CRISTI DANILEŢ – judecător

27/02/2011

In dialog cu voi

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi D @ 12:55 AM

Avand in vedere numarul mare de intrebari care mi se pun si care nu au intotdeauna legatura directa cu postarile mele de pe blog, inteleg ca e nevoie de un loc distinct  unde sa raspund acestora. Ca urmare, am decis deschidere unei secțiuni distincte disponibile la adresa http://cristidanilet.wordpress.com/0-in-dialog-cu-voi-din-12-02-2014/ in care sa dezvolt comunicarea mai facila cu cei interesati de profesia de judecator sau de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Reamintesc că legea îmi interzice să dau consultații juridice.

Multumesc mult pentru interesul aratat.

27/09/2014

Arc peste timp: de la justiția de acum 10 ani la justiția de peste 10 ani

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi D @ 8:19 PM

10-aniElaborarea acestui scurt studiu asupra reformei justiției vine într-un moment deosebit: în luna septembrie 2014 se împlinesc 10 ani de când au intrat în vigoare legile din pachetul de reformă a justiției care au schimbat covârșitor modul de organizare și de funcționare a justiției românești. Acest moment trebuie celebrat cum se cuvine. România de azi de datorează vizionarilor de atunci. Mă întreb dacă azi sunt vizionari ai României de peste 10 ani.

1. Schimbări postdecembriste în  sistemul de justiție

Un regim de teroare a dominat societatea românească în perioada de după cel de-al doilea război mondial nu numai din cauza instituirii unui nou sistem politic, cât mai ales a eliminării oricărei bariere de natură judiciară a abuzurilor administrației și a celorlalte două puteri.

Revenirea la un sistem de justiție modern și funcțional a părut, astfel, ca fiind ceva firesc după înlăturarea dictaturii. Reforma a început, așadar, imediat după evenimentele din ’89 și ea a privit deopotrivă arhitectura sistemului și substanța drepturilor: se abrogă pedeapsa capitală (1989), se fac modificări ale principalelor coduri când se reintroduc calea de atac a apelului și curțile de apel (1993), apare legea de organizare judecătorească (1992), a curții de conturi (1992), de organizare și statut a avocaților (1995), a notarilor publici (1995), a practicienilor în insolvență (1999), a executorilor judecătorești (2000), a consilierilor de probațiune (2000), a activității de expertiză tehnică (2000), a consilierilor în proprietate industrială (2000), a procurorilor și a poliției anticorupție (2002), a consilierilor juridici (2003), a procurorilor și poliției care luptă împotriva crimei organizate (2004), a poliției judiciare (2004), a medierii și mediatorilor (2006), a consilierilor de integritate (2007) etc.

2. Justiția anterioară anului 2004

Evident, cea mai importantă reformă a justiției este cea a magistraturii, care a început în urmă cu 10 ani.

Să ne reamintim cum arăta justiția română, până în anii 2003-2004: recrutarea magistraților și avansarea lor se făcea prin Ministerul Justiției condus întotdeauna de un om politic; numirea și revocarea din funcție de conducere la instanțe să făcea de către Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea ministrului (39 din cei 41 șefi de tribunale au fost schimbați în cursul mandatului ministrului justiției din anii 2001-2003), iar la parchete chiar de către ministru; președintele instanței repartiza dosarele către judecători, stabilea componența completelor și dădea recomandări pentru promovarea judecătorilor; principiul continuității completului de judecată pe parcursul soluționării dosarului era necunoscut; nu exista o specializare a judecătorilor; prin serviciul de informații al ministrului SIPA (Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție) se strângeau informații despre viața privată a magistraților care erau folosite pentru susținerea sau șantajarea lor; Inspecția Judiciară centrală era în cadrul Ministerului Justiției și putea verifica modul de instrumentare al dosarelor inclusiv pe fond; Procurorul General al României era numit de președintele țării la recomandarea ministrului; procurorul era cel care decidea arestarea preventivă a unei persoane („întâi arestezi, apoi faci probe” era un dicton al acelor vremuri); judecătorii de la curtea supremă erau numiți doar pentru un mandat de șase ani de către președintele țării, iar ca președinte al acestei instanțe putea fi numit inclusiv un jurist care nu era judecător (de exemplu, în perioada 2004-2009 președinte al instanței supreme a fost un jurist ce fusese consilier al președintelui țării care l-a numit în funcție și apoi judecător la Curtea Constituțională; acesta nu fusese nicio zi judecător la vreo instanță judecătorească); instanța supremă și instanțele militare aveau legi separate, deși justiția este declarată ca fiind unică, de către Constituție; CSM era un organism subordonat și condus de ministrul justiției, iar magistrații din CSM – care proveneau doar de la curțile de apel și instanța supremă – erau selectați de către Senatul României.

Rezultatul acestui mod de organizare al justiției, la finele anului 2003, sunt dezastruoase: un singur dosar cu un om politic condamnat pentru corupție, doar câțiva magistrați condamnați pentru corupție la pedepse cu suspendarea condiționată, lipsă totală de transparență, încrederea populației în justiție era la nivelul de 22%. Personal, pot spune cu certitudine că pârghiile de control asupra carierei magistraților și activității instanțelor și procurorilor făceau ca justiția română să nu fie independentă. Practic, pentru o anumită categorie de persoane și instanțe justiția nu funcționa. Iar justiția inactivă a favorizat corupția sistemică, astfel că statul însuși a devenit captiv.

3. Justiția în perioada 2004-2014

Reforma magistraturii a început prin modificări legislative substanțiale, concretizate în pachetul de legi adoptate în 2004 și modificate imediat în 2005 (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor; Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.) și s-a definitivat prin consistenta reforma legislativă constând recentă în intrarea în vigoare a noilor coduri. Două au fost axele pe care s-a pus accent: independența justiției și lupta anticorupție. Ele figurează atât în obligațiile TO DO LIST asumate de Guvern pentru pregătirea României în vederea aderării, cât și sarcinile asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Valorificare instituit ulterior aderării noastre la Uniunea Europeană.

Reformele se fac pas cu pas, în toți cei 10 ani. Organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești este de acum reglementată printr-o lege unică (2004). Se contractează un împrumut extern de 110 mil. USD de la Banca Mondială pentru construirea și refacerea unor sedii de instanțe, respectiv pentru redactarea noilor coduri și pregătirea profesională impusă de intrarea lor în vigoare (2006). Se majorează schemele de personal. Judecătorii dobândesc puterea de a dispune asupra arestării (2004). Se introduc norme moderne cu privire la confiscarea extinsă (2012). Se încearcă o lustrație, interzicându-se să ocupe funcții de conducere sau de membri ai CSM cei care au fost colaboratori, informatori sau agenți ai serviciilor de securitate și se interzice tuturor magistraților să fie colaboratori, informatori sau agenți ai actualelor servicii de informații (2005). CSM este scos de sub autoritatea Ministerului Justiției și creat ca instituție independentă; membrii săi sunt aleși din rândul magistraților care au acum reprezentați de la toate nivelurile de instanțe și parchete; candidații pentru astfel de poziții trebuie să își asume un plan de obiective cu care se prezintă în fața alegătorilor în cursul unei adevărate campanii electorale; componența majoritară a  CSM e alcătuită din magistrați, iar conducerea acestui organism nu poate aparține ministrului, ci numai unui magistrat (2004, 2005). Recrutarea și evoluția în cariera magistraților este sub autoritatea CSM (2004). Sunt mărite pensiile și scăzută vârsta de pensionare, ceea ce a determinat plecarea din magistratură a multor judecători și procurori provenind din vechiul regim (2004). E scăzută vârsta de promovare la instanțele și parchetele superioare, ceea ce determină ocuparea – și numai prin concurs – cu tineri a locurilor rămase libere în urma pensionărilor în masă (2005). Scade puterea președinților: ocuparea funcțiilor de conducere la instanțe și parchete se face în urma unui concurs, iar instanțele și parchetele sunt conduse de președinți, respectiv procurori-șefi în cooperare cu colegiul de conducere ai cărui membri sunt aleși de adunarea generală a instanței sau parchetului (2005). Dosarele se repartizează aleatoriu (2005). Componența completului nu mai poate fi modificată pe parcursul judecății. Evaluările nu se mai fac anual și nu mai țin cont de numărul de hotărâri desființate de instanțele de control judiciar (2005). Se majorează salariile judecătorilor și procurorilor (2006 și 2009). Se extinde mandatul judecătorilor de la instanța supremă până la pensionare (2003) și pentru a ocupa un astfel de post se susține un concurs care a evoluat de la un simplu interviu în fața CSM la o adevărată testare a cunoștințelor juridice, evaluare a actelor decizionale elaborate în timp și susținere a unui interviu limitat la chestiuni de integritate (2012). Principiul specializării judecătorilor este înscris în lege, iar principiul independenței procurorilor în soluțiile date este pentru prima oară reglementat (2005). SIPA este reorganizată (2005), eliminându-se competențele cu privire la magistrați și apoi este desființată (2006); arhiva rămâne sigilată și în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor, însă fără ca vreun responsabil să fie vreodată sancționat pentru abuzurile practicate de acest serviciu. CSM primește în responsabilitatea sa atribuțiile legate de formarea magistraților, a grefierilor și efectuarea inspecțiilor (2004). Se redactează un profil al magistraților care stă la baza recrutării lor (2005). Justiția se transparentizează, sunt înființate birouri de presă la fiecare instanță și parchet, apar culegerile de practică judiciară (2005). Justiția se automatizează, părțile au acces la informații despre dosare prin intermediul internetului, unele instanțe acordă acces parolat inclusiv la dosarul electronic (2013), sunt publicate date oficiale despre judecători (Hotărârea CSM nr. 515 din 14 iunie 2012 impune instanțelor publicarea unui CV profesional al judecătorilor pe site-ul fiecărei instanțe).

La sfârșitul celor zece ani de reformă, rezultatele sunt extraordinare: oameni considerați deasupra legii sunt în penitenciar, condamnați pentru infracțiuni grave de corupție; procurorii desfășoară anchete aproape fără piedici, destructurând rețele ce cuprind oameni de afaceri, politicieni și chiar magistrați; judecătorii aplică sancțiuni ferme; procesele durează mai rapid. Încrederea populației în justiție ajunge la 44%.

În această perioadă justiția a avut de înfruntat și imense provocări: crește numărul de dosare de la an la an (1,4 milioane lucrări penale și 3,3 milioane dosare la instanțe au fost de soluționat în anul 2013.), a actelor normative de aplicat (numai în anul 2013 s-au publicat  381 de legi, 1165 de hotărâri ale Guvernului, 117 de ordonanțe de urgență ale Guvernului, 20 de ordonanțe ale Guvernului), dar și a atacurilor care trebuie înfruntate din partea politicienilor sau oamenilor de afaceri, exercitate în special prin mass-media. Realizând că nu mai pot controla justiția și că riscă să răspundă atunci când greșesc întocmai ca orice cetățean, politicienii au avut anumite manifestări din care a reieșit intenția de a relua controlul sistemului: modificări legislative cu intenția de afectare a statutului magistraților sau de blocare a anchetelor anticorupție; refuzul Parlamentului de a permite urmărirea penală a unor membri – actuali sau foști – ai Guvernului sau de a acorda avizul pentru luarea unor măsuri procesuale cu privire la unii parlamentari; declarații publice îndreptate împotriva sistemului judiciar în ansamblu sau împotriva unor magistrați considerați individual.

4. Justiția în următorii 10 ani

Creșterea eficienței și calității activității judiciare sunt obiective imediate Managementul curților și managementul dosarelor vor deveni prioritare. Folosirea la maxim a noii tehnologii prin utilizarea formularelor, a modelelor și sintetizarea argumentelor din considerentele actelor judiciare sunt pași către digitalizarea completă a dosarelor. Nu e exclus ca în câțiva ani cererile de chemare în judecată să fie trimise prin e-mail și tot astfel să fie primit hotărârile din partea instanțelor în cauze care pot fi soluționate pe baza înscrisurilor, așa cum se procedează deja în unele state europene. De asemenea, este de așteptat transmiterea online a primelor procese care prezintă un maxim interes public, dezbaterile deja înregistrându-se audio. Evident, pregătirea și specializarea magistraților se va întări.

De la un sistem dominat de frică și lașitate în urmă cu 10 ani, s-a ajuns la un sistem ce își conturează o cultură profesională proprie. Urmează ca aceasta să fie definitivată, magistrații să îș înțeleagă rolul social și să participe activ la viața cetății. Deja de câțiva ani unii magistrați sunt prezenți în spațiul public explicând populației principiile de organizare și de funcționare a justiției, prin interviuri regulate date presei sau postări pe blogurile sau conturile de socializare. Un alt pas important a fost făcut în 2013 când s-a încheiat un Protocol de colaborare între justiție și Ministerul Educației, în temeiul căruia magistrații vor fi prezenți din ce în ce mai des în rândul elevilor pentru a le transmite noțiuni minime de drept și organizare judiciară (în mai 2014 s-a și alcătuit un manual pentru uzul tinerilor cu privire la noul cod penal, intitulat  Unde-i lege nu-i tocmeală).

Unificarea practicii încă rămâne un deziderat. Întinerirea corpului de magistrați și slăbiciuni în înțelegerea conceputului de independență, la care se adaugă incoerențele legislative, a facilitat interpretări diametral opuse în probleme identice de drept prezente în cauzele de soluționat de către magistrați. Urmează ca acceptarea conceptului de disciplină jurisprudențială în cadrul acelorași instanțe  și, desigur, acela al respectării practicii constante a instanței ierarhic superioare să fie soluții reale la un sistem de la care se așteaptă o „justiție unică” (art. 124 alin. 2 Constituția României). Precedentul judiciar va deveni, fără îndoială, un principiu al justiției noastre, consolidându-se astfel apropierea de sistemul anglo-saxon începută în mod ferm prin noile instituții introduse în legislația noastră (medierea, recunoașterea vinovăției, acordul de vinovăție).

Etica și dobândirea abilităților non-juridice vor căpăta un mai mare accent în pregătirea magistraților. Dacă până acum s-a pus accent pe memorarea de legi și manuale, de acum se va insista pe caracterul profund uman al magistratului, pe relaționarea lui cu partenerii actului de justiție (avocați, mediatori, grefieri etc.), cu justițiabilii și cu publicul larg. Onestitatea magistraților este absolut necesară pentru înfăptuirea actului de justiție în mod corect și creșterea credibilității individuale și de sistem, astfel că din ce în ce mai des magistrații și personalul din sistem vor înțelege și își vor îndeplini obligația legală de a denunța încercările de corupere.

Sistemul de justiție trebuie să fie rapid și prietenos, predictibil și de calitate. În cele din urmă justiția trebuie coborâtă de pe piedestalul unde a fost izolată zeci de ani și adusă în mijlocul societății, unde îi este locul. Ea va deveni o speranță legitimă a cetățenilor, dar și un punct de reper moral. Justiția nu doar trebuie să fie făcută, ci să se și vadă că este făcută.

20/09/2014

Lideri pentru Justitie – se cauta o noua generatie!

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi D @ 11:47 PM
Lideri pentru Justitie – Program de leadership pentru tineri juristi romani – Editia a 6-a, 2014
LfJLideri pentru Justitie consta dintr-o serie de traininguri de leadership, intalniri cu profesionisti din domeniul juridic si workshopuri, desfasurate atat in Romania, cat si in strainatate.  Programul este deschis tinerilor profesionisti aflati in primii 5 ani de cariera juridica, masteranzilor, precum și studentilor la drept aflati in ultimul an de studiu.

Dosarul de candidatura in limba romana trebuie sa contina:
- un CV,
- o scrisoare de motivatie de o pagina,
- un eseu de maxim 2 pagini în care sa prezinti o schimbare pe care ai dori sa o
   aduci sistemului de justitie din Romania: identifica o problema, alege o schimbare și descrie
  ce ar presupune precum și cum ar trebui sa arate sistemul dupã implementarea acesteia.

Termenul limita de trimitere a candidaturilor este 19 octombrie!
In urma preselectiei dosarelor si a interviurilor, vor fi selectati 20 de tineri juristi cu potential de lideri!

Toate costurile legate de program, cu exceptia transportului in Romania, sunt acoperite de catre Fundatia Konrad Adenauer, Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est (KAS RLPSEE).

Pentru mai multe detalii, consultati documentele atasate, vizitati pagina www.kas.de/leadership sau contactati-ne la doru.toma@kas.de.

Unelte de democrație digitală

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi D @ 11:37 PM

Luni, 8 septembrie, la sediul Active Watch din Calea Plevnei a avut loc atelierul susţinut de ApTI în cadrul laboratorului media experimental Sponge, unde oameni din diferite domenii s-au întâlnit pentru a dezbate şi descoperi cum democraţia şi participarea publică pot fi promovate prin intermediul Internetului folosind unelte specificeÎn cadrul dezbaterii am discutat despre ce instrumente de implicare digitală există, cum pot fi folosite de cetăţeni şi cum ne putem implica mai activ în viaţa comunităţii. 

La dezbatere au participat membrii ai societăţii civile, instituţii publice, oameni din zona academică iar exemplele s-au concentrat atât asupra site-urilor din România cât şi din străinătate. 

Există mai multe site-uri româneşti care pot fi folosite pentru a promova şi încuraja participarea publică. Am pornit prin a vorbi despre site-uri prin intermediul cărora utilizatorii pot strânge semnături pentru petiţii, pot solicita accesul la informaţii publice, pot intra în contact cu politicienii sau pot monitoriza evoluţia anumitor aspecte precum mita sau respectarea promisiunilor electorale. Multe dintre acestea sunt necunoscute publicului, iar prin simpla lor menţionare la atelier am creat o nouă unealtă.

În România există site-uri care tratează probleme de politici, precum monitorizarea respectării promisiunilor făcute de politicieni (cineceapromis.ro), a procedurilor de vot (alegericorecte.ro), analize ale declaraţiilor politicienilor şi funcţiile pe care le-au avut în timp (hartapoliticii.ro) şi  site-uri legate de modalităţi de creştere a transparenţei informaţiilor care ajung la public. De exemplu, poţi avea acces la harta interactivă a mitei în România unde poţi reporta şi cazurile de corupţie, poţi verifica unde se duc banii din bugetul de stat sau poţi înainta plângeri şi cereri primarului local.

În următoarea perioadă, alte două site-uri vor fi lansate. Unul dintre acestea este dezvoltat de Openpolitics.ro şi tratează monitorizarea politicienilor şi a propunerilor legislative din România, iar celălalt, Onoratainstanta.ro, ce urmează a fi lansat pe data de 17 septembrie, oferă accesul la date statistice despre instanţele de judecată din România.  Vezi evenimentul de lansare aici.

Tot în cadrul atelierului am identificat exemple de campanii digitale de conştientizare ale site-urilor din străinătate şi cum pot fi ele adaptate şi implementate cu succes. Guvernul britanic, de exemplu, a creat o unealtă online prin care cetăţenii pot iniţia şi semna petiţii care dacă strâng peste 100.000 de semnături pot fi dezbătute în Parlament. O altă iniţiativă este proiectul PiPhone prin care cetăţenii pot suna membrii Parlamentului European gratuit.

În luna august, membri sau susţinători ApTI au publicat o serie de articole pe TheSponge.eu, în cadrul laboratorului media experimental Sponge, despre cum poate fi promovată democraţia şi participarea publică în România şi ce exemple bune (sau nu) avem de urmat – fie de la noi, fie din afară.

 Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet  este o asociaţie nonguvernamentală formată din persoane fizice implicate în Internetul românesc, care îşi propune susţinerea și promovarea unei lumi digitale libere şi deschise, prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Un Internet liber este un mediu în care libertatea de exprimare şi viaţa privată sunt respectate şi garantate. O lume digitală deschisă reprezintă o garanţie a accesului legal şi sigur la beneficiile aduse de tehnologia informaţiei. 

Sponge este un laborator media experimental care conectează organizații din domeniul media, tehnologia informației și a transparenței. Experimentăm cu noi unelte digitale de eliberare a informației de interes public. Promovăm informația liberă, relevantă și verificabilă sub formă de articole sau aplicații. Organizăm ateliere, hacatoane, cursuri și conferințe. Partenerii Sponge sunt Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, Active Watch, Ceata, Geo-spatial, ApTI și Facultatea de Științe Politice – Universitatea București.

07/09/2014

Inspectia a gasit ca nefondate acuzele aduse

Filed under: 0. NOUTATI — Cristi D @ 3:19 PM

Comunicat de presă

referitor la verificările efectuate de Inspecția Judiciară cu privire la dl. judecător Cristi Danileț

 

               Inspecția Judiciară a finalizat verificările efectuate cu privire la judecătorul Cristi Danileț și a constatat că întocmirea și distribuirea de către acesta a unor teste tip grilă cu privire la noile coduri nu încalcă vreo dispoziție legală.

                  În data de 30 iulie 2014 pe site-ul www.ziuanews.ro a fost publicat un articol prin care s-a acreditat ideea că activitatea domnului judecător Cristi Danileț de elaborare a unor  teste-grilă și distribuirea lor prin intermediul unei asociații non-guvernamentale ar încălca dispozițiile legale cu privire la incompatibilități, interdicții și conflicte de interese, atât timp cât acesta exercită funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și este formator al Institutului Național al Magistraturii.

               Pentru verificarea celor semnalate, Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu și, prin rezoluția din 14 august 2014, a clasat sesizarea.

               Pentru a dispune această soluție, s-a constatat că, potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, judecătorii pot participa la elaborarea unor lucrări științifice. Or, întocmirea unor teste în materia dreptului penal și a procedurii penale, precum și publicarea acestora, pe suport de hârtie ori în format electronic, indiferent că sunt distribuite gratuit sau contra-cost, reprezintă o activitate de elaborare a unor lucrări științifice. Mai mult, domnul judecător Cristi Danileț a postat aceste teste pe internet, de unde au putut fi preluate în mod liber și chiar valorificate de către toți cei interesați.

                De asemenea, s-a constatat lipsa vreunui conflict de interese în ce-l privește pe domnul judecător Cristi Danileț. Astfel, fiind în concediu de odihnă, acesta nu a participat la ședința Consiliului Superior al Magistraturii din data de 3 iulie 2014, când a fost aprobată componența comisiilor de elaborare subiecte, de soluționare contestații și de examinare la interviul pentru concursurile de admitere la Institutul Național al Magistraturii și în magistratură aflate în derulare în prezent.

                 Pentru modul în care site-ul respectiv a deturnat realitatea și pentru calomniile repetate aduse la adresa domnului judecător Cristi Danileț, acesta a decis acționarea în judecată a redactorului respectiv și a societății comenrciale care editează publicația, solicitând daune morale în cuantumul de 50.000 euro. Suma care va fi astfel obținută va fi folosită pentru plata unor profesori, practicieni și studenți care vor alcătui teste-grile pentru toate cele patru noi coduri, care vor fi postate pe internet pe un site ce va fi special creat în acest scop și unde aceste teste-grilă vor fi accesate gratuit de către toți cei interesați să își însușească noile reglementări.

 

27/08/2014

Admitere 2014: ultima săptămână

Filed under: admitere — Cristi D @ 3:10 PM

admitereINMAm intrat în ultima săptămână de pregătire pentru susținerea concursului de admitere la INM, respectiv concursul de admitere în magistratură.

Marți CSM a trecut de ultima etapă dinaintea primei probe: soluționarea contestațiilor celor respinși la înscriere. În momentul de față, situația este următoarea : pentru admiterea la INM sunt 4028 candidați pe 160 posturi, iar pentru recrutarea directă pe post sunt 974 de candidați pe 36 locuri.

Azi s-a afișat anunțul cu privire la locul și ora unde se va desfășura proba de duminică (verificarea cunoștințelor judidice). Practic, duminică la ora 9 la cele trei universități din Timpuri Noi (pentru admiterea la INM), respectiv la URA (pentru recrutarea directă) va avea loc cea mai dură probă a acestui concurs, unul dintre cele mai corect organizate din România.

Poimâine se va afișa repartizarea pe săli a candidaților.

În organizarea concursului sunt implicate câteva sute de oameni: magistrați, grefieri, personal asimilat, jandarmi – pentru organizare, supraveghere, concepere subiecte, corectare, interviu, pază etc. Un efort uriaș menit să asigure cele mai bune condiții pentru concurenți. Va fi împiedicată fraudarea de orice natură. Subiectele vor fi alcătuite și multiplicate în noaptea dinaintea primei probe, iar cei implicați nu vor putea comunica cu exteriorul sau părăsi incinta pâna la deschiderea plicurilor cu subiecte în sălile de examen.

Știu ce înseamnă susținerea unui astfel de concurs la nivel național: concurență foarte mare, stres, oboseală. O vară întreagă rezervată învățatului. E o luptă nu doar cu ceilalți concurenți, ci cu tine însuți în primul rând. Unii reușesc din prima, alții după câteva încercări. Anul acesta avem mai mulți concurenți ca niciodată, pentru că numărul locurilor vacante  din sistem se tot împuținează.

Succes și curaj celor care vor susține concursul! Rezultatele vor fi pe măsura efortului depus. Fie ca cei mai buni din cei mai buni să ne devină colegi în profesia unde se adună elita lumii juridice! Așa să fie !

09/08/2014

Zece reguli simple despre Justiția Penală

Filed under: educatie — Cristi D @ 2:36 PM
Tags:

justice1. Justiția functionează, chiar dacă suntem în România. Dar e mai bine să nu ajungi pe mâna justiției, așa că respectă legea și nu comite infracțiuni.

2. Nu pleca urechea la cei care spun că justiția e controlată. De la reforma din 2004-2005 justiția e independentă și azi corespunde standardelor europene.

3. În fața justiției toți sunt egali. Nu încerca să impresionezi prin opulență sau agresivitate, nici să te milogești și să plângi în fața magistraților.

4. Colaborează cu organele judiciare. Daca recunoști comiterea faptei, beneficiezi de reducerea pedepsei.

5. Majoritatea judecătorilor și procurorilor sunt tineri și extrem de bine pregătiți. Nu încerca să îi păcalești sau intimidezi – nu mai merge.

6. Fii respectuos cu magistrații. Atacarea lor verbală sau fizică iți va ingreuna situația, iar încercarea de corupere a lor e aspru sancționată.

7. Fii atent în alegerea avocatului. Ține cont că angajarea lui nu înseamnă că sigur vei câștiga procesul.

8. Prezintă-ți cazul exclusiv in fața magistraților. Reclamațiile adresate ministrului, Președintelui țării sau instituțiilor europene nu au vreun efect. Iar la jurnalele TV sau la talk show-uri deja mulți magistrați nu se mai uită.

9. Nu trage de timp. Amânarile repetate care sunt neîntemeiate vor fi considerate un abuz de drept.

10. Respectă decizia definitivă. Indiferent că îți convine sau nu, ea spune adevărul și are putere de lege. Cine greșește, plătește.

05/08/2014

Explicatii cu privire la lucrarea „Teste grila”

Filed under: 1. EXPLICATIE — Cristi D @ 4:34 PM

Update, 26 aug. 2014: Prin rezolutia din 14 august, comunicată mie pe 26 august, Inspecția Judiciară a clasat sesizarea cu privire la articolul de presă semnatat, arătând că tot ceea ce cuprinde el nu coincide realității: a stabilit cu valoare de principiu că magistrații au voie sa producă lucrări științifice, gratuite sau plătite astfel că eu nu am incălcat nicio lege, a constatat că grilele întocmite de mine sunt postate din luna aprlie gratuit pe internet și a constatat că în ședința CSM când s-au stabilit comisiile pentru admiterea la INM eu nu am luat parte la decizie, astfel că nu pot fi bănuit de vreun conflict de interese.

Constat ca există interes din partea mass-mediei în legătură cu o lucrarea de a mea care conține teste grilă din codul penal și codul de procedură penală. Înțeleg să dau câteva explicații:

1. Magistrații au dreptul să fie autori ai unor lucrări de specialitate. Alcătuirea unor teste pentru învățarea codurilor reprezintă o astfel de lucrare științifică. Anul acesta am avut două astfel de lucrări vizând penalul și procedura penală: una întocmită voluntar la cererea asociației non-profit ViaLex (eu fiind coordonatorul grupului care a lucrat la grile și păstrând drepturile de autor, iar modulul astfel alcătuit fiind distribuit gratuit doritorilor), iar o a doua contra cost în variantă print (aici cedând drepturile de autor). Nu sunt implicat în managementul sau marketingul celor două entități care gestionează aceste activități, deci nu sunt responsabil de modalitatea de informare și distribuire a lucrărilor mele (asociația prin program MagisINM, iar editura prin proiectul grile.juridice.ro). Scopul alcătuirii acestor grile, ce pot fi utilizate pentru examenul de licență, admiterea la Barou, admiterea la INM și admiterea la magistratură este acela de a ajuta studenții și absolvenții de drept să învețe cele două coduri noi, intrate în vigoare la 1 februarie 2014.

2. De trei ani de zile alcătuiesc Ghiduri de admitere la INM, descriind pe larg modalitatea de alcătuire a dosarelor de candidat, de întocmire a grilelor, metode de învățat, modalitatea de desfășurare a concursului etc. Nu am nicio problemă în a disemina informații utile doritorilor, pe cale legală. Această activitate nu vizează informații nepublice (de ex, componența comisiei de admitere). Lucrările mele nu sunt întocmite în numele CSM și acest lucru rezultă în mod expres din cuvântul introductiv scris pentru fiecare.

3. Eu nu fac parte din comisia de admitere la concurs – potrivit legii, membrii CSM nu pot face parte din comisia care alcătuiește subiectele sau cea care soluționează contestațiile. Mai mult, fiind în concediu de odihnă, nu am participat la ședința CSM din 3 iulie 2014 în care s-a decis componența acestor comisii. Așadar, nu exista nicio suspiciune cu privire la existența vreunui conflict de interese (care presupune luarea unei decizii în temeiul funcției publice pentru a dobândi un beneficiu în folos privat). Mai mult, nu am dat și nu dau meditații pentru pregătire la concurs: toate informațiile oferite de mine sunt publice (de ex, conferință organizată la Facultatea de Drept) și valabile pentru toți cei interesați; ele vizează modalitatea de organizare și desfășurare a concursului, așa cum reiese din reglementările în vigoare și practica comisiilor și ale CSM din anii trecuți.

4. Prima probă a concursului de admitere la INM și magistratură din acest an – grilele la materiile de drept – se va derula pe data de 31 august. Ele vor fi alcătuite de comisia desemnată în noaptea de 30/31 august. Subiectele vor fi sigilate și păstrate sub pază. Cei care le vor multiplica vor fi izolați până după deschiderea subiectelor. Grilele publicate de mine nu sunt din cele care vor fi date la concursul din acest an.

5. Nu s-a demarat nicio acțiune disciplinară în legătură cu vreo posibilă abatere comise de subsemnatul, nici în legătură cu alcătuirea acelelor grile, nici în legătură cu vreo altă faptă. Nu sunt cercetat de Inspecția Judiciară, ci aceasta s-a sezizat din oficiu cu privire la speculațiile în legătură cu aceste grile și relatate într-un articol de presă și efectuează verificările preliminare ce se impun – așa cum face de fiecare dată atunci când presa scrie ceva negativ despre un magistrat sau există o reclamație împotriva unui magistrat (adică câteva mii în fiecare an, din care numai pe mine m-au privit vreo 5, toate finalizate prin clasare, aspectele invocate de presă fiind speculații sau invenții).

Reguli elementare despre Justitie

Filed under: educatie,independenta justitiei — Cristi D @ 2:37 PM
Tags: , ,

justitie-neagra1. Procesul se derulează în sala de judecată. În afară, prin intermediul mediei, nu se pot face judecăți, ci se pot da relatări despre cum se desfășoară procesele publice. Independența justiției, prezumția de nevinovăția a suspectului/inculpatului, dreptul la demnitate al părților, dreptul la viață privată al părților și martorilor trebuie respectate în astfel de relatări.

.
2. Daca ești parte, e indicat să îți angajezi un avocat; în unele cauze penale prezența avocatului e obligatorie și dacă nu ai vei beneficia de unul din oficiu. Dar faptul că ești asistat de avocat nu îți garantează că vei câștiga procesul.

.
3. În procesele penale, procurorul este conducător al fazei de urmărire penală (adică el decide derularea cercetării de către poliția judiciară și soluțiile de clasare a cauzei sau trimitere în judecată) și parte în faza de judecată (adica are aceleași drepturi și obligații ca și ceilalți participanți). El nu reprezintă Statul (=guvernul, conducătorii țării etc), ci interesele generale ale societății.

.
4. Doar judecătorul înfăptuiește justiția: numai el poate da soluții cu privire la cele pretinse de reclamant (în procesul civil), respectiv cu privire la vinovăția și pedeapsa inculpatului (în procesul penal). Judecătorul nu are voie să dea soluții după propria sa convingere sau după cum își dorește populația, ci numai potrivit legii și probelor de la dosar. Așadar, probele nelegale nu pot sta la baza condamnării unei persoane vinovate de comiterea unei infracțiuni.

.
5. O parte se judecă cu partea adversă, nu are ca inamic pe judecător. Judecătorul și procurorul sunt magistrați: eu au dreptul și obligația de se supune celor trei „i”: a fi independenți (să nu permită nicio imixtiune sau presiune de la părți, colegi, șefi etc), imparțiali (nu pot avea prejudecăți sau interese proprii în cauză) și integri (nu pot fi corupți și trebuie să respecte etica judiciară). Avocatul este independent, dar nu are obligația de a fi imparțial, căci el reprezintă interesele legale ale clientului său.

.
6. Cei nemulțumiți de actele si masurile procurorului le pot contesta la procurorul ierarhic superior, iar soluțiile sale cu privire la cauză pot fi contestate mai departe la un judecător. Cel nemulțumit de o hotărâre judecătorească o poate contesta numai la instanța ierarhic superioară. La Curtea de la Strasbourg se poate apela numai dacă în cursul procesului a fost încălcat vreun drept prevăzut expres în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (statistica arată că 97% din plângeri se resping ca inadmisibile); la CEDO nu se rejudecă cauza din România și nu se stabilește, de exemplu, că este nevinovată o persoană care a fost condamnată la noi.

.
7. Hotărârea definitivă trebuie respectată și executată chiar dacă în viziunea părților ea este greșită. La fel și legea: din momentul intrării în vigoare ea este obligatorie și cu toții ne supunem ei, chiar dacă legea nu ne convine.

.
8. Cei nemulțumiți de conduita magistratului (nu și de soluția sa, ci numai pentru comiterea vreuneia dintre abaterele disciplinare prevăzute în mod expres în art. 99 din Legea nr. 303/2004), pot formula plângere la Inspecția Judiciară. Aceasta va face verificări, apoi, dacă e cazul, va demara cercetările disciplinare și în final, dacă consideră că magistratul e vinovat de încălcarea obligațiilor statutare, va trimite cauza la CSM. Secția de disciplină pentru judecători, respectiv cea pentru procurori din cadrul CSM va judeca cazul disciplinar în contradictoriu cu inspectorul și cu magistratul și, dacă se impune, va sancționa magistratul (de la avertisment până la excludere din profesie). Cei nemulțumii de conduita avocatului (nu și de eșecul său în cauza în care a fost angajat) pot face plângere la Barou pentru a se demara procedurile disciplinare împotriva sa.

.
9. Cei care au cunoștință despre comiterea unor fapte penale de către magistrat sau avocat le pot reclama la parchet (cele de corupție se reclamă la DNA). Procurorul va face cercetările ce se impun și dacă decide trimiterea în judecată a magistratului acesta va fi suspendat din funcție pe parcursul derulării procesului. Condamnarea magistratului atrage excluderea lui din magistratură, cu anumite excepții. Condamnarea avocatului poate atrage excluderea sa din profesie.

.
10. Independența justiției este nu un privilegiu pentru magistrați (care primesc același venit lunar indiferent câte dosare au de soluționat, câte hotărâri sunt bune sau nu, cine e conducătorul sistemului), ci un drept al cetățeanului, independența justiției fiind o garanție pentru ei că legea se va aplica în mod egal, fără discriminare și fără favoritisme. Astfel, deși Justiția este apanajul organelor judiciare, ea este o valoare civică, deci cetățenii pot și trebuie să vegheze la independența și funcționarea ei. Dacă Justiția nu funcționează, nu există stat de drept, deci nu exista societate democratică.

29/07/2014

Admiterea la INM şi Magistratură 2014: GHID PRACTIC

Filed under: admitere — Cristi D @ 9:21 PM
Tags: ,

copertaGHIDUL,  aflat la a treia ediție care este îmbunătățită față de cea din 2012 și 2013, este gândit să ofere absolvenţilor facultăţilor de drept toate informaţiile de care au nevoie pentru a pregăti şi susţine fie concursul de admitere la INM pentru a deveni auditori de justiţie, fie concursul de admitere în magistratură pentru a deveni direct judecători sau procurori.

Informaţiile sunt prezentate sub forma unor răspunsuri punctuale la întrebările ce pot apărea în cursul procedurii de înscriere la fiecare din cele două concursuri, în timpul desfăşurării probelor de concurs sau imediat după finalizarea acestora. Este acoperită astfel o gamă largă de situaţii întâlnite şi mai puţin întâlnite, dar a căror soluţie, în condiţii de examen, poate fi salvatoare.

Prima parte a Ghidului oferă răspunsul la peste 260 ÎNTREBĂRI legate de:
Prezentarea sistemului juridic: legislaţie incidentă, noţiuni şi instituţii de bază
Profesia de magistrat: drepturi şi obligaţii, salariu, modalităţi de recrutare
Înscrierea la concurs: condiţiile pentru a deveni magistrat, actele necesare pentru dosarul de înscriere, greşeli frecvente ce pot fi evitate
Admiterea la INM în 2014: data, calendarul de desfăşurare, taxa de participare
Desfăşurarea concursului: locaţie, accesul în sală, modificări ale regulilor faţă de anii precedenţi
Probele de concurs: descrierea fiecărei probe, barem, contestaţii, sistemul de notare
După admiterea la INM: cuantumul bursei de studiu, locuinţa pe timpul studiului, despre cursurile de formare şi despre formatori
Admiterea directă în magistratură în 2014: cine se poate înscrie la concurs, dosarul de înscriere, reguli specifice
Numirea ca judecător sau procuror: stagiatura, examenul de capacitate, promovarea.

INDEXUL celor peste 260 DE ÎNTREBĂRI facilitează accesul rapid la informaţia căutată.

A doua parte este O COLECŢIE DE PREVEDERI LEGISLATIVE care întregeşte informaţia din prima parte a Ghidului. Sunt cuprinse reglementările privind admiterea la INM, respectiv în magistratură, inclusiv cele utile pentru proba interviului, verificarea psihologică şi examinarea medicală.

A treia parte cuprinde TESTE date la concursurile de anul trecut, calendarul şi tematica pentru concursurile din acest an.

Conţine ULTIMELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, inclusiv cele aduse regulamentelor de admitere prin hotărârile CSM din data de 10 iunie 2014.

Pentru comandă online: APASĂ AICI

25/07/2014

Admitere 2014: record de candidati

Filed under: admitere — Cristi D @ 10:00 PM
Tags: ,

probele1-3

 

 

 

La INM anul acesta se scot la concurs 160  locuri pentru auditorii de justitie. Sunt 4072 de candidati inscrisi. Deci, 25,4 candidati pe loc.

La admiterea directa in magistratură sunt 26 posturi de judecatori si 10 posturi de procuror. S-au inscris 1008 persoane. Deci, sunt 28 de candidati pe loc.

O asemenea concurenta nu a mai existat niciodata.

Penru cei care au susținut licența anul acesta, adeverințele de licență se pot depune până la 12 august.

Urmeaza verificarea dosarelor, solutionarea eventualelor contestatii la inscriere in jurul datei de 20 august si sustinerea primei probe de admitere pe data de 31 august. Mult succes!

 

Date oficiale despre INM AICI. Date oficiale despre admiterea in magistratură AICI

Pagina următoare »

Theme: Rubric. Get a free blog at WordPress.com

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 854 other followers