercitarea funcţiei sunt judecător, iar în pat nu scot legitimaţia, ci sunt doar bărbatul soţiei mele. Apropo: am discutat cu ea şi nu e de acord să îmi rad mustaţa, aşa cum tot cere Badea, căci aş părea totuşi cam prea tânăr şi cică dacă el nu mă place aşa cum sunt, să îşi caute un alt partener căruia să îi acorde atenţie. Ah, şi mai este cineva, un domn – Ciuvică parcă îi spune, care are o problemă: că mă cheamă şi “Vasilică”. Am vorbit cu mama, nu e de acord să îmi schimb prenumele pe cale administrativă. Scuze pentru această neînţelegere în familie…se pare că la mine din moşi-strămoşi toţi şi-au purtat cu mândrie numele, dar cică pot să îi permit domnului să mă strige “domnul Danileţ” dacă îl deranjează cum sună “Vasilică” (deşi sesizez că rimează cumva cu numele lui).

Mai văd că premierul mi-a dedicat 1/3 din conferinţa de presă de azi dimineaţă (de la Guvern) şi încă ceva bonus mai târziu (de la sediul USL). Cică s-a simţit ameninţat de postarea mea, căci el nu trebuie să răspundă în faţa legii dacă o încalcă, ci numai în faţa poporului care îl alege din patru în ani.

Şi aici îmi cer scuze, dar pentru alt motiv: chiar nu sunt de acord cu premierul, căci el nu e deasupra legii, ci printre primi servitori ai ei; iar dacă va greşi, va plăti, aşa cum voi plăti şi eu, şi oricine altcineva care greşeşte. Dar revin la ale mele: azi a fost ziua mamei mele şi cică e foarte mândră de mine căci niciodata vreun premier nu a vorbit de vreun membru al familliei noastre, iar acum ea a primit cel mai minunat cadou care se putea: premierul Ponta a vorbit de fiul ei cel mare… Aşa că, mulţumesc premierului că mi-a acordat atât de multă atenţie în această zi şi îi transmit că miercuri, la rândul lui, va beneficia de toată atenţia mea când va veni la CSM (iar asta nu e o ameninţare, ci o promisiune).

Aşadar, cred că nu o să mă schimb prea curând.  Mamă, la mulţi ani!

 

Pagina următoare »

The Rubric Theme. Bloguieşte pe WordPress.com.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 791 other followers