CRISTI DANILEŢ – judecător

27/02/2011

In dialog cu voi

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi D @ 12:55 AM

Avand in vedere numarul mare de intrebari care mi se pun si care nu au intotdeauna legatura directa cu postarile mele de pe blog, inteleg ca e nevoie de un loc distinct  unde sa raspund acestora. Ca urmare, am decis deschidere unei secțiuni distincte disponibile la adresa http://cristidanilet.wordpress.com/0-in-dialog-cu-voi-din-12-02-2014/ in care sa dezvolt comunicarea mai facila cu cei interesati de profesia de judecator sau de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.

Multumesc mult pentru interesul aratat.

29/07/2014

Admiterea la INM şi Magistratură 2014: GHID PRACTIC

Filed under: admitere — Cristi D @ 9:21 PM
Tags: ,

copertaGHIDUL,  aflat la a treia ediție care este îmbunătățită față de cea din 2012 și 2013, este gândit să ofere absolvenţilor facultăţilor de drept toate informaţiile de care au nevoie pentru a pregăti şi susţine fie concursul de admitere la INM pentru a deveni auditori de justiţie, fie concursul de admitere în magistratură pentru a deveni direct judecători sau procurori.

Informaţiile sunt prezentate sub forma unor răspunsuri punctuale la întrebările ce pot apărea în cursul procedurii de înscriere la fiecare din cele două concursuri, în timpul desfăşurării probelor de concurs sau imediat după finalizarea acestora. Este acoperită astfel o gamă largă de situaţii întâlnite şi mai puţin întâlnite, dar a căror soluţie, în condiţii de examen, poate fi salvatoare.

Prima parte a Ghidului oferă răspunsul la peste 260 ÎNTREBĂRI legate de:
Prezentarea sistemului juridic: legislaţie incidentă, noţiuni şi instituţii de bază
Profesia de magistrat: drepturi şi obligaţii, salariu, modalităţi de recrutare
Înscrierea la concurs: condiţiile pentru a deveni magistrat, actele necesare pentru dosarul de înscriere, greşeli frecvente ce pot fi evitate
Admiterea la INM în 2014: data, calendarul de desfăşurare, taxa de participare
Desfăşurarea concursului: locaţie, accesul în sală, modificări ale regulilor faţă de anii precedenţi
Probele de concurs: descrierea fiecărei probe, barem, contestaţii, sistemul de notare
După admiterea la INM: cuantumul bursei de studiu, locuinţa pe timpul studiului, despre cursurile de formare şi despre formatori
Admiterea directă în magistratură în 2014: cine se poate înscrie la concurs, dosarul de înscriere, reguli specifice
Numirea ca judecător sau procuror: stagiatura, examenul de capacitate, promovarea.

INDEXUL celor peste 260 DE ÎNTREBĂRI facilitează accesul rapid la informaţia căutată.

A doua parte este O COLECŢIE DE PREVEDERI LEGISLATIVE care întregeşte informaţia din prima parte a Ghidului. Sunt cuprinse reglementările privind admiterea la INM, respectiv în magistratură, inclusiv cele utile pentru proba interviului, verificarea psihologică şi examinarea medicală.

A treia parte cuprinde TESTE date la concursurile de anul trecut, calendarul şi tematica pentru concursurile din acest an.

Conţine ULTIMELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, inclusiv cele aduse regulamentelor de admitere prin hotărârile CSM din data de 10 iunie 2014.

Pentru comandă online: APASĂ AICI

25/07/2014

Admitere 2014: record de candidati

Filed under: admitere — Cristi D @ 10:00 PM
Tags: ,

probele1-3

 

 

 

La INM anul acesta se scot la concurs 160  locuri pentru auditorii de justitie. Sunt 4072 de candidati inscrisi. Deci, 25,4 candidati pe loc.

La admiterea directa in magistratură sunt 26 posturi de judecatori si 10 posturi de procuror. S-au inscris 1008 persoane. Deci, sunt 28 de candidati pe loc.

O asemenea concurenta nu a mai existat niciodata.

Penru cei care au susținut licența anul acesta, adeverințele de licență se pot depune până la 12 august.

Urmeaza verificarea dosarelor, solutionarea eventualelor contestatii la inscriere in jurul datei de 20 august si sustinerea primei probe de admitere pe data de 31 august. Mult succes!

 

Date oficiale despre INM AICI. Date oficiale despre admiterea in magistratură AICI

22/07/2014

Admiterea la Drept (2): ce ieși

Filed under: admitere — Cristi D @ 7:29 PM
Tags: ,

licentaO carență a liceelor din România este că nu explică viitorilor studenți ce pot deveni și cum pot deveni ce își doresc. Mai mult, unele din facultățile de drept nu prezintă studenților toate oportunitățile pe care le au după ce termină Dreptul.

Din păcate, la facultatea de drept nu se studiază materii precum Cariera juridică sau Etica juridică. Liceenii intră oarecum debusolați la Drept, cunoscând două-trei profesii pe care le pot ocupa când vor termina facultatea. Mulți dintre studenți o termină tot așa, neștiind unde să se ducă și spre ce să se orienteze. Adevărul în legătură cu Dreptul e următorul: nu e nevoie de așa mulți juriști pe câți oferă facultățile de drept;  nu toți care intră la Drept o și termină; nu toți care termină facultatea devin licențiați; nu toți care obțin licența în studii juridice vor ajunge să și practice Dreptul. Poate că o orientare adecvată în carieră încă din timpul liceului poate scuti viitorul licențiat de iluzii; poate că cel care visează să termine Dreptul ar trebui să nu se amăgească și să încerce ceva mai potrivit pentru el.

Deocamdată, celor care își doresc din tot sufletul să urmeze Dreptul, fiind gata să se dedice acestui domeniu și să învețe mult – mai ales liceenilor care zilele acestea susțin admiterea la Drept, dar și studenților la Drept – încerc să le vin în sprijin făcând o trecere în revistă a demnităților/funcțiilor/profesiilor care au la bază studiile de drept sau pentru ocuparea cărora Dreptul poate fi un avantaj:

- în sistemul de justiție: judecător, procuror, inspector judiciar (numai pentru magistrați), membru CSM (numai pentru magistrați și juriști cu 6 ani vechime), magistrat asistent la ICCJ sau la CCR, asistent judiciar la Tribunale, grefier, lucrător de poliție judiciară (numai pentru absolvenții Academiei de Poliție, căci nu se mai fac recrutări din sursă externă), avocat, consilier juridic (în domeniul privat sau în instituțiile publice), consilier de proprietate intelectuală, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor la CSM sau la MJ sau la PICCJ, notar public, mediator, executor judecătoresc, practician în insolvență, expert judiciar, expert criminalist, consilier de probațiune, inspector de probațiune, inspector de integritate, judecător la Curtea Constituțională;

- în învățământ: cadru didactic universitar, cercetător în științe juridice;

- în politică: parlamentar, ministru, consilier prezidențial, consilier parlamentar, consilier sau asistent în cabinetul ministrului;

- în administrație: secretar de primărie, Avocat al Poporului, expert vamal, inspector vamal, registrator de carte funciară, expert de prevenire și combaterea corupției, consilier afaceri europene, specialist achiziții publice;

- în diplomație: diplomat, consul, consilier diplomatic;

- în instituții europene: funcționar în cadrul Uniunii Europene (consilier juridic, traducător-lawyer linguist).

Dacă mai sunt  și alte profesii, aștept completările de la cititori.

20/07/2014

Admiterea la Drept (1): cum intri

Filed under: admitere,facultate — Cristi D @ 12:19 PM
Tags: ,

licentaÎn această perioadă are loc procedura de admitere la facultățile de drept din România – spun procedura, pentru că unele organizează concurs veritabil, altele doar o selecție a dosarelor în funcție de mediile de la liceu și bacalaureat (mai departe: bac), iar altele o combinație între cele două.

Sunt 40 de facultăți de drept în România.

În ce privește facultățile de drept de la universitățile de stat, sistemul este următorul: la Universitatea București criteriile de admitere sunt notele obținute la examenele de limba română și economie; la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași și Universitatea Pitești contează 50% nota de la testul de limba română și 50% media examenului de bac; la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca criteriile de admitere sunt 50% nota la proba scrisă, de verificare a raţionamentului logic, iar 50% media examenului de bac; la Universitatea „Transilvania” din Brașov, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba-Iulia contează doar nota de la bacalaureat; la Universitatea din Craiova, admiterea pentru locurile bugetate se face utilizând drept criteriu nota de la testul de limba română, iar pentru locurile cu taxă în baza notei de la bacalaureat; la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați criteriile sunt 50% nota la bac și 50% nota la testul de limba română sau economie (la alegere); la Universitatea Oradea 70% este media de la bac şi 30% nota de la proba de limba română din cadrul examenului de bac; la Universitatea  de Vest din Timișoara nota de la bac contează 50% şi nota la proba de specialitate Test de evaluare a competenţelor lingvistice și de raționament are pondere 50%; la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava contează 80% media de la bac și 20% nota obținută la proba de limba și literatura română de la bac. Un sistem particular de admitere există pentru Facultatea de Poliție – specializarea Drept din cadrul Academiei de Poliție „Al.I.Cuza” unde candidații susțin proba I eliminatorie (contravizită medicală și verificare aptitudini fizice) și apoi proba a II-a: teste grilă la istorie, limba română și limbă străină.

În ce privește facultățile de drept din cadrul universităților particulare, admiterea se desfăşoară pe baza dosarului depus de candidaţi, avându-se în vedere – în general – media de la bacalaureat. Aceasta este situația la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București, Universitatea „Titu Maiorescu” din București, Universitatea „Danubius” din Galați, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca, Universitatea „Petru Maior” din Tg.Mureș, Universitatea Ecologică din București, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Pitești, Universitatea „George Bacovia” din Bacău. La Universitatea „Petre Andrei” din Iași și Universitatea „Vasile Goldiș” din Arad contează 80% nota de la bac și 20% nota de la proba de limba și literatura română de la bac. La Universitatea Româno-Americană media de admitere se calculează pe baza notei obţinute la testul grilă (50%) şi a mediei obţinute la bacalaureat (50%).

Succes tuturor celor care se orientează spre facultatea de drept!

12/07/2014

INTERVIU Cristi Danileţ: ”Parlamentul ÎNCALCĂ în mod flagrant independenţa Justiţiei”

pesurse-logoPESURSE.RO continuă seria interviurilor de weekend cu un material de excepție cu judecătorul Cristi Danileţ, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, cunoscut drept un apărător ferm al independenţei justiţiei.
Magistratul ne-a vorbit despre cel mai controversat subiect al momentului, cazul Bercea Mondial- Mircea Băsescu, despre independenţa Justiţiei şi despre implicarea politicului în Justiţia din România.
.
.
Reporter: Domnule judecător, v-aş propune să începem cu subiectele actuale. Recent o serie de acuzaţii grave au fost lansate de către un inculpat, în speţă Bercea Mondial, la adresa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Livia Stanciu, şi la adresa procurorului şef DNA, doamna Laura Codruţa Kovesi. CSM a considerat că afirmaţiile au adus atingere independenţei Justiţiei şi reputaţiei profesionale a procurorilor DNA. Astfel, vă întreb, ce credeţi că s-a urmărit prin aceste acuzaţii la adresa celor două? Cristi DanileţÎn România, cetățenii onești au un mare respect pentru justiție. Este singurul sector care poate menține echilibrul și ordinea socială și stopa abuzurile din partea celorlalte puteri și ale administrației. De multe ori însă, cei cercetați, speriați de ce li se poate întâmpla și disperați că nu mai pot controla ori cumpăra justiția, încearcă să influențeze magistrații punând presiune mediatică asupra ei și decredibilizând justiția per ansamblu. Așa este și în cazul condamnatului Bercea Mondial: văzând că o parte din mediul online și televiziunile care în fapt nu sunt mass-media, ci organisme de propagandă și manipulare în masă, au interpretat un eveniment juridic în care este și el implicat ca fiind unul politic ce îl implică pe Președintele statului, a încercat într-un moment în care camerele de filmat erau asupra lui să „pluseze”, aducând acuzații împotriva conducătorilor celor mai importante instituții anticorupție din România. Modul în care au fost făcute aceste afirmații și modul în care au fost ele mediatizate este unul iresponsabil, menit să implice justiția cu rea-credință în scenarii politice și show-uri mediatice. Ei, bine, noi nu participăm la asta: Livia Stanciu și Laura Codruța Kovesi sunt profesioniste și mai presus de orice bănuială, iar orice atac la ele le-am interpretat ca un atac la adresa sistemelor juridice pe care le reprezintă. Reporter: Credeţi că este posibil şi scenariul vehiculat în unele medii, conform cărora lui Bercea Mondial i s-ar fi sugerat să facă asemenea acuzaţii? Cine s-ar fi putut afla în spatele lui Bercea Mondial? Cristi DanileţRomânia e țara tuturor posibilităților. De ce nu ar fi posibil și un asemenea scenariu, în care un condamnat să dezvăluie presei la ceva timp de la condamnarea sa definitivă dar într-un anumit moment cu încărcătură politică cum că ar fi vrut să mituiască organe judiciare ca să scape de condamnare ori să obțină o condamnare mai ușoară sau să mituiască persoane chiar din interiorul Administrației Prezidențiale ca să fie grațiat după condamnare? Suntem într-o continuă campanie electorală, iar momentul în care apar astfel de atacuri deja nu mai surprinde pe nimeni. Important e ca organele judiciare să nu țină seama de interesele sau momentele politice și să instrumenteze dosarele fără niciun favoritism. 

Reporter: Rămânând la acest episod, au existat comentarii în spaţiul public potrivit cărora CSM nu putea să se pronunţe asupra acestor afirmaţii şi să decidă că este o încălcare a independenţei Justiţiei, în condiţiile în care nu a fost declanşată o anchetă penală care să stabilească dacă Livia Stanciu şi Laura Codruţa Kovesi au sau nu vreo legatură cu acest caz. Consideraţi că ar trebui ca procurorii să declanşeze o investigaţie în acest sens? Este posibil să existe vreo suspiciune asupra preşedintelui Înaltei Curţi şi şefului DNA?

Cristi DanileţAtunci când există o sesizare a poliției sau procurorilor, aceștia sunt obligați să înceapă urmărirea penală față de faptă și apoi, dacă identifică persoana care a comis fapta, să înceapă urmărirea penală față de persoană. În cazul de față nu există declanșată o asemenea procedură sau cel puțin eu nu cunosc acest lucru. De unde deduc că afirmațiile spuse de respectivul condamnat, printre gratiile unei dube, au fost tratate ca neserioase. E regretabil doar că presa acaparată politic a încercat să le dea o oarecare credibilitate, nefiind respectate cele mai elementare reguli deontologice. După cum am spus însă, astfel de acțiuni nu își mai produc efectul scontat, publicul nu se mai lasă manipulat ci, din contra, eu cred că deja cetățeanul care are o minimă diligență se îndepărtează de respectivele medii de (dez)informare. 

Reporter: În urma scandalului Bercea Mondial-Mircea Băsescu, preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că s-a gândit să demisioneze. Din punctul dumneavoastră de vedere, ar trebui să demisioneze preşedintele României, pentru a nu se mai da naştere la discuţii privind o pretinsă influenţare a Justiţiei în cazul fratelui său? 

Cristi DanileţDemisia este un act unilateral, responsabilitatea acestuia aparține exclusiv persoanei în cauză. Așa că nu pot comenta demisia sau intenția de demisie nici măcar a Președintelui României. Ceea ce pot spune cu certitudine este că e stupid să crezi că justiția poate fi influențată de Președintele României atâta timp cât printr-o decizie judecătorească fratele acestuia tocmai a fost arestat preventiv. Sunt convins că această decizie s-a dat legal și temeinic și că ar trebui să înceteze orice speculație pe tema influențării politice a justiției: magistrații români cercetează fapte și persoane fără vreo legătură cu poziția lor socială, averea lor, rudele lor. Iar cine încalcă legea trebuie să răspundă. Sunt convins că așa e în prezent și în România: nu mai este o problemă de „cine”, ci doar de „când”. 

Reporter: Cât de mult este implicat în momentul de faţă politicul în Justiţie?

Cristi DanileţPoliticul decide cadrul legal în care Justiția își desfășoară activitatea – e rolul constituțional al Parlamentului și Guvernului. În rest, orice act normativ emis pentru a bloca urmăriri penale sau judecăți, ori pentru a anula hotărâri judecătorești ar fi contrar principiului separației puterilor în stat. Azi politicul este în conexiune cu administrarea justiției – mă refer la faptul că Ministrul Justiției încă este ordonator principal de credite al instanțelor deși din anul 2005 această atribuție trebuia transferată instanței supreme sau la faptul că șefii Parchetului General și al Direcției Naționale Anticorupție sunt numiți de către președintele țării la propunerea ministrului. Declarațiile de acum trei zile ale premierului cu privire negocierile dintre el, care nu are atribuții în acest sens, și Președintelui țării în numirile ce au avut loc la începutul anului 2013 cred că e o dovadă în plus a politizării inacceptabile și subliniez încă o dată nevoia ca aceste numiri să fie atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii, singurul organism care trebuie să aibă gestiunea carierei magistraților. Activitatea procurorilor nu trebuie să fie nicio clipă sub suspiciunea că poate fi influențată de cei implicați în numirea lor în funcție. 

Dar există o legătură a politicului ce afectează funcționarea Justiției: o imixtiune directă comite Parlamentul în legătură cu solicitarea de urmărire penală a unor miniștri-parlamentari sau avizarea arestării ori percheziției unor parlamentari – atunci când se opune emiterii acestor solicitări și avize pe motiv că faptele nu sunt dovedite Parlamentul încalcă în mod flagrant independența justiției și se transformă într-o instanță extraordinară Aceasta a fost aspru criticată de Comisia Europeană, a trezit recent uimirea unor magistrați și senatori americani și ar trebui să nască revolta populației întrucât în aceste cazuri o anumită categorie de cetățeni ai României se situează deasupra legii. De fapt, ei se sustrag de la a da socoteală în fața organelor legii pentru eventualele încălcări comise. 

Reporter: Consideraţi că există judecători şi procurori controlaţi de oameni politici? 

Cristi DanileţAm o experiență de 15 ani în sistemul judiciar și am văzut destul de multe că să spun fără teama de a greși: există magistrați care își exercită funcția cu demnitate, dedicându-se cu pasiune acestei nobile profesii; după cum există magistrați care au conexiuni puternice cu politicieni, afaceriști și interlopi care îi influențează negativ în activitate: aceștia fie intervin cu rugăminți, fie cumpără favoruri cu bani grei. Din fericire, serviciile de informații și procurorii anticorupție își fac datoria din plin: în medie, în fiecare lună este descoperit un judecător sau un procuror care primește bani sau alte foloase pentru a-și încălca atribuțiile de serviciu. Pentru acești indivizi – că nu pot să îi numesc „colegi” – am cel mai mare dispreț: își bat joc de o valoare pe care ar trebui să o servească cu dedicație și întinează încrederea populației construită cu greu. Nu sper decât ca, atunci când se descoperă vinovăția unor astfel de personaje-excepții din justiția română, să fie aspru sancționate: ani grei de închisoare cu executare și confiscarea averii pe care nu o pot justifica.


Reporter: În România anului 2014, credeţi că se mai fac dosare politice? Credeţi în varianta susţinută de anumiţi oameni politici că anchetele sau condamnările care îi vizează sunt rezultatul unor ordine politice, unor răzbunări? Cristi DanileţÎn România s-au făcut dosare politice în perioada de după război, când opozanții forței de ocupație sovietice au fost executați prin împușcare sau băgați în închisori fără procese ori în urma unor procese aranjate: de la militari și partizanii din munți, la intelectuali, politicieni liberali sau țărăniști, studenți și preoți – procesul mareșalului Antonescu, a lui Iuliu Maniu, fenomenul Pitești nu ar trebui niciodată uitate și ar trebui să constituie obiect de studiu în facultățile de drept și de istorie. Apoi, s-au făcut dosare politice în perioada dictaturii comuniste, când cei care se opuneau sistemului în țară sau care încercau să fugă în străinătate erau puși sub urmărirea securității ce primise atribuții de anchetă penală, erau supravegheați ani de zile în viața privată sau erau direct urmăriți penal și judecați rapid de magistrați numiți politic. După Revoluție, magistratura s-a separat de politic și, în urma reformei din anii 2004-2005, aceasta a devenit cu adevărat independentă. Atunci s-a dat startul acelor dosare care au „îngrozit” lumea politică, trezită dintr-o dată în fața unei realități pe care nu și-o imaginase vreodată: și anume că începeau să fie trași la răspundere penală pentru încălcările legii parlamentari, miniștri, magistrați, oameni de afaceri, șefii administrației publice centrale și locale. De fapt, normalitatea în justiția română a început cu reforma din acei ani, sub presiunea aderării la Uniunea Europeană, presiune pozitivă care nu a dispărut nici acum când încă există un mecanism de monitorizare a țării noastre în domeniul reformei justiției și a luptei anticorupție. Reporter: Avem sau nu o Justiţie independentă? Cristi DanileţÎn mod cert, da: avem o Justiție independentă ca sistem și avem procurori și judecători independenți. Dar să nu uităm că independența nu este un privilegiu pentru magistrați, ci o garanție pentru cetățeni: nimeni nu e deasupra legii și legea se aplică în mod egal pentru toți. Magistrații au însă și o datorie ce derivă din această independență pe care trebuie să și-a asume: să se comporte ca atare zi de zi, în fiecare act al lor îndeplinit în calitate oficială, și să denunțe orice încălcare de influențare nefirească a actului de justiție. Eu sunt convins că dacă Justiția începe să funcționeze, întreaga societate va începe să se vindece. 

Reporter: În opinia dumneavoastră, ce măsuri ar trebui să fie luate la nivelul sistemului, pentru îmbunătăţirea funcţionării Justiţiei şi a întăririi independenţei acesteia? Spuneţi-ne câteva dintre măsurile pe care aţi dori să fie implementate? 

Cristi DanileţJustiția funcționează prin efortul personal al judecătorilor și procurorilor, legitimată fiind de încrederea populației și bazându-se pe resursele puse la dispoziție de stat. În opinia mea, lucrurile s-au îmbunătățit fundamental în ultimii 10 ani, nu numai datorită modificărilor legislative și întăririi statutului magistraților, ci și datorită infuziei cu tineri în sistem: judecători și procurori intrați în sistem prin concurs, promovați în sistem prin concurs, cu o nouă mentalitate și cu o foarte bună pregătire, unii dintre ei chiar născuți după revoluția din `89. Mai este nevoie ca ei să conștientizeze rolul lor social deosebit: magistrații nu sunt simpli bugetari, ci sunt piloni de protecție a drepturilor omului și reprezintă speranța spre o viață mai bună a românilor.

De altfel, acest lucru se și vede în încrederea populației în justiție care crește de la an la an. Magistraților ar trebui să le pese mai mult de cei din fața lor, să soluționeze mai repede dosarele care reclamă acest lucru (de exemplu, litigiile de muncă, de contencios administrativ, cauzele cu minori) și să adopte o atitudine mai prietenoasă în sala de judecată – până la urmă oamenii trebuie să vină în fața lor nu cu frică, ci cu încredere și respect pentru autoritate.
Statul ar trebui să își întărească capacitatea de a face legi mai clare, de a mări numărul de personal auxiliar al magistraților, de a sprijini mediere ca și metodă de decongestionare a instanțelor de unele dosare cu importanță mai scăzută și de a aloca finanțarea necesară reparațiilor de sedii pentru instanțe și parchete.

Reporter: Care credeţi că sunt principalele realizări în ultimii zece ani în Justiţie?Cristi DanileţSub aspect administrativ, aș include printre realizări separarea CSM de Ministerul Justiției, creșterea salariilor pentru magistrați și personalul auxiliar, distribuirea aleatorie a dosarelor, primirea și evoluția în carieră magistraților doar pe criterii meritocratice, specializarea magistraților, cooperarea internațională cu omologii noștri din străinătate.Sub aspect funcțional, aș include scurtarea duratei de soluționare a multor cauze, creșterea sancțiunilor pentru infracțiuni foarte grave precum cele de corupție și de crimă organizată, trimiterea în spatele gratiilor a unor persoane care au făcut imens rău societății românești încălcând legile țării.Reporter: Cine sunt în viziunea dumneavoastră artizanii reformei făcute în Justiţie? Daţi-ne câteva nume.

Cristi DanileţMinistrul Cristian Diaconescu în mandatul căruia au fost adoptate legile justiției și acum în vigoare, prin care s-au creat premisele independenței instituționale a justiției, când de exemplu s-a separat CSM de minister, Inspecția Judiciară a trecut de la minister la CSM, s-a reglementat statutul instanței supreme prin aceeași lege ca cea pentru instanțele ordinare. Ministrul Monica Macovei în mandatul căruia au fost îmbunătățite legile justiției, când de exemplu s-au dublat salariile magistraților, a fost consacrat principiul specializării judecătorilor și independența funcțională a procurorilor, s-a reglementat justiția militară în legea instanțelor ordinare, s-a introdus concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere, s-a redus vârsta de promovare pentru a permite tinerilor să urce rapid în funcții, s-a desființat serviciul secret SIPA care supraveghea magistrații în viața privată, s-a informatizat toate instanțele.

Reporter: O întrebare care vă priveşte pe dumneavoastră direct. În urmă cu un an, aţi fost revocat din CSM. Au votat pentru o asemenea măsură peste 1.000 de judecători, dar ulterior v-aţi câştigat în instanţă dreptul de a rămâne în Consiliu. Ce mesaj aveţi să le transmiteţi celor care au dorit îndepărtarea dumneavoastră? 

Cristi DanileţNu e prima oară când magistrații verticali și curajoși înving zeci sau sute de magistrați care cad în patima votului asupra unor chestiuni cu încălcarea legii sau chiar a Constituției. Două astfel de acțiuni m-au vizat personal. Astfel, în anul 2008 au apărut în presă afirmații de ale mele cum că există corupție în justiție – atunci, 70 de judecători și grefieri clujeni au semnat o plângere prin care cereau CSM să mă sancționeze pentru că aș fi adus o atingere reputației lor și sistemului, dar acțiunea a fost respinsă; a rămas astfel în anale voința unor magistrați de a ascunde trista realitate din unele instanțe și parchete.

 
De altfel, o acțiune oarecum similară ați observat recent, când mai multe zeci de magistrați orădeni au cerut CSM să adopte o reacție cu privire la faptul că DNA anchetează unii judecători cu privire la modul în care au adoptat anumite soluții, deși cu privire la aceștia din urmă există suspiciuni de corupție – și această acțiune a fost respinsă, dar mărturisesc că m-a surprins în modul cel mai neplăcut un astfel de demers, contrar nu numai obligației magistraților de a nu comenta sau afecta procedurile judiciare aflate în derulare, ci și îndatoririi de a promova integritatea nu numai personală, ci și în rândul celorlalți colegi. Așa că acțiunea de anul trecut, de încercare de a fi revocat, nu a mai surprins pe nimeni: sub o puternică influențare generată de site-urile politizate și televiziunile propagandiste, câteva sute de judecători s-au lăsat antrenați într-o acțiune hilară de revocare a doi membri CSM, nemotivată și contrară Constituției.
 
Deși cei care au declanșat acea mișcare sindicalistă nu și-au asumat public motivele acelei acțiuni (nicio hotărâre a instanțelor care au votat „pentru” nu a fost motivată, nici un semnatar nu mi-a imputat nimic în concret), eu pot spune acum ce a fost atunci: ei au fost nemulțumiți de faptul că au fost mediatizate intensiv acțiunile mele de promovare a independenței magistraților într-o perioadă sensibilă politic, cea a instrumentării dosarelor cu privire la fraudele din timpul referendumului pentru suspendarea președintelui României când am atras atenția politicului și presei că e inadmisibil să acuzi în afara cadrului legal procurorii de auzuri și să instigi populația la revolte împotriva lor. Ce am făcut atunci făcusem și anterior și voi face și altădată: când magistrații sunt atacați în mod nefondat, e de datoria mea ca judecător și ca membru CSM – e ceea ce scrie în articolul 7 din Codul nostru deontologic și e ceea ce mi-am asumat în proiectul de candidatură cu care am fost ales membru CSM. Tot ceea ce am făcut până acum s-a subsumat acestui crez al meu în separația puterilor în stat și respectul pentru magistrați. Iar în urma eșuării acelei acțiuni de revocare, eu cred că și magistrații în cauză au înțeles că ei înșiși trebuie să respecte legea și Constituția, care nu le permit să acționeze în mod arbitrar în cazul nimănui, inclusiv al unui coleg de al lor.

Reporter: Vă rugăm să le faceţi o scurtă caracterizare următorilor oameni care şi-au lăsat amprenta asupra Justiţiei în ultimii ani: Monica Macovei, Daniel Morar, Laura Codruţa Kovesi, Livia Stanciu. Cristi DanileţMonica Macovei a fost cel mai eficient și ferm ministru al justiției pe care l-a avut România, este cea datorită căreia s-au ridicat stegulețele roșii pe care Justiția le avea în perioada pre-aderării și căreia îi datorăm faptul că România a aderat la UE în anul 2007 și nu mai târziu. A declanșat primele întâlniri cu magistrații din teritoriu, a creat un sentiment de independență a magistraților nemaiîntâlnit până atunci și a promovat tinerii. Sunt mândru că în acea perioadă am fost unul dintre consilierii săi, într-un cabinet alături de alte 10 magistrați și că am contribuit la redactarea Strategiei de reformare a justiției și a modificărilor la legile justiției.
 
În privința lui Daniel Morar, am avut ocazia ca judecător să soluționez cauze instrumentate de el și am colaborat cu el ca și membru în asociația magistraților. Este un om cu adevărat vertical, probabil unul din cei mai buni procurori pe care i-a avut România vreodată și cel căreia România îi datorează acțiune echivalentă cu „Mani pulite” din anii `80 din Italia. Este primul erou cu care se poate mândri justiția română. Laura Codruta Kovesi e primul procuror general al României ajuns în funcție într-un mod transparent, în urma unei competiții și pe criterii bazate pe merit, care a deschis mult publicului activitatea Ministerului Public, o persoană care a câștigat un imens capital de încredere din partea partenerilor străini și care, ajunsă la cârma DNA după plecarea lui Daniel Morar, a continuat activitatea anticorupție în ciuda tuturor presiunilor asupra acestei instituții. Livia Stanciu este primul președinte al instanței supreme ajuns în fruntea acesteia în urma unei proceduri de selecție bazată pe un plan managerial și pe un trecut profesional prestigios, un judecător desăvârșit aflat în cea mai frumoasă perioadă a carierei, care a schimbat radical în bine imaginea curții supreme, care instruiește anual sute de judecători și care a devenit un exemplu pentru noile generații de magistrați.

Reporter: V-aş propune să încheiem cu o întrebare poate ieşită puţin din comun. Aţi vota-o pe Laura Codruţa Kovesi ca preşedinte al României? Dar pe Daniel Morar sau Monica Macovei? Vă pun această întrebare în condiţiile în care, în spaţiul online, au existat şi există opinii conform cărora Kovesi, Macovei sau Morar ar fi votaţi de oameni în condiţiile în care ar decide să lase magistratura pentru politică. Cristi DanileţDincolo de numele persoanei, interesează trecutul acesteia, profesionalismul și verticalitatea de care au dat dovadă și consecvența în acțiuni de-a lungul anilor. Personal voi vota cu orice persoană care susține democrația și drepturile omului, care își face un crez din respectarea independenței justiției și care îmbrățișează principiile liberalismului autentic. Vreau să trăiesc într-o Românie în care conducătorii sunt sinceri, serioși și puternici, care respectă legea mai presus de propria persoană și de cei care îi susțin. 
Interviul este disponibil AICI

05/07/2014

La mulți ani Justiției române!

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 8:59 PM

justitiaÎn prima duminică din luna iulie a fiecărui an se sărbătorește, începând cu anul 1994, ZIUA JUSTIȚIEI.

În mod tradițional, se consideră că trebuie celebrată magistratura română. CSM organizează, duminică 6 iulie 2014, începând cu ora 14 o manifestare în Palatul de Justiție din București.

Eu cred că se cuvine, de ZIUA JUSTIȚIEI, să îi enumeram pe toti cei care infaptuiesc sau contribuie la înfăptuirea justiției. Asadar, felicitări și mulțumiri: judecătorilor și procurorilor, magistraților asistenți și asistenților judiciari, grefierilor și funcționarilor și personalului conex din instanțe și parchete, poliției judiciare, avocaților, consilierilor juridici și consilierilor de proprietate intelectuală, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, notarilor publici și mediatorilor, executorilor judecătorești și practicienilor în insolvență,  experților judiciari și traducătorilor/interpreților, consilierilor de probațiune și inspectorilor de integritate, demnitarilor și personalului din Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii.

O urare de succes pentru absolvenții de drept care pe 31 august vor susține un concurs foarte greu pentru a intra în justiție. Încă o urare de succes pentru cei 200 proaspeți absolvenți ai I.N.M care pe 15 iulie își încep prima zi în instanțe și parchete. Și o mulțumire specială populației, care are din ce în ce mai mare încredere în justiție. Justiția – pentru societate! Societatea – pentru justiție!

La multi ani Justiţiei române!

PS: O listă a tuturor zilelor celebrate oficial este disponibilă aici www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_abc?id=22708. Sunt consacrate ca zile distincte: Ziua avocatului – 24 iunie, Ziua mediatorului – 4 mai, Ziua executorului judecătoresc – 10 mai, Ziua poliției – 25 martie.

03/07/2014

Nu esti magistrat, dar ai vechime de magistrat

Filed under: politic — Cristi D @ 12:34 PM
Tags:

sigla-avpMa intreb: cum e posibil ca o institutie sa nu aiba nicio competenta care sa vizeze justitia si cu toate acestea conducatorul ei si staff-ul ei juridic sa dobandeasca vechime ca si cum ar fi magistrati??

Astfel, saptamana trecuta a aparut OUG 48/2014 despre care nu imi amintesc sa fi avut loc dezbateri publice. Ea se refera la institutia Avocatului Poporului. Doua dispozitii mi-au atras atentia:
3. La articolul 9, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5) , cu următorul cuprins: (5) Perioada de îndeplinire a funcţiei de Avocat al Poporului constituie vechime în magistratură şi vechime în specialitate juridică.
14. La articolul 36, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31 ) şi (32) , cu următorul cuprins: (31 ) Activitatea desfăşurată de personalul de execuţie de specialitate cu studii juridice în cadrul instituţiei Avocatul Poporului constituie vechime în specialitatea studiilor absolvite şi în magistratură, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Or, institutia Avocatului Poporului nu are nicio legatura cu justitia. In acest sens, iata ce spune art. 15 alin. 4 din Legea 35/1997: (4) Nu fac obiectul activităţii instituţiei Avocatul Poporului şi vor fi respinse fără motivare petiţiile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui României, ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ, ale autorităţii judecătoreşti, precum şi ale Guvernului, cu excepţia legilor şi ordonanţelor.

Mai mult, in proiectul de act normativ care a precedat OUG 48, proiect pus (nu se stie data cand) pe site-ul Avocatului poporului, dispozitiile criticate de mine nici macar nu apareau. Oricum, ele nu au nicio legatura cu motivul pentru care a aparut aceasta OUG, si anume `infiinţarea, în cadrul instituţiei Avocatul Poporului, a unui Mecanism Naţional de Prevenire a Torturii în Locurile de Detenţie`.

Si inca ceva: nu exista avizul CSM pentru un astfel de act normativ. Nu mai intru in alte `amanunte` precum faptul ca prin OUG se modifica o lege organica sau cum se justifica urgenta acestui act normativ.

01/07/2014

Admitere magistratura 2014: START!

Filed under: admitere — Cristi D @ 3:09 PM
Tags:

INMAzi s-a dat anunțul pentru cele două concursuri de recrutare în magistratură de anul acesta: unul de admitere la INM pentru 80 locuri judecători și 80 locuri procurori, și unul pentru admitere directă în magistratură pentru 26 locuri la instanțe și 10 locuri la parchete.

Anul acesta este marcat de câteva aspecte cu totul noi. În primul rând, tematica pentru concurs este concepută în întregime după noile coduri (civil, penal, procedură civilă, procedură penală). Singura diferență este că la concursul de admitere directă există tematică din dreptul familiei, care nu se cere la admiterea pentru INM. În al doilea rând, se remarcă o scădere a numărului de locuri scoase la concurs, ca urmare a vacantării din ce în ce mai rare a posturilor din sistem, datorate întineririi corpului de magistrați în ultimii 10-15 ani. Este probabil ca de anul viitor să nu se mai organizeze concurs de admitere directă în magistratură.

Începând de azi se pot depune cererile de înscriere la parchetul/instanța (nu are importanță) de la domiciliul candidatului, până la data de 22 iulie. Cele două concursuri se desfășoară simultan, astfel încât candidații care se înscriu la ambele se pot prezenta doar la unul. Estimez 4500 de înscrieri la concursul de admitere pentru INM și 1500 de înscrieri la concursul de admitere directă. Prima probă de concurs – grilele juridice – se va desfășura la 31 august, a doua probă  – raționamentul logic – pe 14 septembrie iar a treia probă – interviul – în luna octombrie, după care urmează verificarea psihologică, verificarea bunei reputații și examinarea medicală.  Cei admiși la INM încep cursurile pe  13 octombrie; timp de doi ani de zile vor dobandi abilitati de practicieni, și vor începe cariera ca judecători/procurori în iulie 2016. Cei admiși direct la instanțe/parchete vor demara activitatea la sfârșitul lui decembrie 2014 sau începutul lui ianuarie 2015, iar în primele 6 luni vor urma cursuri intensive de pregătire.

Mult succes candidaților! Fie ca cei mai buni din cei mai buni să ne fie colegi!

Recomand: Ghid admitere, Proba 1, Proba 3.

18/06/2014

Admitere 2014: INM si magistratura

Filed under: admitere — Cristi D @ 3:04 PM
Tags: ,

INMAzi, Plenul CSM a decis:

- se va organiza concurs de admitere la INM in august-octombrie 2014 pentru 80 locuri de  judecatori si 80 locuri de procurori;

- se va organiza concurs de admitere directa in magistratura, pentru cei cu 5 ani vechime in specialitate, in august-octombrie 2014 pentru 26 posturi vacante la instante si 10 posturi vacante la parchete.

Tematica si blibliografia sunt cele anuntate prin Hotararea 449/2014.

Anuntul pentru concurs  va avea loc pe 1 iulie 2014.

Prima proba va fi pe 31 august 2014.

30/05/2014

Admitere 2014 – conferinta

Filed under: admitere — Cristi D @ 6:31 PM
Tags: ,

 

probele1-3

 

 

 

.

afis“Totul despre admiterea la INM” – conferinta organizata de Eurojust & SSUB, 29.05.2014. 


Inregistrare audio a celor peste 2 ore de conferinta
http://www.youtube.com/watch?v=H-mM_VNV0pg

 

 

 

 

12

Pagina următoare »

The Rubric Theme. Create a free website or blog at WordPress.com.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 836 other followers