CRISTI DANILEŢ – judecător

26/05/2015

Scrisoare deschisă către senatorii care cer Presedintelui Romaniei demiterea a doi inalti magistrati  

Filed under: 1. EXPLICATIE,politica — Cristi D @ 11:21 PM
Tags:

Stimaţi domni senatori,

Întrucât aţi dat publicităţii o scrisoare destinată preşedintelui României în legătură cu un aspect judiciar şi pentru a participa în mod efectiv la dezbaterea publică pe care nu mă îndoiesc că v-aţi dorit-o procedând astfel, înţeleg să îmi exprim punctul de vedere în virtutea îndatoririi mele deontologice de a susţine şi promova statul de drept şi a angajamentului meu de a adopta o poziţie publică fermă atunci când se pune în discuţie orice subiect major de interes public privind justiţia şi mai ales reputaţia magistraţilor.

Ţin să subliniez de la bun început că nu încerc nici pe departe să acopăr o eventualitate disfuncţionalitate a sistemului judiciar, ci consider că demersul meu se impune pentru a lămuri exact opinia publică, dar şi pe dvs, asupra anumitor aspecte invocate.

România este stat democratic, unde funcţionează principiul separaţiei puterilor în stat. Acesta presupune că justiţia trebuie să fie independentă. Şi asta nu ca un privilegiu, ci ca o garanţie pentru cetăţeanul obişnuit că soluţia unui proces nu poate fi influenţată prin intervenţia vreunui politician sau alt gen de imixtiuni. Dvs cunoaşteţi acest principiu şi, odată cu învestirea dvs. în demnitatea de senatori ai României, aţi jurat să îl apăraţi. Ca şi mine, de altfel, la învestirea în funcţia de judecător. Constatând însă că prin cele conţinute în scrisoarea deschisă prin care dvs. cereţi preşedintelui României să procedeze la `demiterea sau demisia` a preşedintelui ICCJ şi a procurorului-şef al DNA demersul dvs ar putea fi interpretat ca o imixtiune în cariera celor doi înalţi magistraţi, cu tot respectul cuvenit vă reamintesc câteva dintre reglementările care privesc atât procedurile judiciare, cât şi cele care privesc cariera magistraţilor.

1. Dvs faceţi referire la o cauză soluţionată recent de o instanţă din ţară prin care o persoană a fost achitată definitiv după ce în cursul procesului fusese arestată preventiv şi:

– Afirmaţi că probele cu privire la existenţa faptei nu au existat niciodată. Or, eu constat din datele publice existente pe portalul instanţelor AICI că motivul achitării nu este nicidecum inexistenţa faptei, ci fie că fapta nu este prevăzută de legea penală, fie că nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege. Dar pentru aceasta trebuie să aşteptăm cu toţii motivarea hotărârii, care încă nu a fost redactată;

– Afimaţi că procedura s-a declanşat în urma unui denunţ calomnios din partea preşedintelui ICCJ. Eu aş recomanda mai multă rezervă în stabilirea de către senatori a unor încadrări juridice şi vinovăţii; dacă bănuiţi că un cetăţean al ţării a comis o infracţiune, ar trebui să sesizaţi Parchetul, nu pe Preşedintele ţării. Apoi, este de remarcat că persoana care a formulat sesizarea pentru o faptă de şantaj a acţionat considerându-se victimă a unei infracţiuni, deci nu a acţionat ca magistrat; dar dacă consideraţi că ea s-a folosit în vreun fel funcţia sa pentru a obţine vreun folos, ar trebui să sesizaţi Inspecţia Judiciară, nu pe Preşedintele ţării.

– Afirmaţi că persoana implicată a fost arestată pe nedrept de către DNA şi în absenţa oricăror garanţii constituţionale. Nu este aşa: în România cel care arestează este judecătorul, începând cu anul 2003; apoi, arestarea în această cauză a fost verificată şi contestată în faţa mai multor judecători, în cadrul procedurilor judiciare recunoscute de lege drept garanţii pentru inculpat, şi inculpata a avut avocat, aşa cum rezultă de pe acelaşi portal al instanţelor (AICI, AICI, AICI, AICI). Nu ştiu acum dacă în soluţionarea acestei cauze cineva a comis vreo încălcare de lege, respectiv dacă şi cui se poate imputa faptul că inculpata a stat în arest şi ulterior a fost achitată. Dar opinia publică trebuie să cunoască că motivele de arestare sunt diferite de motivele de condamnare şi că este greşit să se creadă că cineva arestat va fi şi condamnat în mod automat, căci în felul acesta ar dispărea rolul procesului. După cum trebuie să se ştie că este posibilă condamnarea la închisoare a unei persoane cercetată în libertate, sau achitarea unei persoane arestate, ceea ce nu implică automat culpa magistratului. Trebuie să se mai ştie că orice persoana arestată nelegal are la îndemână proceduri pentru compensarea bănească a perioadei de arestare nelegală, în anumite condiţii. În orice caz, dacă în cauza de faţă s-a comis vreo încălcare a legii şi dacă există procedură de tragere la răspundere a celor culpabili, voi susţine un astfel de demers;

2. Dvs cereti Preşedintelui ţării să folosească `instrumente constituţionale şi legale`, precum şi `autoritatea morală inerentă instituţiei Preşedintelui`, pentru a le înlătura prin demitere sau demisie pe cele două doamne magistratat care ocupă una funcţia de şef al DNA, celalaltă funcţia de preşedinte al ICCJ. Domnilor senatori:

– Pe de o parte cele două doamne nu au vreo culpă în cele petrecute în cauză pentru că: şeful DNA nu a instrumentat dosarul inculpatei, iar preşedintele ICCJ a acţionat ca victimă, nu ca magistrat. Pe de altă parte, demisia este un act unilateral şi ea nu poate fi impusă de cineva, iar  demiterea unui magistrat, ca instituţie juridică, nu există în dreptul nostru;

– Legea prevede expres motivele de revocare a unui magistrat din funcţia de conducere (dacă despre asta e vorba când vorbiţi de `demitere`). Potrivit art. 53 alin. 6 şi art. 54 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, revocarea din funcţia de conducere se face pentru trei motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare. După cum se vede, cazul indicat de dvs nu e prevăzut în lege. Or, Preşedintele ţării nu are instrumentele de a interveni în cariera magistraţilor cu funcţii de conducere de la nivelul de vârf al sistemului, tocmai pentru a se proteja independenţa acestuia chiar faţă de cel care face numirea. Astfel, din conţinutul aceloraşi articole menţionate mai sus, rezultă în mod clar că preşedintele ICCJ şi şeful DNA nu pot fi demişi la cererea senatorilor sau la iniţiativa preşedintelui României; mai mult, pentru revocarea şefului DNA este necesar şi avizul CSM.

– Tot legea nr. 303/2004, în art. 65, prevede expres motivele de eliberare din funcţie a unei persoane din funcţia de magistrat (dacă despre asta e vorba când cereţi Preşedintelui să se folosească de poziţia lui în cadrul CSM pentru a declanşa o anchetă disciplinară pe numele celor două doamne). În legătură cu acest aspect precizez că Preşedintele ţării nu ocupă vreo poziţie în cadrul CSM ci, potrivit art. 25 din Legea nr. 317/2004 cu privire la Consiliul Superior al Magistaturii, el prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului CSM la care participă. Dar el are dreptul, la fel ca şi dvs de altfel, să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul comiterii de către un magistrat a vreunei abateri disciplinare dintre cele expres prevăzute în art. 99 din Legea nr. 303/2004.

3. Domnilor senatori, împărtăşesc viziunea dvs cu privire la statul de drept, exprimată în scrisoarea deschisă. Mă bucur că în felul acesta vă depărtaţi de poziţiile din anii trecuţi când unii dintre dvs cereaţi înfiinţarea de comisii speciale pentru anchetarea procurorilor sau chiar din acest an când unii dintre dvs susţineaţi înfiinţarea de comisii speciale pentru activitatea DNA şi ICCJ. Cred că este evident pentru toată lumea că astfel de iniţaitive sunt total contrare principiului `supremaţiei legii` şi `separaţiei puterilor în stat`.

M-aş bucura să militaţi pentru acest principiu şi pentru a preveni ca autorităţile locale să adopte reglementări nelegale (cum ar fi cele privind ridicarea de către firme private a autoturismelor parcate nelegal), sau ca Guvernul să adopte ordonanţe neconstituţionale (suntem ţara în situaţie de urgenţă la fiecare trei zile), sau ca Parlamentul să adopte legi contrare reglementărilor UE (cum ar fi cea privind taxa de primă înmatriculare devenită taxă pe poluare şi transformată în timbru de mediu). Dar mai ales m-aş bucura să susţineţi, la fel de vehement ca acum, acest principiu în faţa colegilor dvs atunci când justiţia instrumentează cauze penale cu parlamentari şi miniştri, care trebuie să îşi facă apărări pe fond în faţa organelor judiciare şi nu în Parlament. Nu mă îndoiesc că în virtutea principiului pe care tocmai îl clamaţi nu veţi mai adera la ideea transformării camerelor Parlamentului în instituţii de blocare a demersurilor judiciare sau chiar de instituire a impunităţii pentru anumite persoane, creând dacă nu certitudinea, cel puţin aparenţa că anumite persoane se situează deasupra legii în virtutea deţinerii unor funcţii în stat. Aceasta şi pentru că `rule of law` înseamnă guvernarea prin lege, nu prin oameni; or, legea trebuie să se aplice în mod egal pentru toţi.

4. În final, permiteţi-mi ca tot în virtutea acestui principiu, afirmat din ce în ce mai des în spaţiul public în România, să vă reamintesc că în trei rapoarte ale Comisiei Europene din anii precedenţi s-a considerat inadecvată şi contrară principiului independenţei justiţiei orice formă de presiune din partea politicului asupra sistemului judiciar şi orice atac personal la adresa unor magistraţi. De aceea, consider că ar fi mai potrivit ca demersurile dvs să se limiteze doar la aspecte instituţionale. Aceasta cu atât mai mult cu cât Justiţia, Parlamentul, Guvernul, Preşedintele statului îşi datorează o cooperare loială, după cum ne-a sfătuit Comisia de la Veneţia

Vă asigur de întreaga mea participare la soluţionarea deficienţelor de sistem pe care le veţi sesiza în mod legal instituţiei din care fac parte.

Cu stimă,

Judecător Cristi Danileţ,

membru CSM

16/04/2015

De ce nu ma duc la o cafea in sediul Parlamentului

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 3:05 PM
Tags: ,

cafeaPreşedintele Senatului a anunţat, marţi, că propune organizarea cât mai curând posibil, la Palatul Parlamentului, a unei întâlniri informale între conducerea Senatului şi membrii CSM, pe tema relaţiei bilaterale şi a exercitării atribuţiilor celor două instituţii. Miercuri el a declarat că în şedinţa Biroului Permanent s-a decis ca data întâlnirii informale dintre Senat şi CSM va fi stabilită săptămâna viitoare, după ce membrii conducerii Senatului se consultă cu partidele din care fac parte.

Eu m-am decis să nu particip la o astfel de întâlnire. Iată motivele:

  • Pentru că o întâlnire „informală” poate avea loc între persoane, dar nu între instituții ale statului;
  • Pentru că o astfel de întâlnire în mod normal nu ar trebui să aibă agendă și teme prestabilite, ci este mai degrabă pentru cunoașterea partenerilor, pentru socializare;
  • Pentru că în vederea unei întâlniri informale nu se face declarație de presă într-o zi, nu se face anunț în presă în ziua următoare, nu se consultă partidele și nu se stabilesc date punând în mișcare rotițe birocratice instituționale;
  • Pentru că o astfel de întâlnire este deocamdată inoportună cât timp a fost generată de un demers al CSM finalizat cu o „sancționare” a Senatului de către CCR (până va fi motivată decizia);
  • Pentru că o astfel de întâlnire poate avea loc la o cafenea sau o cofetărie, dar nu în sediul unei instituții, mai ales când este vorba de Parlament;
  • Pentru că o întâlnire Judiciar-Legislativ nu trebuie ferită de ochii și urechile presei. Nu mi se pare tocmai în regulă să fie anunțată public această întâlnire după care conținutul să fie secretizat pe motiv că discuția este „informală”;
  • Nu în ultimul rând, nu vreau să văd cum membrii CSM sunt apostrofați și în privat, nu doar în public ca până acum, că au solicitat președintelui CSM sesizarea CCR cu privire la votul din Senat într-o cauză judiciară a unui parlamentar.

Eu cred că reprezentanții celor trei puteri trebuie să aibă discuții cât se poate de formale și care să se desfășoare în public. Justiția nu are ce negocia cu Parlamentul, cu atât mai mult în spatele ușilor închise și mai ales când situația este atât de tensionată din cazul încălcărilor repetate ale Constituției din partea unei puteri. Mai mult, dezbaterile nu pot avea ca obiect cauze judiciare punctuale, chiar dacă a intervenit Curtea Constituțională.

De altfel, există cadrul legal necesar pentru acest dialog: instituțiile își datorează respect reciproc și trebuie să coopereze în mod loial, spune Comisia de la Veneția (opinia din decembrie 2012, p.17); puterile trebuie să colaboreze în mod loial, reia aceeași Comisie (opinia din martie 2014, pct. 33); CSM trebuie să fie parte la discuțiile privind revizuirea Constituției, așa cum cere Comisia Europeană (rapoartele MCV – p.3 din ianuarie 2014 și p.5 din ianuarie 2015); CSM trebuie să prezinte Parlamentului Raportul privind starea justiției și Raportul privind activitatea CSM (art. 38 alin. 6 din Legea nr. 317/2004); Ministrul Justiției trebuie să prezinte Parlamentului concluziile sale privind raportul de activitate al PICCJ, respectiv al DNA (art. 79 și art. 88 din Legea nr.304/2004) – de notat că de la intrarea lor în vigoare în anul 2005 aceste dispoziții legale s-au respectat o singură dată; în rest, discuțiile au avut loc la televizor. Mai mult, la protestul magistraților din anul 2009 chiar s-a propus încheierea unui Pact între puteri, finalizat doar cu semnarea parțială a unor principii, azi nerespectate. Anul trecut și anul acesta ministrul justiției a avansat ideea unui cod de conduită politică cu privire la justiție, dar inițiativa s-a rezumat doar la emiterea acestei idei. Inutil să reamintesc conduita politicienilor care a fost dezavuată de Comisia Europeană în rapoartele MCV din vara 2012 (p.3 și p.22 unde se solicită măsuri disciplinare împotriva politicienilor care subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituțiilor judiciare, p.15 unde se critică folosirea imunității pentru blocarea unor dosare), din ianuarie 2013 (p.4 unde se denunță actele de intimidare sau hărțuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituții judiciare și anticorupție importante și se cere clasei politice să ajungă la un consens privind abținerea de la criticarea hotărârilor judecătorești, de la subminarea credibilității magistraților sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora, p.6 unde se susține necesitatea justificării refuzului de ridicare a imunității), din ianuarie 2014 (p.3 unde se menționează că încă există atacuri politice la adresa magistraților, la p.4 se menționează că sunt hotărâri judecătorești definitive pe care Senatul nu le execută, la p.8 se reia critica cu privire la nemotivarea hotărârilor de ridicare a imunității, iar la p.13 se recomandă alcătuirea unui Cod de conduită al parlamentarilor cu dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar, și în special a hotărârilor judecătorești de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar), din ianuarie 2015 (p.4 unde se reamintește de existența atacurilor la adresa magistraților și neadoptarea codului de conduită al parlamentarilor, p. 11 unde se arată că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA pare arbitrar și lipsit de criterii obiective).

Așadar, problema nu este la Justiție, ci la celelalte puteri. Cadrul legal de discutare a modului de intrare în ordinea constituțională a Parlamentului există deja. Sugestii și recomandări cu privire la ce trebuie îndreptat sunt de mulți ani formulate: lămurirea limitelor imunității pentru parlamentari, lămurirea blocajului procedural cu privire la miniștri dar mai ales pentru foștii miniștri, eliminarea practicii ca procurorii să trimită la Parlament dosarele nepublice cu privire la parlamentarii sau miniștrii cercetați, lămurirea limitelor criticismului politicienilor la adresa unor magistrați sau a unor măsuri ori decizii punctuale, respectarea hotărârilor judecătorești definitive (și, dacă e să discutăm despre integritate, poate atingem și subiectul referitor la cei condamnați definitiv care încă sunt parlamentari), invitarea CSM la orice discuție pe marginea modificării Constituției.

De cafele vom avea timp. Acum este momentul pentru discuții autentice.

05/08/2014

Explicatii cu privire la lucrarea „Teste grila”

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 4:34 PM

Update, 26 aug. 2014: Prin rezolutia din 14 august, comunicată mie pe 26 august, Inspecția Judiciară a clasat sesizarea cu privire la articolul de presă semnatat, arătând că tot ceea ce cuprinde el nu coincide realității: a stabilit cu valoare de principiu că magistrații au voie sa producă lucrări științifice, gratuite sau plătite astfel că eu nu am incălcat nicio lege, a constatat că grilele întocmite de mine sunt postate din luna aprlie gratuit pe internet și a constatat că în ședința CSM când s-au stabilit comisiile pentru admiterea la INM eu nu am luat parte la decizie, astfel că nu pot fi bănuit de vreun conflict de interese.

Constat ca există interes din partea mass-mediei în legătură cu o lucrarea de a mea care conține teste grilă din codul penal și codul de procedură penală. Înțeleg să dau câteva explicații:

1. Magistrații au dreptul să fie autori ai unor lucrări de specialitate. Alcătuirea unor teste pentru învățarea codurilor reprezintă o astfel de lucrare științifică. Anul acesta am avut două astfel de lucrări vizând penalul și procedura penală: una întocmită voluntar la cererea asociației non-profit ViaLex (eu fiind coordonatorul grupului care a lucrat la grile și păstrând drepturile de autor, iar modulul astfel alcătuit fiind distribuit gratuit doritorilor), iar o a doua contra cost în variantă print (aici cedând drepturile de autor). Nu sunt implicat în managementul sau marketingul celor două entități care gestionează aceste activități, deci nu sunt responsabil de modalitatea de informare și distribuire a lucrărilor mele (asociația prin program MagisINM, iar editura prin proiectul grile.juridice.ro). Scopul alcătuirii acestor grile, ce pot fi utilizate pentru examenul de licență, admiterea la Barou, admiterea la INM și admiterea la magistratură este acela de a ajuta studenții și absolvenții de drept să învețe cele două coduri noi, intrate în vigoare la 1 februarie 2014.

2. De trei ani de zile alcătuiesc Ghiduri de admitere la INM, descriind pe larg modalitatea de alcătuire a dosarelor de candidat, de întocmire a grilelor, metode de învățat, modalitatea de desfășurare a concursului etc. Nu am nicio problemă în a disemina informații utile doritorilor, pe cale legală. Această activitate nu vizează informații nepublice (de ex, componența comisiei de admitere). Lucrările mele nu sunt întocmite în numele CSM și acest lucru rezultă în mod expres din cuvântul introductiv scris pentru fiecare.

3. Eu nu fac parte din comisia de admitere la concurs – potrivit legii, membrii CSM nu pot face parte din comisia care alcătuiește subiectele sau cea care soluționează contestațiile. Mai mult, fiind în concediu de odihnă, nu am participat la ședința CSM din 3 iulie 2014 în care s-a decis componența acestor comisii. Așadar, nu exista nicio suspiciune cu privire la existența vreunui conflict de interese (care presupune luarea unei decizii în temeiul funcției publice pentru a dobândi un beneficiu în folos privat). Mai mult, nu am dat și nu dau meditații pentru pregătire la concurs: toate informațiile oferite de mine sunt publice (de ex, conferință organizată la Facultatea de Drept) și valabile pentru toți cei interesați; ele vizează modalitatea de organizare și desfășurare a concursului, așa cum reiese din reglementările în vigoare și practica comisiilor și ale CSM din anii trecuți.

4. Prima probă a concursului de admitere la INM și magistratură din acest an – grilele la materiile de drept – se va derula pe data de 31 august. Ele vor fi alcătuite de comisia desemnată în noaptea de 30/31 august. Subiectele vor fi sigilate și păstrate sub pază. Cei care le vor multiplica vor fi izolați până după deschiderea subiectelor. Grilele publicate de mine nu sunt din cele care vor fi date la concursul din acest an.

5. Nu s-a demarat nicio acțiune disciplinară în legătură cu vreo posibilă abatere comise de subsemnatul, nici în legătură cu alcătuirea acelelor grile, nici în legătură cu vreo altă faptă. Nu sunt cercetat de Inspecția Judiciară, ci aceasta s-a sezizat din oficiu cu privire la speculațiile în legătură cu aceste grile și relatate într-un articol de presă și efectuează verificările preliminare ce se impun – așa cum face de fiecare dată atunci când presa scrie ceva negativ despre un magistrat sau există o reclamație împotriva unui magistrat (adică câteva mii în fiecare an, din care numai pe mine m-au privit vreo 5, toate finalizate prin clasare, aspectele invocate de presă fiind speculații sau invenții).

05/07/2014

La mulți ani Justiției române!

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 8:59 PM

justitiaÎn prima duminică din luna iulie a fiecărui an se sărbătorește, începând cu anul 1994, ZIUA JUSTIȚIEI.

În mod tradițional, se consideră că trebuie celebrată magistratura română. CSM organizează, duminică 6 iulie 2014, începând cu ora 14 o manifestare în Palatul de Justiție din București.

Eu cred că se cuvine, de ZIUA JUSTIȚIEI, să îi enumeram pe toti cei care infaptuiesc sau contribuie la înfăptuirea justiției. Asadar, felicitări și mulțumiri: judecătorilor și procurorilor, magistraților asistenți și asistenților judiciari, grefierilor și funcționarilor și personalului conex din instanțe și parchete, poliției judiciare, avocaților, consilierilor juridici și consilierilor de proprietate intelectuală, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, notarilor publici și mediatorilor, executorilor judecătorești și practicienilor în insolvență,  experților judiciari și traducătorilor/interpreților, consilierilor de probațiune și inspectorilor de integritate, demnitarilor și personalului din Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii.

O urare de succes pentru absolvenții de drept care pe 31 august vor susține un concurs foarte greu pentru a intra în justiție. Încă o urare de succes pentru cei 200 proaspeți absolvenți ai I.N.M care pe 15 iulie își încep prima zi în instanțe și parchete. Și o mulțumire specială populației, care are din ce în ce mai mare încredere în justiție. Justiția – pentru societate! Societatea – pentru justiție!

La multi ani Justiţiei române!

PS: O listă a tuturor zilelor celebrate oficial este disponibilă aici www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_abc?id=22708. Sunt consacrate ca zile distincte: Ziua avocatului – 24 iunie, Ziua mediatorului – 4 mai, Ziua executorului judecătoresc – 10 mai, Ziua poliției – 25 martie.

28/05/2014

27 mai 2014 – O zi din viata mea

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 10:59 AM
Tags: , , , , , , ,

Ieri am avut o zi plină. Cam toate sunt așa. Însă ziua de ieri a fost una deosebită, fiindcă am desfășurat activități care au legătură cu toate preocupările mele din ultimii ani: justiție, etică, mediere, admitere la INM, educație juridică, relație cu ONG-uri și presa, colaborare cu instituțiile statului, publicistică.  Între două întâlniri am putut să vorbesc și acasă, să văd ce îmi face familia – Cristina a luat un zece :) . Pe drum am apucat doar să văd, nu și să răspund, la mesajele de pe Facebook.

1. CSM. Dimineață am fost la sediul CSM. Mi-am văzut dosarele pentru a doua zi, când urma să soluționăm cauze disciplinare cu privire la judecători acuzați că au comis abateri incompatibile cu statutul de magistrat. Tot ieri mi-am programat trei zile de concediu pentru formare profesională – plec săptămâna viitoare în Tunisia ca trainer pe reforma judiciară, independența justiției și etica magistraților într-un program susținut de Guvernul olandez și un ong internațional pentru o țară aflată la începutul democratizării ei.

2. Educație juridică. Acum două săptămâni am finalizat broșura „Unde-i lege, nu-i tocmeală”. E un manual de educație juridică, lucrat de mine cu cei din Poliția Capitalei, care prezintă Codul Penal pe înțelesul copiilor și tinerilor. Din resursele mele am comandat 1.000 exemplare și alaltăieri le-am primit. Ieri am distribuit câte un exemplar membrilor CSM, în speranța că îi pot sensibiliza și se pot implica cumva în multiplicarea și distribuirea lor. Am primit aprecieri de la colegi din staff-ul tehnic  al CSM care au primit broșuri pentru copiii lor.

O primă comandă de 30 exemplare am trimis către o școală modestă din com. Ileana, de lângă București, unde diriginta unei clase este o profesoară care este prietenă cu mine pe Facebook.

3. Relația cu ONG-uri M-a contactat președinta Asociației Viața fără violență. Cu această asociație am fost implicat în săptămânile dinainte de Paște într-un proiect pilot care a presupus ca o echipă alcătuită dintr-un judecător, un procuror, un avocat, un polițist și un psiholog să aibă întâlniri separate, în câte o școală din fiecare sector al capitalei, cu părinții, profesorii și elevii. D-na președinte  mi-a spus că pe 12 iunie va avea loc finalizarea proiectului, iar ideile copiilor legate de prevenirea violenței în școli vor fi premiate, astfel că ar fi bine să le dăm și broșura. Așa că 360 de exemplare vor merge de la mine la copii, căci promisiunile Primăriei Generale de a o multiplica încă nu s-au materializat.

3. Ministerul Justiției Apoi am fost la Ministerul Justiției, un secretar de stat interesându-se de manualul pentru copii. Am avut discuții pentru multiplicarea lui în cadrul unui proiect cu olandezii care susțin asemenea activități. Se pare că vor aproba într-o primă fază tipărirea a 3000 exemplare. În paralel am discutat despre posibile proiecte în care ar trebui implicate instituțiile juridice pentru a asigura transparența justiției, eu avansând ideea unei „traduceri” a tot ce ține de justiție, pe înțelesul omului obișnuit. Anii următori vor fi dedicați acestui gen de proiecte.

4. Mediere Tot la MJ am discutat despre mediere. După decizia CCR care declară ca neconstituțională reglementarea cu privire la respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată pentru neîndeplinirea procedurii de informare, statul e dator să regândească sistemul de încurajare a cetățenilor români să apeleze la mediere. Probabil vom reactiva grupul CSM-MJ-CdM creat la finalul anului 2012. Am mai discutat cu d-na secretar de stat necesitatea emiterii unui Ordin de către conducerea Poliției și a Parchetului cu privire la implementarea dispozițiilor ce reglementează medierea penală, apărute la 1 februarie 2014. Urmează să facem demersurile în acest sens.

Tot în 2012 am propus și s-a inclus în Planul de promovare a medierii măsuri menite să sensibilizeze magistrații în această direcție. Anul acesta, în cadrul unui proiect de finanțare norvegian pentru România, încep primele acțiuni în acest sens.  Mâine  și poimâine va avea loc la sediul INM Conferinţa de lansare „Medierea pentru judecători şi procurori” – timp de două zile judecători, procurori și mediatori vor dezbate principalele chestiuni legate de aplicarea legii medierii în instanțele și parchetele din România. Ca urmare, m-am ocupat de ultimele detalii organizatorice: completarea listei de participanți, transmiterea online a conferinței, trimiterea către vorbitori a problemelor semnalate pe forumurile de discuții ale mediatorilor.

5. Poliția De la minister am mers la Poliția mun. București, la Serviciul de analiză și prevenire a criminalității. Ei sunt cei care au avut ideea broșurii și care au întocmit primele versiuni ale acesteia. Sunt oameni extraordinari, care desfășoară de mulți ani întâlniri cu elevii. Am nevoie de la ei de o aprobare ca manualul să fie multiplicat de către MJ, fără invocarea vreunor drepturi de autor. Mi-au spus că a fost un an în care au reușit să distribuie  o broșură similară, întocmită potrivit vechiului cod penal, odată cu eliberarea cărții de identitate . Mi se pare extraordinar. Dacă MAI și-ar propune asta, am putea difuza o astfel de broșură fiecărui tânăr care împlinește 14 ani. Se pare că deocamdată doar Poliția sector 5 își permite multiplicarea broșurii.

6. Presa Apoi am fost la sediul unei agenții de presă. O colegă judecător m-a rugat să îi dau câteva exemplare de pe broșură pentru fiica ei și colege din clasa acesteia. Cum soțul ei lucrează în presă și îmi era în drum, am intrat acolo să le las. Cu această ocazie am discutat despre un proiect de răspândirea a informațiilor corecte și adecvate în legătură cu principii esențiale ale democrației. Normal, mă voi implica în aceasta. Mai mult, am un proiect propriu despre anumite „mituri” care circulă în legătură cu justiția, pe care îmi propun să le răstorn J. În curând!

7. Cărți La amiază am ajuns la editura care a acceptat să îmi publice anul acesta două lucrări folositoare celor care vor să se prezinte la concursul de admitere la INM și în magistratură – Proba 1. Grile (prima ediție) și Proba 3. Interviul (a doua ediție). Am ridicat exemplarele mele cu titlu de drepturi de autor. Ca de obicei, pentru studenții care nu și le permit și pe care i-am remarcat în cursul peregrinărilor mele prin țară, le voi face cadou – deja am pachetele pregătite pentru Cluj, Suceava, Iași, Buzău.

8.  Studenți După masă am participat la festivitatea de închidere a primului program de internship organizat de agenția de presă juridică Eurojust.ro. Am luat cuvântul arătând voluntarilor ce importantă este o activitate de diseminare corectă a informațiilor despre justiție, am semnat diplomele și am făcut o foto de final J.

9. TV La 7 pm am fost la TVR1, invitat în emisiunea „În linia întâi” (de la min. 31.00), unde am discutat despre corupția din justiție. Din păcate, constat că în fiecare lună sau chiar săptămână avem câte un caz cu magistrat cercetați disciplinar sau penal. În discuția prealabilă cu d-nul avocat Gheorghe Florea, am atins problemele de etică privind relația judecători-avocați și am stabilit că atunci când vom redacta îndrumarul de conduită judiciară să propunem invitarea unor avocați.

10. Admitere INM.  La ora 8 pm am avut o întâlnire „la un suc” cu 12 studenți și absolvenți, prieteni pe Facebook cu mine. Unii au vrut să mă cunoască, alții să afle mai multe despre admitere în magistratură și viața de magistrat, alții să își lămurească anumite dileme din noile coduri. A fost un fel de preambul la întâlnirea organizată de SSUB mâine la ora 5 pm pe tema Totul despre admiterea la INM. Discuțiile au durat până spre miezul nopții. Sper din inimă ca unii dintre participanți să îmi devină în curând colegi.

1622252_684783314897150_1680976538_n

Eurojust10421129_780195438680215_5613436797138901326_nOLYMPUS DIGITAL CAMERA
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

10/12/2013

Dr.la replica fata de un atac in media

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 2:55 PM
Tags: ,

Un anumit site – caruia nu inteleg sa ii fac publicitate – a scris despre mine azi ca nu particip la sedintele CSM desi sunt platit pentru aceasta.  Contrar deontologiei care ar trebui respectata de un jurnalist, nu mi s-a solicitat vreun punct de vedere. De asemenea, o minima aparenta de obiectivitate ar fi impus jurnalistului respectiv sa analizeze motivul lipsei mele de la unele sedinte si daca situatia asta se intalneste si la alti membri CSM. Ma bucur ca activitatea mea ca membru CSM suscita interesul public – de altfel jurnalistul respectiv a beneficiat din plin de relatiile mele ani de-a randul, pe care nu m-am ferit sa i le ofer ori de cate ori m-a sunat, indiferent ca privea activitatea mea sau a unor institutii juridice. Personal, nu am sa imi reprosez decat ca nu pot face mai multe pentru promovarea independentei justitiei si integritatii magistratilor. 

Fata de articolul articulul respectiv, am solicit ca in cursul zilei de azi:

A. Sa fie retrase pozele de viata privata respective, care sunt de pe contul meu Privat de FaceBook, adica pentru cei acceptati de mine ca `Prieteni`. Poze publice ale mele cu acord de publicare pentru presa se gasesc la https://cristidanilet.wordpress.com/fotografii/. In rest, nu imi dau acceptul pentru publicarea altor fotografii care ma privesc.

B. Sa fie publicat urmatorul drept la replica:
1. Nu am lipsit de la sedintele disciplinare ale CSM si nu am pus in pericol desfasurarea niciuneia dintre ele. De altfel, lipsa unui membru CSM de la sedintele institutiei nu pun in pericol desfasurarea sedintei.
2. Sedintele de sectie sau de Plen la care am lipsit in anii 2011-2013 sunt doar in situatiile in care am fost in delegatie, in concediu de odihna sau in desfasurarea vreunui curs de formare. Pentru acele perioade, nu  am incasat diurna, care este un drept al oricarui magistrat care isi desfasoara activitatea in alta localitate decat cea de domiciliu.
3. Indemnizatia pe care o primesc de la CSM nu este doar pentru participarea la sedinte, ci pentru intreaga activitate desfasurata in calitate de membru CSM care presupune participarea la sedinte, primirea de delegatii straine, vizite de lucru la instantele din tara, deplasari in strainatate la organismele similare, participarea in comisii de specialitate, intalniri cu studentii, participare la sedinte ale Parlamentului, activitati la Ministerul Justitiei.
4. Revenirea mea in CSM a fost nu in baza unei decizii a CCR, ci a unei hotarari data de Curtea de Apel Bucuresti care a constatat nelegalitatea hotararii de revocare a mea de catre CSM. Decizia CCR data in acest caz nu este una controversata si a fost adoptata cu o larga majoritate de judecatorii constitutionali.
5. Intalnirile  pe care le am cu studentii sunt ca urmare a invitatiilor oficiale pe care le primesc in mod regulat de la Facultatile de Drept din tara, interesate de modalitatea de admitere la INM si viitorul profesiei de magistrat. Aceste activitati sunt evidentiate pe site-ul CSM, la rubrica „agenda membri”.  In plus, sunt desemnat de CSM sa coordonez activitatea de educatie civica care se desfasoara in baza Protocolului incheiat de Ministerul Justitiei cu CSM si Ministerul Educatiei. Activitatea mea de pe Facebook se subsumeaza unei ample campanii de educatie civica si juridica pe care mi-am asumat-o de ani buni (incepand cu 2007, cand m-am deschis un blog pentru aceasta) unde vorbesc cu oamenii simpli despre justitie, drepturile omului, statului de drept si cu doritorii de a deveni magistrat despre acesta nobila profesie.  Numarul mare de prieteni de pe Facebook – peste 10.000 – atesta ca aceasta activitatea a mea, desfasurata voluntar, este pe deplin apreciata.

Jud. Cristi Danilet
Membru CSM

06/07/2013

La multi ani Justiției române!

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 4:59 PM

THEMISZiua Justitiei, instituită la noi prin HG 364/1994, se sărbătorește în fiecare an în prima duminică a lunii iulie.

E un prilej pentru a ne aduce aminte de cele bune. De faptul că Justiția e un sistem complex, alcătuit din multe instituții și mulți profesioniști. De faptul că, în fiecare zi, ei își desfășoară activitatea pentru ca cetățeanului onest să îi fie ocrotite și restabilite drepturile încălcate. Pentru ca acesta să iasă în siguranță pe stradă, să se bucure de proprietatea sa, să fie mulțumit că cei care încalcă legea sunt sancționați.

Nu am motive să cred că vor veni zile mai bune pentru sistemul nostru. Profesionalismul celor care fac sau concură la înfăptuirea dreptății i-a speriat pe mulți. Important este să sesizăm derapajele în promovarea inițiativelor legislative menite să controleze justiția și să sancționăm actele de amenințare sau imixtiune în activitatea justițiarilor. Pentru că independența justiției este o condiție a imparțialității acesteia, deci un drept al justițiabilului – primul și cel din urmă beneficiar al sistemului de justiție.

Pentru efortul profesioniștilor din justiție, urez LA MULȚI ANI: judecătorilor și magistraților-asistenți integri, procurorilor imparțiali, polițiștilor curajoși, asistenților judiciari obiectivi. Urez LA MULȚI ANI avocaților și consilierilor juridici de bună-credință, grefierilor harnici, experților profesioniști, mediatorilor împăciuitori. Urez LA MULȚI ANI inspectorilor de integritate fermi, consilierilor de probațiune vigilenți, funcționarilor din penitenciare corecți.

La mulți ani Justiției române!

02/04/2013

Invit la a-mi fi respectata viata privata

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 2:27 PM

Constat existența unui interes al unei părți a mass-media pentru viața mea privată. Din nou, după evenimentele din vara trecută, când a fost inflamat spațiul public în mod voit cu dezinformări în scopul de a mă discredita profesional. Acest lucru este neadecvat atât timp cât anumite aspecte din viața mea privată nu au vreo legătură cu funcția mea publică. Am spus-o atunci, o spun și acum.

În rest, nu dau și nu simt nevoia sa da explicații, mai ales că aceste aspecte au fost lămurite anul trecut, în mod oficial, de către Inspecția Judiciară. Pot spune doar atât: nu am avut nicicând vreun conflict cu părinții mei, am două fiice minunate față de care îmi îndeplinesc îndatoririle și o căsnicie ce se derulează departe de ochii publicului. 

Cu tot respectul pentru libertatea de exprimare a jurnaliștilor, solicit încetarea publicării informațiilor și fotografii cu privire la mine sau familia mea ori preocupările mele extra-profesionale, atâta timp cât nu există acordul meu pentru aceasta. Acestea sunt imperative ale unei reale deontologii profesionale în domeniul jurnalisticii.

Cu atât mai mult cu cât un membru al familiei mele este grav încercat de o boală necruțătoare. Avem nevoie de a ne fi respectată liniștea în aceste momente.

Mulțumesc.

28/02/2013

Contest decizia de revocare

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 11:30 PM

Danilet_CristiSunt judecator, si e cea mai nobila functie pe care cineva o poate ocupa. Am un mare respect pentru colegii judecatori si activitatea lor. Nu veti auzi din partea mea cuvinte de denigrare a lor si nu voi da, asa cum mi se cere incontinuu, informatii pe surse despre ei. Eu am curajul sa ridic probleme de sistem care trebuie rezolvate si nu sa ma cobor la nivelul unor atacuri sub demnitatea mea. Eu am curajul sa spun ca Romania trebuie sa devina din tara aspiranta la statul de drept, o adevarata tara in care legea trebuie sa fie respectata de toata lumea, inclusiv de catre cei care aplica legea. De fapt, nici nu e vorba de curaj. E vorba de normalitate – aceea ca legalitatea sa domine.

Marți, la solicitarea majoritatii adunarilor generale ale judecatorilor din instantele pe care le reprezint, Plenul CSM a decis revocarea mea din functia de membru al acestui organism si repunerea mea in pozitia de judecator. Nu ma lupt pentru un scaun, nu e important ce se intampla cu mine ca persoana, ci lupt pentru valori, pentru legalitate si pentru dreptate. Si asta pentru binele cetateanului simplu si corect. Pot oricand sa ma intorc – si o voi face cu dedicatie cand va fi momentul – sa judec cazurile celor nedreptatiti de la Oradea sau Cluj-Napoca.

Vreau insa sa ma asigur, in folosul justitiei, al sistemului, al modului in care ne prezentam in fata Europei, ca procedura mea de revocare a fost una corecta si ca exista dreptate inclusiv pentru cei care fac dreptate. Acesta este motivul pentru care am decis sa contest hotararea de revocare.

21/02/2013

Daca si cum trebuie magistratii sa promoveze statul de drept

Filed under: 1. EXPLICATIE,statul de drept — Cristi D @ 7:07 PM

2268_pag-14

Motto: `Judecătorul este personajul central al statului de drept`
Dec. CCR nr. 375/2005p.28 

Autorităţile şi institutiile statului trebuie să respecte justitia. Justiţia la rândul ei, trebuie să promoveze şi să susţină statul de drept. Iar magistraţii trebuie să apere şi să contribuie la realizarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Personal, am un interes constant de aproximativ 10 ani pentru statul de drept şi drepturile omului. Anumite acţiuni promovate de mine – individual şi instituţional – în spaţiul public, au generat surprindere, mirare şi chiar critici acerbe cu privire la posibilitatea de a le adopta. Într-o ţară în care nu există cultura statului de drept, nu e de mirare că există astfel de critici faţă de o conduită publică din partea unui magistrat – acesta, prin tradiţie pur românească, trebuie să fie un tip retras, chiar anonim şi care să se ocupe strict de soluţionarea cauzelor. Ei bine, acţiunile mele publice îşi au justificarea nu numai în credinţa că fără valorile de care sunt interesat democraţia nu ar putea rezista în România; dar ele au şi o justificare legală, pe care înţeleg să o expun mai jos.

Aşadar, mă interesează statul de drept şi drepturile omului:

1. ca cetatean, pentru ca imi doresc sa traiesc in democratie, iar statul de drept este esenţial pentru existenţa acesteia. De altfel, am vorbit public despre acesta din 2009, adică înainte sa ajung membru CSM:

Statul de drept desemneaza acea structura in care statul si dreptul se afla intr-un raport de complementaritate. Pe de o parte, dreptul nu poate exista in afara statului, caci doar acesta din urma poate conferi anumitor norme caracterul de juridicitate si obligativitate a caror aplicare si respectare poate fi impusa prin metode coercitive. Pe de alta parte, dreptul (normele juridice) limiteaza statul, impunand un anumit tip de actiune agentilor statului. Prin urmare, statul nu poate exista in afara dreptului. Cum nimic nu exista dincolo de stat, nimeni nu e deasupra legii. Ceea ce duce la concluzia ca insusi statul trebuie sa se supuna propriilor sale reguli, el insusi autolimitandu-se. Statul de drept se caracterizeaza prin forţa dreptului şi nu prin dreptul forţei, ca in statul poliţienesc. Domnia oamenilor e inlocuită astfel cu domnia legii”.

 .

2.1. ca judecător, pentru ca sunt obligat în mod expres să susţin statul de drept (numit şi supremaţia legii sau preeminenţa dreptului) de către Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:

“Art. 4 alin.1 – Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă”.

.

2.2…..pentru că, obligat de Legea nr. 303/2004 să respect Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, trebuie să ţin seama de art. 7 din acest Cod:

Art. 7 – Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”.

.

2.3. …pentru că am jurat acest lucru, potrivit Legii nr. 303/2004, la începutul carierei:

Art. 34 – (1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

.

2.4. …jurământ care este conform cu instrumentele europene – Declaraţie privind etica judiciară, adoptată de RECJ în 2010. Conform acestora, judecătorii trebuie să promoveze în mod activ statul de drept şi în afara activităţii obişnuite de soluţionare a cauzelor şi să reacţioneze ferm atunci când democraţia este în pericol:

„Obligaţia de rezervă nu poate da naştere unei scuze de inactivitate din partea judecătorului. Judecătorul trebuie să aibă un rol educaţional pentru a promova legea, împreună cu alte instituţii cu aceeaşi misiune.

Loialitatea, împreună cu independenţa, înseamnă că atunci când judecătorul depune un jurământ, indiferent de formula acestuia, acest jurământ simbolizează angajamentul faţă de statul de drept. Loialitate judiciară presupune două cerinţe: să nu se depăşească atribuţiile încredinţate şi să le exercite. Această loialitate nu poate să fi cerută judecătorului atunci când democraţia şi libertăţile fundamentale sunt în pericol”.

.

2.5. …pentru că îmi înţeleg şi accept cele trei funcţii pe care le are un judecător într-o democraţie, aşa cum sunt enumerate de Declaraţia Universală privind Independenţa Justiţiei din 1983:: „2.01 a) să înfăptuiască justiţia în mod imparţial între cetăţeni şi cetăţeni, respectiv între cetăţeni şi stat; b) să promoveze, în limitele corespunzătoare ale funcției judiciare,  respectarea și realizarea drepturilor omului; și c) să se asigure că toți oamenii sunt capabili să trăiască în siguranță respectându-se statul de drept”.

.

şi pentru că îmi asum rolul educativ la care mă obligă instrumentele mondiale în materie – Principiile şi Comentariul la Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară:

Pct 36: Separarea puterilor sau a funcţiilor: Esenţa conceptului de independenţă a justiţiei este reprezentată de teoria separaţiei puterilor: Justiţia, fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali şi egali dintr-un stat democratic modern, ar trebui să funcţioneze independent de celelalte două: legislativul şi executivul. Relaţia dintre cele trei puteri publice ar  trebui să fie una de respect reciproc, fiecare recunoscând şi respectând rolul celorlalte. Acest lucru este necesar deoarece justiţia are un rol şi funcţii importante în raport cu celelalte două puteri. Ea se asigură că guvernul şi administraţia răspund pentru acţiunile lor şi, în ceea ce priveşte legislativul, este implicată în a asigura corectitudinea punerii în aplicare a legilor şi, acolo unde este cazul, în asigurarea conformităţii acestor legi cu constituţia ori cu convenţiile regionale şi internaţionale care fac parte din dreptul intern. Spre a-şi putea îndeplini rolul în aceste privinţe şi pentru a se asigura exercitarea în deplină libertate, fără restricţii, a funcţiei sale de judecată în mod legal şi independent, corpul judecătorilor trebuie să fie liber de legături şi influenţe necorespunzătoare din partea celorlalte puteri în stat. Astfel, independenţa este garanţia imparţialităţii

Pct. 44 Încurajarea conştientizării publicului cu privire la independenţa justiţiei Judecătorul trebuie să fie conştient că nu toată lumea este familiarizată cu aceste concepte şi cu impactul lor asupra responsabilităţilor judiciare. Educarea publicului în legătură cu puterea judecătorească şi cu independenţa justiţiei devine astfel o sarcină importantă atât pentru guvern şi instituţiile acestuia cât şi pentru puterea judecătorească însăşi, deoarece neînţelegerile pot afecta negativ încrederea populaţiei în Justiţie. Este posibil ca populaţia să nu obţină din mass media o perspectivă pe deplin echilibrată asupra principiului independenţei justiţiei, deoarece media poate înfăţişa puterea judecătorească în mod incorect ca fiind un sistem de apărare a judecătorilor faţă de orice formă de control sau dezbatere publică referitoare la acţiunile lor. Judecătorul trebuie deci, în interesul publicului, să profite de ocaziile adecvate pentru a ajuta publicul să înţeleagă fundamentala importanţă a independenţei justiţiei.

 .

3.1. ca membru CSM pentru ca în misiunea noastră instituţională intră apărarea independenţei si imaginea justitiei, conform Opiniei 7/2005 a CCJE:

„55. Atunci când un judecător sau o instanţă este provocata sau atacată de către mass media (sau de actori politici sau alţi actori sociali prin intermediul mass media) pe motive legate de administrarea justiţiei, CCJE consideră că, dată fiind obligaţia magistraţilor de rezervă, judecătorul ar trebui să se abţină să îşi exprime reacţia pe aceeaşi cale. Având în vedere faptul că instanţele pot rectifica informaţiile eronate difuzate în presă, CCJE crede că este de dorit ca sistemele judiciare naţionale să se bucure de sprijinul unor persoane sau al unui organ (de ex. Consiliul Superior al Magistraturii sau asociaţiile judecătorilor) capabil şi gata să răspundă prompt şi eficient la asemenea provocări sau atacuri, dacă este cazul”.

.

3.2. ….pentru că suntem obligaţi să facem demersurile necesare apărării sistemului şi magistraţilor, inclusiv a membrilor CSM, conform Opiniei 10/2007 a CCJE:

„83. Consiliul Justiţiei ar trebui să fie abilitat nu numai să-şi exprime public punctul de vedere, ci şi să facă toate demersurile utile pe lângă public, autorităţi publice şi, atunci când este necesar, instanţe pentru a apăra reputaţia instituţiei judiciare şi/sau a membrilor săi. 84. Consiliul Justiţiei ar putea fi organul capabil să joace direct un rol mai amplu în protecţia şi promovarea imaginii justiţiei, acest rol implicând găsirea unui echilibru între, pe de o parte, drepturile şi libertăţile aflate în conflict, actorii sociali şi politici şi mass media şi, pe de altă parte, interesul publicului pentru o funcţionare independentă şi eficientă a sistemului judiciar”.

 .

4.1 Ca membru CSM, am avut şi am la baza actiunilor mele ceea ce Comitetul Miniştrilor din cadrul Consiliului Europei arată ca sunt atacuri nepermise la adresa justitie, în Recomandarea (2010) 12 privind judecătorii:

„18. Dacă comentează deciziile judecătoreşti, executivul şi legislativul trebuie să evite criticile care ar submina independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie. De asemenea, acestea ar trebui să evite acţiuni ce pot pune sub semnul întrebării intenţia lor de a respecta deciziile judecătorilor, altele decât cele prin care îşi manifestă intenţia lor de a formula o cale de atac”.

.

4.2.…şi ceea ce Comisia Europeană în raportul din ian.2013 consideră că nu trebuie să se întâmple pentru respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar:

pag.4 „dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituţiilor judiciare şi a lipsei de respect pentru independenţa sistemului judiciar; acte de intimidare sau hărţuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituţii judiciare  şi  anticorupţie importante, inclusiv ameninţări cu un caracter personal împotriva judecătorilor şi a familiilor acestora şi campanii mediatice de hărţuire. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătoreşti: pentru aceasta este necesar ca toţi membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abţinerea de la criticarea hotărârilor judecătoreşti, de la subminarea credibilităţii magistraţilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora.

 .

5.1 Ca membru CSM, constat ca Plenul CSM a confirmat instituţional acţiunile individuale ale membrilor CSM:

– in comunicatul din 26 iunie 2012 Plenul CSM a constatat presiuni într-un dosar mediatizat şi soluţionat de instanţa supremă:

toate afirmaţiile lansate în spaţiul public fiind încercări cointeresate a diverşilor factori de a decredibiliza justiţia română şi magistraţii, în legătură directă şi punctuală cu decizia pronunţată în acest dosar.”

– in comunicatul din 18 sept.2012 Plenul CSM apara reputatia a trei membri CSM si se afirmă:

„5. Nu s-a constatat, privitor la cei trei membri CSM vizaţi de această campanie de defăimare şi denigrare, nicio legătură contrară statutului de judecător/procuror cu Preşedintele ţării, oameni polici sau partide politice, informaţiile de presă fiind vehiculate de unele publicaţii de presă în mod tendenţios şi speculativ, pentru a acredita ideea falsă că politicul controlează justiţia prin intermediul unor magistraţi, situaţie  de natură să afecteze imaginea sistemului judiciar”.

– in comunicatul din 18 sept 2012 Plenul CSM afirmă cu privire la declaratiile a trei politicieni:

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că declaraţiile analizate sunt de natură a aduce atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său şi, considerând întemeiată cererea de apărarea independenţei sistemului judiciar şi a magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie, a procedat la admiterea ei”.

.

5.2. …. că actiunile noastre au fost apreciate de  politicienii din Comisia Europeană în raportul din iulie 2012:

pag.5 „Pronunțarea în luna iunie a unei condamnări definitive într-un caz emblematic de corupție la nivel înalt, precum și acțiunile Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale Curții Constituționale de a rezista contestărilor politice ale independenței sistemului judiciar și de a-și afirma integritatea profesională după pronunțarea verdictului au reprezentat o schimbare majoră în acest sens”.

Subsol pag.5 „În luna iunie, poziția publică adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a apăra independența sistemului judiciar în contextul unor intervenții publice privind un important caz de corupție la nivel înalt a transmis un mesaj important.

.

 5.3. ………că actiunile noastre au fost apreciate de  experţii independenţi din cadrul Comisia de la Venetia care, la fel, ]n decembrie 2012 apreciază acţiunile noastre:

„71. Apărarea împotriva presiunii nejustificate asupra judecătorilor şi procurorilor reprezintă o sarcină tipică a unui consiliu judiciar”.

.

 5.4. ….. că echipa tehnica de experţi ai Comisiei Europene constată în iulie 2012 ca prin acţiunile noastre ne-am îndeplinit tocmai rolul nostru constitutional:

Pag. 13. Percepțiile publice cu privire la integritatea sistemului judiciar în ansamblul său sunt în mod inevitabil modelate de perceptia asupra CSM. De-a lungul ultimilor cinci ani, CSM a avut sarcina de a restabili încrederea publicului, datorită unui număr de cazuri care au subminat legitimitatea și credibilitatea Consiliului, facand să arate ca e vorba de un Consiliu care nu reușește să recunoască faptul că protejarea reputației justitiei este parte din atributiile sale de bază. Deciziile recente luate de CSM pentru a apera proactiv independenta justiției și statul de drept, precum și instrumentarea de catre CSM a unui număr de cazuri recente, sunt pași care arată un CSM mult mai pregatiti să-și exercite rolul său constituțional și să abordeze problema încrederii publice (de exemplu, in luna iunie CSM a emis o declarație pentru apărarea independenței sistemului judiciar fata de  de intervențiile publice și atacurilor venite de la un număr de instituții, asociații și avocații, în ceea ce privește un important caz de inalta corupție. În iulie CSM a emis, de asemenea, o declarație de asteptare pentru punerea în aplicare integrală a tuturor deciziilor judecătorești în urma îndoieli publice despre punerea în aplicare efectivă a unui număr de hotărâri judecătorești definitive).”

.

5.5. ..…rol pe care noi il avem explicit dat prin Constitutia expres revizuită in 2003 – atenţie – tocmai pentru a se introduce acesta pentru prima data in legislaţia noastră:

„art. 134 (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.”

.

5.6 …..rol îndeplinit prin atribuţiile arătate în Legea 317/2004, prima dintre aceste atribuţii fiind:

„Art. 30 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.”

 .

6. Si nu in ultimul rând pentru ca, in calitate de candidat pentru a deveni membru CSM, m-am angajat în 2010 printr-un proiect public sa împărtăşesc 5 valori, dintre care prima este chiar cea de garant al independentei justiţiei:

Cinci sunt valorile împărtăşite de noi si pe care le vedem ca misiuni permanente pentru CSM: I. garant al independenţei justiţiei; II. o autoritate puternica si respectata; III. o instituţie obiectiva si transparenta; IV. organism pentru o justiţie competentă; V. o instituţie responsabilă”

Iar angajamentul de asumare inclusiv individuală a anumitor poziţii rezultă din intenţia manifestată public în acelaşi proiect, la pct II.2..

„2. (…) asumarea individuala de catre membrii CSM a mandatului lor (…)”

„6. Implicarea în mod direct atunci când, prin orice mijloace, va fi stirbita independenţa magistraţilor. CSM va trebui sa combata curentul negativ de opinie bazat pe date trunchiate si pe populisme – ceea e este total inadecvat într-un domeniu ce arbitreaza de regula doua parţi cu interese contrare. De aceea, membrii CSM trebuie sa aiba o poziţie constanta si ferma în mass-media în legatura cu orice subiect major de interes public privind justiţia si sa apere fara rezerve si în cel mai scurt timp poziţia magistraţilor ce fac în mod nejustificat obiectul unor campanii de presa (Atacurile aduse mai ales prin presa unor judecatori sau procurori sau chiar CSM afecteaza grav imaginea justiţiei si pericliteaza actul de justiţie, sporind neîncrederea justiţiabililor. De aceea se impune o reacţie vehementa din partea celor atacaţi, la nivel individual, a întregului sistem, a asociaţiilor magistraţilor si a CSM, ori de câte ori apar si sunt mediatizate opinii, articole, informaţii de natura a afecta reputaţia profesionala a magistraţilor.)”

 

In fine, dacă mai era nevoie: pentru că în Profilul Magistratului se spune că una dintre calitățile sale mentale este: „ 3. Conştientizarea socială şi angajamentul. Este competenţa care-i permite magistratului să analizeze, să evalueze şi să se angajeze creativ în reconstruirea modelelor (schemelor) după care se desfăşoară practicile sociale curente legate de exerciţiul profesiunii de magistrat în sistemul juridic românesc. Conştientizarea socială implică: mobilizarea intenţionată a resurselor de atenţie şi efort pentru înţelegerea rolului persoanelor în reactivarea selectivă a modelelor de gândire şi acţiune anterior exersate în practicile profesionale; capacitatea individului de a face judecăţi practice şi normative asupra traiectoriilor posibile ale acţiunilor ca răspuns la cerinţe, dileme şi ambiguităţi ale situaţiilor profesionale şi sociale; în sfârşit, asumarea unui rol creativ în inovarea modelelor de acţiune şi susţinerea repetării lor suficiente în practica acţiunilor curente. Disponibilităţile creative ale magistratului se realizează în găsirea răspunsurilor la întrebarea cum pot fi provocate, reconsiderate şi reformulate modelele de acţiune practicate curent, pentru a îmbunătăţi calitatea actului de justiţie? Obiectul reflexivităţii magistratului include comunitatea locală şi societatea românească în ansamblu. Capacitatea de a înţelege modelele de gândire şi acţiune manifestate în spaţiul public, de a face judecăţi asupra alternativelor posibile ale acţiunilor importante pentru comunitate, chestionarea rutinelor face din magistrat o persoană sensibilă la problemele societăţii căreia îi apără valorile.”

Pagina următoare »

Tema Rubric. Blog la WordPress.com.

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 963 de alți urmăritori