UE nu e CoE. Si invers.

Scriam in sept 2007 despre o confuzie impardonabila facuta de Curtea Constitutionala intre Consiliul Europei (CoE) si Uniunea Europeana (UE). Credeam atunci ca a fost o scapare a staff-ului care pregateste lucrarile judecatorilor constitutionali. Din nefericire, astfel de confuzii se intalnesc frecvent, si chiar in acte oficiale.

De exemplu, intr-un bilant al activitatii pe anul 2007 a unei Curti de Apel din Romania, scrie urmatoarele:

`Aplicarea directa a dreptului comunitar in activitatea judecãtorilor instantei. 

Aplicarea directa a dreptului comunitar constituie, dupa 1 ianuarie 2007,  o necesitate a integrarii sistemului judiciar romanesc in cel comunitar. Prin urmare, judecatorii de la toate instantele din circumscriptie au fost preocupati de aplicarea directa la spetele pe care le soltþioneazã a dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Sub acest aspect, primordiala a fost preocuparea asigurarii dreptului la un proces echitabil (art.6 din Conventie) prin efectuarea procedurilor judiciare intr-un termen rezonabil, dar si prin asigurarea tuturor garantiilor procesuale, inclusiv a dreptului la aparare gratuita, atunci cand mijloacele materiale nu-i permit angajarea unui aparator (art.6 pct.3 lit.c din Conventie).

De fapt, dispozitiile Conventiei au fost aplicate nu numai in domeniul penal dar si in cel civil si comercial si intotdeauna cand norma procedurala interna a fost in distonanta cu cea comunitara s-a aplicat aceasta din urma exemplificand, astfel, folosirea interpretilor atunci cand una din parti nu cunostea limba romana.`

Norocul justitiei romane, pentru a-si pastra imaginea nestirbita, este ca asfel de bilanturi nu sunt publice (cu exceptia celor de la Tr.VN si Tr.MH). Dar urmeaza Marele Raport intocmit de CSM. Si va fi material de criticat….garla.

                  

Coruptia judiciara (10): tipuri de coruptie

 In ceea ce priveşte tipurile de corupţie, sunt posibile mai multe clasificari, care nu sunt in afara criticii datorita naturii speciale, complexe a fenomenului de coruptie:  

1. Marea si mica coruptie Sunt trei criterii pentru a diferentia marea coruptie de mica coruptie:

a.      Pozitia pe care o ocupa faptuitorul

Mare coruptie este coruptia politica sau de nivel inalt, care se intalneste la nivelul organelor de conducere ale statului[1], cele ce alcatuiesc politicile, strategiile, legile. Ele utlizeaza pozitia oficiala pentru a-si propria bunastare (de ex, se emite un act normativ pentru scutirea pe termen de 24 ore a importurilor unor anumite bunuri de catre anumite societati cu care policienii sunt in relatii sau se manipuleaza procesele de privatizare), ori pentru a-si imbunatati statutul sau propria putere (cumpararea locului la alegeri, cumparare voturi). Marea coruptie in justitie se poate manifesta in modul de numire, promovare, transferare, revocare a magistratilor, in influentarea salarizarii acestora si in modul de repartizare a cauzelor catre acestia. Mijlocul de garantare a protectiei fata de influenta politicului in scopul asigurarii independentei institutionale a justitiei este separarea puterilor in stat si autoguvernarea justitiei, de regula prin consilii judiciare[2].

Mica coruptie este coruptia birocratica sau administrativa, care se intalneste la nivelul administratiei publice, datoare sa aplice politicile si legile create de politicieni. Se intalneste zi de zi, acolo unde cetateanul are contact direct cu oficialii, inclusiv cu cei din justitie. Sumele variaza, dar de regula acestea sunt de o valoare redusa. E specifica tarilor aflate in tranzitie.

Legiuitorul roman a considerat ca o anumita calitate a persoanelor din sistemul juridic atrage competenta efectuarii urmaririi penale de catre Directia Nationale Anticoruptie. Potrivit acestui criteriu, sunt cazuri de mare coruptie daca, indiferent de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infracţiunii de corupţie, aceasta este comisa de catre judecatorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale; ceilalţi judecatori şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; ofiţeri de poliţie; conducatorii autoritaţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducatorilor autoritaţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora; avocaţii; comisarii Garzii Financiare; personalul vamal; persoanele care exercita funcţii judiciare in cadrul instanţelor internaţionale a caror competenţa este acceptata de Romania, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe; lichidatorii judiciari; executorii Autoritaţii pentru Valorificarea Activelor Statului[3]. Restul personalului va fi cercetat de unitatile obisnuite de parchet. 

b.      valoarea obiectului faptei de coruptie[4] Marea coruptie poate interveni, de exemplu in domeniul achizitiile publice, spre deosebire de mica coruptie  intalnita la vama, plata taxelor, obtinerea de autorizatii, permise.Prin vointa legiuitorului nostru, daca valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decat echivalentul in lei a 10.000 de euro, competenta apartine urmaririi penale apartine Directiei Nationale Anticoruptie[5].  

c. efectul sau impactul faptei de coruptie[6]: (contractarea ilicita a unei firme de iluminat poate prejudicia toti contribuabilii dintr-un oras, in timp ce spaga de la ghiseu nu afecteaza decat pe mituitor si pe cei care solicita eliberarea unei licente asemanatoare). Din acest punct de vedere, infracţiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitaţilor Europene sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie[7].       

      

2. Coruptia sistemica si cea sporadica[8].

Coruptia sistemica (endemica) este coruptia care face parte integranta si esentiala al sistemului economic, social si politic. Practic, majoritatea institutiilor si a activitatilor sunt folosite si dominate de indivizi si grupuri de indivizi corupti neexistand alta alternativa pentru cetateni decat a accepta si a se implica in aceste acte de coruptie.           

Coruptia sporadica (ocazionala) se petrece in mod neregulat, ocazional, care influenteaza nu mecanismul, ci individul, afectand morala celor implicati.            

3. Coruptia functionala si cea disfunctionala           

Coruptia functionala se intalneste, asa cum am aratat mai sus, pentru a facilita indeplinirea legala a unor acte, pentru a `unge` mecanismul birocratiei. Sumele implicate sunt mici. Este mai degraba o chestiune legata de cultura, societatea insasi legitimeaza astfe de conduite (Rusia, Coreea de Sud, Turcia)[9].

Coruptia disfuntionala este coruptia ce are ca efect ingreunarea activitatilor. Foloasele oferite/primite au valoare ridicata.  

4. Coruptia activa si cea pasiva

Coruptia activa consta in propunerea sau oferirea de foloase agentului public.

Coruptia pasiva consta in acceptarea acestor foloase.

---

[1] Este vorba de presedintele unei tari, parlamentari, ministri, funtionari inalti (inclusive din serviciile de siguranta si militare), judecatori. In unele definitii sunt inclue si autoritatile locale: prefect, primar, membrii in sonsiliile judetene si locale.

[2] Opinia nr 10 din 2007 a Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, la www.coe.int/ccje.

[3] art 13 alin 1 pct b din OUG 43/2002 privind DNA.

[4] Dupa criteriul U4, la http://www.u4.no/helpdesk/faq/faqs1.cfm.

[5] art 13 alin 1 pct a OUG 43/2002 privind DNA.

[6] Criteriu al TI, http://www.nudaspaga.ro/?m=CeVreaCampania&s=CeEsteSiCeNuEsteSpaga.

[7] Art 13 alin 1¹ OUG 43/2002 privind DNA.

[8] http://www.u4.no/document/glossary.cfm

[9] Robert King Merton. Social Theory and Social Structure. 1968. New York: The Free Press: „Comportamente care au fost acceptabile si legitime in baza unor norme traditionale devin inacceptabile si corupte cand sunt vazute prin prisma normelor moderne“.

Vizite de lucru la Cluj

Joi, 07.02.2008, cand am intrat in Palatul de Justitie din Cluj, am ramas uimit: o multime de persoane forfoteau pe hol, erau catarate pe ferestre, stergeau praful, faceau curatenie. M-a cuprins un sentiment de placere: se apropie primavara, sefii nostri au grija de noi, de sanatatea noastra etc.

Dar nu. Totul avea sa mi se lamureasca dupa cateva ore cand, pe surse, am aflat ca a doua zi in Cluj urma sa vina d-na Barbulescu, presedintele CSM. Mai mult, nu trece mult timp si aflu ca va veni si d-na Kovesi, procurorul general. Mai, sa fie!

Daca eram sef in aceasta institutie, as fi dat macar un e-mail la colegi sa ii informez despre aceasta. Sau sa ii intreb ce probleme cred ei ca ar trebui discutate cu cei doi. Evident, multi dintre colegi mei nici nu au stiut de cele doua vizite importante. Si unii nici nu vor afla de ele, ingropati in dosare cum sunt. Cat despre ce s-a discutat la cele doua sedinte, stiu cateva aspecte doar de la Bilantul Curtii de Apel - prea nesimnificative pentru a fi mentionate, insa: ceva despre Basescu, ceva despre familia doamnei Barbulescu atacata pe nedrept si, desigur, ceva despre dusmanul MJ care a facut presiuni asupra CSM. Nimic despre planuri si solutii concrete cu privire la imbunatatirea comunicarii in sistem, a imaginii justitiei, scaderea numarului de dosare, imbunatatirea profesionalismului judecatorilor sau a integritatii lor, a sutelor la condamnari la CEDO, ori rezolvarea problemelor tot mai acute de sanatate a personalului.

Cel putin nu am fost scosi cu gramada pe hol sa aplaudam oaspetii, cum se intampla prin 2003-2004. Si nici nu s-a curatat trotuarul cu detergenti, ca atunci. Poate pentru ca joi a plouat…

Relatari: ZiuaCj, Clujeanu1, Clujeanul2, RoL, Mediafax, HotNews. A se citi si comentariile cititorilor- adorabile!

Justitia lui Secu`

Au inceput sa iasa primele informatii oficiale despre numarul magistratilor care au fost agenti sau colaboratori ai securitatii. Exista insa niste contraziceri intre ce spune directoarea de la CNSAS si ce spune Presedintele tarii.

Ei sunt cocotati in functii de conducere, in CSM, in ICCJ. 

Ca sa fiu cinic, ma simt mai bine cand stiu ca cineva ma supravegheaza si are grija de mine. Ce ma revolta, este ca ani de-a randul oamenii astia au incalcat drepturile omului, iar acum cica le apara.

Sper ca intr-o zi sa fie dezvaluiti cu totii. De asemenea, sper ca cei care au ocupat functii in PCR sa fie de asemnea dezvaluiti. Pariu fac ca ii regasim in functii de conducere din justitia romana.

 

Ce (nu) spune raportul CE pe justitie

Acum 2 zile a fost dat publicitatii Raportul intermediar al CE cu privire la progresele Romaniei dupa aderarea la UE. Toti il comenteaza, nimeni nu raspunde: raportul surprinde reformele Macovei si Chiuariu in domeniul justitiei si anticoruptiei. Nici unul nu mai e la guvernare, insa.

Evident, raportul e prea bland pentru ce s-a intamplat un Romania in ultimul an. Am senzatia ca i-am pacalit pe europeni pentru a adera, dupa care s-a oprit totul. Punand acest raport in contextul celor pe care le traim in Romania, ajung la urmatoarele caracterizari ale societatii noastre:

1. instabilitate legislativa: Parlamentul modifica CPP astfel incat sa ii apere pe infractori; Guvernul promoveaza peste noapte OUG prin care blocheaza investigarea uor ministri; CSM adopta Regulamente prin care faciliteaza accesul in sistemul juridic al rudelor sau al incompetentilor.

2. instabilitate politica: ministrul Macovei este schimbat, ministrul Chiuariu demisioneaza - ambii sunt cercetati acum de Parchet. In prezent, avem un ministru interimar, fara un program, fara o strategie; rolul MJ in sistem este nedefinit; in schimb au crescut puterile CSM care abuzeaza de ele si nu raspunde in fata nimanui, nici macar a magistratilor; CSM pierde o multime de procese cu magistratii nemultumiti de hotararile lor; CC admite ca neconstitutionala o lege care va afecta alte cateva institutii din tara.

3. instabilitate juridica: politica de resurse umane este dezastruoasa, cu toate acestea detasari in afara instantelor si parchetelor se practica la greu; recrutarea juristilor cu 10 ani vechime, promovarile la ICCJ, transferurile, numirile inspectorilor la CSM sunt arbitrare; nu exista un program de descongestionare a instantelor de dosare - paradoxal, desi nr. dosarelor e in crestere, magistratii le solutioneaza din ce in ce mai repede, statistica fiind tot ce conteaza; nu s-a mai facut de 3 ani o evaluare a magistratilor; nu exista o politica anticoruptie in justitie, desi au inceput sa curga condamnarile magistratilor corupti; nu e lamurita apartenenta la securitate a magistratilor din sistem (deja sunt cazuri cu judecatori de la ICCJ, CC, CSM care au decizii de colaborare cu secu`); dosarele returnate pe vicii de procedura, altele decat cele datorate unor decizii ale CC, ridica problema pregatirii profesionale fie a procurorilor care le instrumenteaza, fie a judecatorilor care le solutioneaza. Lipseste o strategie de reforma a justitie pe urmatorii ani, iar rapoartele cu privire la nemultumirile cetatenilor intocmite de TI, GALLUP sau CE raman fara urmari.

 

Am fost in Piata

Nu se poate povesti. Trebuie trait.

Erau acolo revolutionari. Varstnici. Tineri. Cativa cu bebe pe umeri. Cu pancarte. Fara. Cu inima. Cu ganduri curate.

Toti doreau un singur lucru: o tara fara comunism; romani care sa isi cunoasca istoria; o Romanie fara securisti; o justitie curata.

Nu stiu cate sute de participanti au fost. Nici nu stiu daca numarul conteaza. Dar am simtit ca facem ceva. Altceva decat cei care au stat acasa, la TV.

Am fost acolo, printre ei. Si m-am intalnit cu inca doi judecatori, de la instantele bucurestene. Or mai fi fost si altii, nu stiu. Presa a fost. Cineva mi-a semnalat si vreo doi de la servicii. Am vazut figuri care au facut istorie, care in `89 si`90 au avut curajul de a iesi in strada pentru a scapa de comunist. Pacat ca la 18 ani dupa, trebuie sa o facem din nou. Pentru o clipa, am avut sentimentul ca nimic nu s-a schimbat.

Relatari: RoL1, RoL2, Gandul, EvZ, Cotidianul, HotNews, Realitatea, poze.

Opinii: Adevarul

PETITIE ON-LINE aici

De ce ma duc in P-ta Universitatii

Maine, daca nu e greva feroviara, voi fi in P-ta Universitatii, in Bucuresti. De ce ma duc acolo?

1. pentru ca insisi magistrati din Curtea Constitutionala au fost acuzati de colaborare cu Securitatea si ar fi trebuit lamurite mai intai aceste acuzatii si existenta profesionala a unor asemenea persoane atata timp in CC.

2. pentru ca cel putin un magistrat din CSM a dat note la Secu si a luat bani pentru aceasta si, nedandu-si demisia desi judecatori din 10 Tribunale din tara i-au cerut-o, fiind sprijinit de colegii din CSM si `inalbit` de decizia 51/2008, nu pot sa am incredere in CSM.

3. pentru ca am colegi judecatori si procurori care au fost au activat in securitate sau au fost colaboratori cu securitatea, incalcand atata timp drepturile omului, iar acum raman imaculati in sistem si se fac ca apara drepturile oamenilor care vin in fata lor.

4. pentru ca Avocatul Poporului spunea in urma cu un an ca nu e nimic in neregula cu legea (vezi concluziile sale in decizia 218/2007) dupa care brusc legea `e un venin neconstitutional` (vezi concluziile sale in decizia 51/2008), ceea ce ma face sa ma gandesc la o grava incompetenta sau, de ce nu, la anumite interese.

5. pentru ca CC a spus de 7 ori ca nu sut probleme cu legea, si acum a declarat-o TOATA neconstitutionala, fara a motiva aces lucru. Impredictibilittea activitatii CC a atins astfel apogeul, si cred ca nimeni dupa o astfel de decizie nu ar mai avea dreptul sa critice hotararile instantelor de judecata care nu bat unele cu altele.

6. pentru ca avem o clasa politica responsabila de promovarea unei legislatii  neconstitutionale, si care trebuie impulsionata sa rezolve rapid situatia de a permite romanilor sa isi cunoasca tortionarii.

7. pentru ca avem o Constitutie care, cel putin in ceea ce priveste Justitia, schioapata rau: procurorii nu sunt independenti, CSM are un mandat prea lung, membrii CC sunt promovati doar politic.

Asadar, numai de principii e vorba. Nu e nimic antidemocratic, nimic antijuridic in manifestarea de maine. E pentru justitie independenta, stabilitate a raporturilor juridice, cunoasterea istoriei.  Desigur, ma voi delimita de orice actiuni, lozinci, discursuri politice. Voi sustine ceea ce SoJust a solicitat in 2006: asanarea morala a justitiei romane.

Decizia CC: legala, dar gresita

Se intampla ca pentru aceeasi fapta un magistrat sa dea o pedeapsa de 10 ani inchisoare, iar un altul 1 an inchisoare. Amandoi au dat o solutie legala daca pedeapsa e, de ex, de 1-15 ani. Si totusi..

 

Reglementari

1. Constitutia prevede ca judecatorii CC sunt numiti de Camera Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei (art. 149 alin.3), deci de oameni politici.

2. Legea permite judecatorilor CC sa dea solutii chiar daca ii vizeaza pe ei personal: daca judecatorii nu se abtin ei insisi in caz de incompatibilitate, se prevede exppres ca recuzarea nu se poate aplica (art.55).

3. Legea (art 29 alin 3) permite CC sa isi schimbe jurisprudenta: cu alte cuvinte, daca intr-o sesizare de saptamana trecuta CC a spus ca nu e nimic neconstitutional cu legea x, saptamana asta poate reveni intr-o alta cauza in care se invoca acelasi lucru, si sa declare legea x neconstitutionala.

4. Legea prevede ca in caz de admitere a exceptiei, CC se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare (art. 31 alin 2).

5. Legea prevede ca redactarea hotararilor se face in cel mult 30 zile de la pronuntare (art 60). Constitutia prevede ca deciziile CC produc efecte pentru viitor (art 147 alin 4).  

6. Tot Constitutia prevede ca dispozitiile declarate neconstitutionale sunt suspendate, iar in 45 Parlamentul sau Guvernul trebuie sa faca indreptarile necesare, in caz contrar acele norme incetandu-si aplicabilitatea (art. 147 alin.1).

7. Legea prevede ca deciziile CC de constatare a neconstitutionalitatii sunt definitive (art 31 alin 1), deci nu pot fi atacate . Asadar, ce spune curtea e sfant. Nici macar CEDO nu mai poate face nimic.

 

Asa s-a intamplat in cazul legii CNSAS:

1. Judecatorii numiti politic au solutionat aceasta cauza unui om politic si au dat o decizie cu impact in special asupra altor oameni politici care vor fi `inalbiti`.

2. Mai mult, chiar judecatorii CC au fost supusi verificarii de catre CNSAS: unii au fost gasiti initial colaboratori, altii probabil urmau - insa nici unul nu s-a abtinut, iar decizia de joi a fost luata in unanimitate; prin decizia data , vor fi `inalbiti` si alti judecatori (unul chiar din CSM) si procurori.

3. Legea 187/1999 a mai fost atacata de 7 ori pana acum (deciziile 162, 443 si 465 din 2005, decizia 793 din 2006, deciziile 218, 320, 550 din 2007) si nu au fost invocate de Avocatul Poporului sau constatate de CC probleme; acum au aparut, insa.

4. CC a fost sesizata pentru neconstitutionalitatea a 7 articole din Legea 187/1999, dar decizia 51/2008 priveste intreaga lege; nu se motiveaza aceasta extindere.

5. Pronuntarea s-a facut pe 31 ian, iar motivarea a fost trimisa a doua zi la M.Of. Cum sa poti critica cand oamenii au muncit cu asa spor? Numai Chiuariu mai trimitea Ordonante noaptea la M.Of.

6. OZN-u sa se faca guvernantii si parlamentarii, si tot nu vor redacta o noua lege in 45 zile. Mai ales ca s-ar putea acum sa constate ca de fapt nu avem nevoie de CNSAS.

7. De la publicare incolo, CNSAS nu mai va fmai putea functiona daca legea declarata neconstitutionala nu se schimba: nici Consiliul, nici Colegiul, nici aparatul tehnic. Nimeni.

 

Motivarea deciziei 51/2008

In esenta, CC spune ca atributiile Consiliului si Colegiului CNSAS sunt de natura jurisdictionala, pentru ca e o procedura care contine audiere, adminstrare de probe, pronuntarea unei hotarari in urma votului, procedura de atac - prin urmare CNSAS este o jurisdictie. Exista doua tipuri de jurisdictii: adminsitrative, care sunt facultative - dar CNSAS nu este pentru ca e organism independent iar procedura este obligatorie; si instantele de judecata, insa anumite proceduri la CNSAS nu respecta regulile impartialitatii (cel ce judeca detine si arhiva, face si verificarile) si echitatii (nu se permite avocat, dezbaterile nu sunt publice), care sunt specifice instantelor conform art. 6 CEDO, iar pe de alta parte Constitutia interzice infiintarea instantelor extraordinare.

Curtea nu motiveaza deloc de ce a dispus cu privire la intraga lege si nu doar cu privire la articolele invocate in actul de sesizare, limitandu-se la afirmatia generala - legala, de altfel - ca dispozitiile analizate sunt inseparabile  de intregul sistem normativ al legii.

 

Efectele deciziei CC

De notat mai intai ipocrizia clasei politice: parlamentarii, multi dintre ei neavand habar de drept sau de tehnica legislativa, voteaza in corpore legi ca mai apoi, avocatii parlamentari sa invoce neconstitutionalitatea lor (vezi si episodul cu decizia PNA), practic invocandu-si propria incompetenta; la fel, Consiliul Legislativ nu a observat nimic pana acum.

In logica CC, si alte institutii/autoritati urmeaza a fi desfiintate, caci sunt croite pe acelasi rationament ca si CNSAS: ANI, CNVM, CNCD, CNA, poate chiar si Colegiul Medicilor si orice alt organism care da sanctiuni dar nu este nici jurisdictie adminstrativa, nici instanta de judecata si este gandit ca un organism independent.

Acest dezastru legislativ va afecta inca doua institutii de drept: insasi CC si CSM.

- stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancţiunilor şi a modului de aplicare a acestora este de competenţa exclusivă a plenului Curţii Constituţionale (art 65 Legea CC, art 38 si urm din Regulamentul CC): atat timp cat CC este independenta, si nu este instanta de judecata in materie disciplinara, Plenul CC nu va putea sanctiona vreun judecator sau vreo persoana din aparatul CC;

- sectia CSM sanctioneaza magistratii; judecata se face pe baza unei actiuni disciplinare exercitata de o comisie de disciplina din care fac parte un membru CSM si doi inspectori; aceasta are la baza verificari prealabile efectuate de Inspectia Judiciara (art.44 si urmat din Legea nr. 317/2004): folosindu-se decizia 51/2008 care impune o separare intre cei ce detin actele, fac ancheta si judeca, este evident ca sanctionarea magistratilor dupa mecanismul aratat este neconstitutionala. Asadar, nici un magistrat, membru CSM, sau persoana din aparatul tehnic al CSM nu va mai putea fi sanctionata daca legea nu se schimba.

 

Ce e de facut?

Evident, trebuie modificata Constitutia. Apoi noi legi. Si pregatirea adecvata a legislativului, ca de tras la raspundere pentru legile informe si anticonstitutionale nu poate fi vorba in Romania. Si din cand in cand, niste catarati in functii inalte ar rebui sa isi dea demisia, nu de onoare ca nu prea exista, ci de saturare: oare nu ii doare coloana cat stau agatati de scaunele alea?

Alte opinii: Ziua, Cotidianul, Gardianul

Haideti in P-ta Universitatii

E timpul sa ne manifestam civismul.

E vremea sa aratam ce vrem.

E ora sa cerem modificarea Constitutiei si responsabilitatea autoritatilor.  

Curtea Constitutionala ne-a dat prilej sa vedem cat de relative si personale sunt argumentarile si reglementarile.  

E momentul sa LUAM ATITUDINE.  Nu uitati ca exista ceva mult mai rau decit oamenii rai - indiferenta oamenilor buni.

HAIDETI DUMINCA, ORA 14, IN P-TA UNIVERSITATII, Bucuresti. Voi fi si eu acolo!  

HAIDETI SA FIM NOI, cei care vrem un altfel de viitor pentru noi si pentru copiii nostri.  

.

Cristi Danilet,

cetatean independent

Romania s-a inchis

Ne-am atins toate scopurile: l-am impuscat pe Ceausescu, ne-am liberalizat, am intrat in NATO, am intrat in UE.

Azi am pus capac la toate: am reusit sa ne albim securistii, comunistii, dictatorii. Azi, inteleapta CC (fain acronim, de trista amintire) a declarat neconstitutionala Legea CNSAS. Vazand stirea si argumentele aduse, nu stiu daca sa plang sau sa rad. E o rusine si imi e rusine. Trebuia sa fi parasit Romania cand s-a invit ocazia. Am ramas alaturi de alti naivi, cu gandul ca putem face ceva in tara noastra.

Ferice de cei plecati in alte parti de soare pline, sa ajute la propasirea altor neamuri. Felicitari si celor care si-au rezervat bilete in Congo, din pacate s-au vandut toate la ultimele referendumuri. Condoleante celor ramasi: Romania s-a inchis pentru noi. Ne-am intors, fara sa observam aproape, cu multi ani inainte… 

Exista insa si o posibila explicatie:

`Decizia Curtii pune lacat dosarelor aflate in lucru la CNSAS. Este vorba in primul rind de dosarele magistratilor, a caror verificare se apropia de final. Deja o serie de judecatori si procurori au primit verdict, dar asa cum spune Constantin Ticu Dumitrescu ar fi urmat citeva nume de rasunet. Printre acestea, inclusiv citeva de la Curtea Constitutionala.` Sunt zeci de procurori si judecatori in aceasta situatie.

Exista deja si o posibila solutie:

Sa faca politicienii o noua lege Ziua. Numai ca pana citeste lumea ziarele de maine, CC deja va trimite decizia la publicat in M.Of.!!! Si, oricum, politicienii s-au ars o data cu CNSAS. Suntem atat de naivi sa credem ca se vor risca in a face o noua lege?

UPDATE: Cea mai rapid motivata decizie a CC a ajuns la M.Of. Speedy justice! CNSAS critica CC pentru ca s-a pronuntat asupra unor chestiuni cu care nu a fost sesizata. Citind motivarea solutiei, imi dau seama cat de prost putem sa argumentam niste decizii. Nici macar aparenta de legalitate nu putem sa o cream..

Reactia CSM

Extraordinar de cinica reactia presedintelui CSM, Lidia Barbulescu. Care e de-a dreptul bucuroasa de decizia CC (baga o shoparlitza ca mai vin si altele) si declara ca efectele ei sunt retroactive. Ramai cu gura cascata si nu iti vine a crede: legea spune clar ca efectele CC sunt obligatorii, de la data publicarii in MOf. Adica, doamna presedinte vrea sa ne convinga ca deciziile CNSAS de colaborare cu securitatea ca politie politica data unor persoane, care au fost confirmate de instanta prin respingerea recursului, ar fi desfiintate?! Mai, sa fie, reinventam dreptul. Oricum, e exemplul clar ca judecatorii nu  sunt ancorati in viata sociala. La 8 ani de la adoptarea legii, judecatorii nu inteleg rostul unei astfel de legi, ceea ce e infricosator! Adica judecatorii - aparatorii dr. omului - ajung sa ascunda dovezile de incalcare a dr.omului in perioada comunista.