Avand in vedere numarul mare de intrebari care mi se pun si care nu au intotdeauna legatura directa cu postarile mele de pe blog, inteleg ca e nevoie de un loc distinct unde sa raspund acestora. Ca urmare, am decis deschidere acestei pagini distincte in care sa dezvolt comunicarea mai facila cu cei interesati de profesia de judecator sau de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.
Multumesc mult pentru interesul aratat.
Într-o perioadă de instabilitate socială şi economică prin care trece în această perioadă România, un rol esenţial revine autorităţii judecătoreşti, prin toate componentele ei: instanţe, parchete, CSM. Ne declarăm în favoarea intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, noului Cod de procedură penală şi noului Cod penal, ca o necesitate pentru asigurarea stabilităţii ei socio-economice, însă nu în condiţii de provizorat şi amatorism.
În contextul în care datele de intrare în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, noului Cod de procedură penală şi noului Cod penal au fost anunţate în mod public ca fiind certe, evenimente de o extremă importanţă pentru sistemului judiciar, arătăm că, în calitate de membri CSM, susţinem fără echivoc o pregătire reală a sistemului pentru aceste momente, însă fără a face compromisuri care ar duce la prăbuşirea a tot ceea ce s-a construit în ultimii ani.
Aceasta însă trebuie să se facă pe baza unui calendar realist şi a unei finanţări corespunzătoare, asumate deopotrivă de autorităţile politice responsabile şi de sistemul de justiţie. Or, Proiectul planului de implementare a celor trei coduri publicat de curând de către Ministerul Justiţiei, este unul pripit, întocmit în baza unui calendar de intrare în vigoare a celor trei coduri modificat de mai multe ori de ministrul justiţiei şi care nu coincide cu indicaţiile Comisiei Europene cuprinse în raportul din iulie 2011. Mai mult, acest calendar nu a fost discutat cu instituţiile judiciare, nu a fost dezbătut cu societatea civilă şi nu a fost încă aprobat de Parlamentul României.
Am constatat că acest proiect de plan este unul general şi abstract şi care nu respectă recomandările studiului de impact privind intrarea în vigoare codurilor, studiu care analizează necesarul de resurse umane, financiare şi de investiţii pentru următorii trei ani de la intrarea tuturor celor patru (!) coduri, odată, în vigoare. Astfel, nu se asumă deschis finanţarea implementării codurilor nici în ce priveşte resursele umane, nici cele investiţionale; de asemenea, nu se indică responsabilităţile concrete ale Guvernului, aruncând de fapt şi în mod nerealist greutatea tranziţiei către un nou sistem de drept, în întregime, pe umerii instanţelor judecătoreşti şi al judecătorilor.
Codurile nu pot intra în vigoare fără legile de punere a lor în aplicare. Deocamdată, de abia la data de 25 ianuarie 2012 Guvernul a decis trimiterea în Parlament a legii de punere în aplicare a Noului Cod de procedură civilă, şi asta după ce noi, semnatarii, am adoptat o poziţie fermă cu privire la acest aspect. Dar, la fel ca şi în cazul Codului Civil, Parlamentul nu va avea timp suficient să dezbată proiectul de lege de implementare a codului de procedură civilă, mai ales că acesta conţine deja numeroase modificări ale Codului de procedură încă neintrat în vigoare; oricum, data de 1 iunie 2012 pentru intrarea codului în vigoare o apreciem ca nerealistă în raport cu situaţia din sistem. Mai mult, în mod inexplicabil rămân încă pe masa Guvernului celelalte două legi de implementare a noilor coduri.
Constatăm o permanentă lipsă de predictibilitate a politicilor publice aparţinând Ministerului Justiţiei: studiile de impact s-au făcut după, şi nu înaintea adoptării unor legi capitale cum sunt cele patru coduri, dintre acestea două coduri au fost adoptate nu în urma unor dezbateri profesioniste în Parlament ci ca urmare a asumării răspunderii de către Guvern, legile de punere în aplicare a codurilor apar la peste doi ani de la publicarea lor, aceste legi de punere în aplicare modifică masiv conţinutul codurilor, bugetul României pe 2012 nu cuprinde fondurile necesare implementării vreunui cod în acest an, nu există nicio certitudine că următorul Guvern îşi va asuma încă din primul an de guvernare costurile necesare implementării codurilor. Mai mult, în aceeaşi perioadă de timp, ministrul Justiţiei a anunţat modificări importante la legile organizării judiciare, fără însă a indica textele de lege sau instituţiile juridice vizate, astfel că avem teama de politizarea justiţiei într-un an electoral, justificată de altfel prin politizarea modificărilor legislative legate de răspunderea disciplinară şi inspecţia judiciară, actele inspectorilor judiciari fiind de acum sub controlul ministrului justiţiei în cauzele pentru care acesta a formulat sesizarea împotriva unor judecători şi procurori.
În concluzie, cerem tuturor factorilor decizionali, executiv şi legislativ, să se alăture CSM, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor în eforturile importante ce vor urma în vederea implementării noilor coduri. Este mai mult decât esenţial ca, pentru a reuşi pe deplin în realizarea acestui obiectiv, să existe o coordonare şi colaborare adecvată, toate astea în interesul cetăţenilor.
Membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii:
Jud. Horaţius Dumbravă Jud. Alexandru Şerban
Jud. Adrian Neacşu Jud. Cristi Danileţ
THE ENTRY INTO FORCE OF THE NEW CODES, A PRIORITY FOR ROMANIA
26th of January, 2012
In this time of social and economic instability, that Romaniafaces, an essential role is played by the judicial authority through all its components: the courts, the prosecutor’s offices, the Superior Council of Magistracy. We declare ourselves in favour of the entry into force of the New Civil Procedure Code, of the New Criminal Procedure Code and of the New Criminal Code, as a necessity for Romania’s modernisation and for ensuring its socio – economic stability.
This must be carried out based on a realistic calendar and having the appropriate financing means, that must be assumed by the competent political authorities and by the justice system. But, the Draft plan for the implementation of the three codes, that has been recently published by the Ministry of Justice is one that has been drawn up in a hurry, having as a basis a calendar of the entry into force of the three codes that has been modified several times by the Minister of Justice and that does not match the indications provided by the European Commission, as included in the July 2011 report. Moreover, this calendar has neither been discussed with the judicial institutions, nor debated with the civil society and it has not been approved by the Romanian Parliament yet.
We have noticed that this draft plan is general and abstract and that it does not respect the recommendations of the impact study regarding the entry into force of the codes, study that analyses the needs related to the human resources, financial resources and regarding the investments for the next three years from the moment of the entry into force of the four (!) codes. Thus, the financing of the implementation of the codes is not openly assumed neither with regard to the human resources, nor relating to the investments; also the concrete responsibilities of the Government are not indicated, thus actually passing unrealistically and entirely the difficulty of the transition to a new system of law on the courts and on the judges.
The codes cannot enter into force without their corresponding implementation laws. The Government has decided to send to the Parliament the implementation law regarding the New Civil Procedure Code on the 25th of January 2012 and this happened only, after we, the undersigned, had adopted a firm attitude in this respect. But as in the case of the Civil Code, the Parliament will not have enough time to discuss the draft law for the implementation of the Civil Procedure Code, especially as this already comprises modifications of the Civil Procedure Code that is not yet into force; taking into account the situation within the justice system, we consider the date of 1st of June 2012 as unrealistic for the entry into force of the code. Moreover, unexplainably, there are still on the working table of the Government the other two laws for the implementation of the new codes.
We notice a permanent lack of predictability of the public policies of the Ministry of Justice: the impact studies have been done after and not before adopting a capital law as the four codes are, out of these four codes, two have been adopted not following a professional debate in the Parliament, but as a result of the Government’s assuming responsibility, the implementation laws of the codes appear at more than two years from the moment they are published, these implementation laws modify to a great extent the content of the codes, Romania’s budget for 2012 does not contain the necessary funds for the implementation of any code this year, there is no certainty that the Government to follow will assume from the very first year of government the costs related to the implementation of the codes. Even more, within the same time, the Minister of Justice has announced important modifications regarding the laws for the judicial organisation, but without indicating the relevant legal texts or the judicial institutions envisaged, thus we fear of the politicizing of the justice in an electoral year, justified through the process of politicizing all the legislative modifications related to the disciplinary responsibility and the judicial inspection, the judicial inspectors’ acts being from now on under the control of the Minister of Justice in cases where he has initiated the disciplinary action against the concerned judges and prosecutors.
In conclusion, we ask all the decision makers, the executive and the legislative to join the Superior Council of Magistracy, the courts of laws and the prosecutor’s offices in the important efforts that will follow in the process of implementation of the new codes. It is more than necessary that, for the fully achievement of this goal, to have an adequate coordination and collaboration, and all these in the citizens’ interest.
Elected members of the Superior Council of Magistracy:
Judge Horaţius Dumbravă Judge Alexandru Şerban
Judge Adrian Neacşu Judge Cristi Danileţ
Dilema veche de săptămîna aceasta ne prezintă “Feţele anticorupţiei“. Un număr special, în care Cristian Ghinea ia la întrebări unele dintre personajele importante în lupta anticorupţie, începînd cu procurorul şef al DNA, Daniel Morar. Celelalte două sînt Horia Georgescu, secretar general al ANI, şi Cristi Danileţ, judecător şi membru al CSM. „Interviurile mele cu „feţele anticorupţiei” sînt o încercare de încurajare, aceşti oameni suportă multe mizerii, şi, chiar cei mai faimoşi dintre ei, nu simt prea des că există un public pentru care lucrează.”, scrie Crisitian Ghinea în Argument.
În urma alegerilor din toamna anului 2010, am fost validat de Senatul României ca membru CSM ales din partea judecătoriilor de Senat la data de 23 dec. 2010. După declararea ca neconstituţională a acestei hotărâri, am fost din nou validat la data de 15 febr. 2011.
Mandatul meu s-a desfăşurat într-o manieră transparentă şi responsabilă: am întocmit pe blogul personal un jurnal public cuprinzând activităţile zilnice desfăşurate de mine în cadrul CSM, în care am notat inclusiv votul pe care l-am acordat pentru chestiunile cele mai importante. Şi am încercat să impun aceeaşi formă de responsabilizare prin transparenţă şi celorlalţi membri CSM.
De asemenea, am încercat să menţin integritatea în cadrul CSM şi să promovez prin canalele media necesitatea integrităţii în justiţie. La data de 21 ian. 2011 am semnat declaratia de integritate; în febr. 2011 mi-am dat demisia din funcţia de vicepreşedintela Judecătoria Oradea, pentru a permite ocuparea acesteia prin concurs, în vederea asigurării unui management eficient al instanţei; am demisionat din calitatea de membru al organizaţiilor naţionale din care făceam parte, pentru a evita orice potenţial conflict de interese.
Totodată, am încercat să pun în practică parte din obiectivele pe care le-am cuprins în proiectul cu care am candidat ca membru CSM în anul 2010.
Activitate în Plen şi secţii
- am participat la toate şedinţele Plenului şi secţiilor de judecători, lipsind doar când am făcut parte din cadrul unor delegaţii în străinătate sau în perioada de concediu. Am susţinut necesitatea prezenţei personale a membrilor CSM care votează şi m-am arătat împotriva separării discuţiilor din CSM în „faza dezbaterilor” şi „faza deliberărilor”. Am susţinut transmiterea online a şedinţelor (înregistrările sunt disponibile pe site CSM) şi postarea pe site a notelor supuse dezbaterii, aspect care se face din ianuarie 2011;
- am participat, de asemenea, la toate şedinţele secţiei pentru judecători în materie disciplinară, cu aceleaşi excepţii. Am făcut o singură opinie separată (hotărârea din 19 oct. 2011 privind excluderea din magistratură a unei judecătoare, eu votând pentru o sancţiune mai uşoară);
- am fost membru în comisiile nr. 2, 4 şi 5 ale CSM.
Activitate comisia 4 `Transparenţă şi Integritate`:
Am fost ales de către membrii CSM în componenţa Comisiei 4, prin Hotărârea nr. 7 din 20.01.2011; am propus planul de activităţi al acesteia şi am fost desemnat în calitate de coordonator al ei prin Hotărârea nr. 128 din 10.03.2011. În această calitate, am efectuat următoarele activităţi:
- am redactat proiectul Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie 2011 – 2016 şi Planul de acţiuni aferent. Acestea au fost aprobate de Plen în şedinţa din 22.11.2011;
- am iniţiat şi realizat rubrica „Integritate Judiciară” pe site-ul CSM ce cuprinde jurisprudenţa în materie disciplinară, deontologică şi de corupţie judiciară pentru perioada 2005-2011;
- am redactat „Ghidul petiţionarului la CSM”;
- am iniţiat rubrica „Agenda membri CSM” pe prima pagină a CSM care prezintă pe scurt activităţile zilnice ale membrilor CSM; am urmărit postarea şi actualizarea CV-urilor membrilor CSM (după un model unitar), inclusiv în limba engleză;
- am realizat macheta pentru o nouă broşură de prezentare a CSM;
- am iniţiat mecanismul tehnic de implementare a votului electronic în Plenul CSM (până în prezent, acesta nu a fost pus în practică, deşi este operaţional din luna mai 2011)
- am alcătuit primul proiect al Planului multianual al CSM care a fost aprobat prin hotărârea nr. 999 din 20.12.2011;
- am iniţiat publicarea pe site (rubrica Legislaţie-hotărâri de principiu) hotărârile interpretative pronunţate de CSM în perioada 2005-2010;
- am iniţiat constituirea site-ul de informare www.infocsm.ro;
- am iniţiat şi apoi supervizat apariţia Infoletter-ului în lb.RO (apariţie bilunară, publicat pe site-ul CSM şi transmis tuturor instanţelor şi parchetelor) şi în lb.EN, postate pe site CSM la rubrica ”Newsletter”;
Toate dezbaterile din cadrul Comisiei 4 au fost cuprinse în procese-verbale care sunt postate pe site-ul CSM, la rubrica `Comisii de lucru`. De asemenea, la sfârşitul anului trecut am redactat un raport de activitate, postat pe site-ul CSM.
Legătura cu magistraţii:
- am ţinut legătura cu judecătorii şi procurorii în special prin intermediul listei electronice de discuţii magistratro solicitand observatii si propuneri cu privire la chestiuni in discuţia CSM, informându-i despre activităţile din CSM sau despre modul în care eu am votat;
- am avut o serie de întâlniri la sediul CSM: cu reprezentanţi ai Judecătoriei Buftea (febr.2011), cu presedintii judecatoriilor de sector din Bucuresti (mai);
- am avut o altă serie de întâlniri la sediul instanţelor şi parchetelor: Curtea de Apel Bacau (febr), Judecătoria Sinaia (martie), Judecatoria Racari (martie), Judecatoria Targoviste (martie), conducerea Tribunalului Dambovita (martie), preşedintele Tribunalului Cluj (aprilie), Judecatoria Cluj-Napoca (aprilie), Judecatoria sector 2 Bucuresti (aprilie), conducerea Tribunalului Bucuresti (aprilie), presedintele Curţii de Apel Oradea (mai), cu presedintele si vicepresedintele Tribunalului Bihor (mai), Judecatoria Oradea (mai), Judecătoriile din raza Curtii de Apel Craiova (iunie), judecătorii dela Curteade Apel Craiova si tribunalele din raza acesteia (iunie), Judecatoria Vatra-Dornei si procurorii dela Parchetului JudecatorieiVatra-Dornei (august), Judecatoria Bacău (sept), judecatorii din raza Curtii de apel Brasov (oct), judecatorii dela Judecatoria Suceavasi presedintii celorlalte judecatorii din jud. Suceava (nov), judecatorii dela Tribunalul Suceavasi Curtea de Apel Suceava (nov);
- m-am mai întâlnit cu judecatorii dela Curteade Apel Timişoara, Tribunalul Salaj si Tribunalul Satu-Mare la un seminar pe adoptii organizatla Brasovde Oficiul Roman pt Adoptie (iunie), precum şi cu presedintii curtilor de apella Constanta, in cadrul intalnirii lor trimestriale (iunie);
- am participat la intalnirea CSM cu reprezentantii asociatiilor profesionale ale magistratilor (ian.2011), respectiv a sindicatelor personalului auxiliar de specialitate (febr.2011).
Întâlniri instituţionale:
În calitate de membru CSM, am avut mai multe întâlniri şi contacte cu instituţiile statului:
- cu colegiul de conducerela ICCJpentru a discuta despre propunerile de nou ghid de promovare la instanta suprema (ian.2011);
- cu Consiliul de Mediere (febr);
- cu membri ai CNA (apr);
- cu consiliul ştiinţific al INM (mai şi nov);
- cu preşedintele UNBR (iun.2011).
Am susţinut poziţiei CSM în comisia juridică a Camerei Deputaţilor care a dezbătut proiectul de lege privind organizarea unui noi concursla INMîn anul curent (febr.2011).
Am facut demersurile pentru sesizarea ANSPDCP in legatura cu publicarea intr-un cotidian online a unei fotocopii dupa cartea de identitate a unei judecatoare si am luat legatura cu doamna judecator (febr).
Intalniri cu auditorii de justiţie şi studenţii:
- am participat la repartizarea judecatorilor stagiari (ian) si la alegerea posturilor la instante, respectiv parchete de catre juristii cu minim 5 ani vechime (febr);
- am avut întâlniri cu delegaţii ale auditorilor de justiţie la sediul CSM (febr, iunie);
- am tinut o prelegere la INMcu tema `Informatii de interes public-informatii clasificate` in fata auditorilor de anul I (mai) şi am prezentat proiectul Iurispedia auditorilor de justiţie din anul I prezenţi la Şcoala de Vară dela Sovata (aug);
- am ţinut prezentări grupurilor care au vizitat sediul CSM cu ocazia Zilei Europene a Justitiei Civile (oct);
- am sustinut prezentarea `Despre valori in cariera ta` in cadrul conferintei `Busola in cariera` – Program integrat de orientare pentru studentii la drept, organizat de asociatia LiderJustla Iasi (nov);
- am organizat primirea la sediul CSM studenti de la Facultatea de Drept a Universitatii Sapentia din Cluj-Napoca (nov);
- am prezentat studiul `Coruptia si integritatea in justitie` in fata auditorilor de justitiei si a studentilor la drept cu ocazia Zilei Internationale Anticoruptie (dec.2011).
Relaţii externe şi proiecte:
- am reprezentat CSM la Grupulde lucru privind consiliile judiciare din UE organizat de Reteaua Europeana a Consiliilor Judiciare, contribuind la redactarea raportului asupra modului de constituire şi funcţionare a consiliilor de justiţie (ian-mart.2011);
- am participat la mai multe întalniri cu ambasadori sau reprezentanti ai acestora, prezentând principalele realizari ale CSM sub aspectul transparentei si integritatii (mart, nov, dec 2011);
- am verificat şi completat informarile lunare intocmite de CSM pentru Reprezentanta Comiiei Europene cu privire la activitatea CSM;
- m-am întâlnit cu reprezentanţi ai Comisiei Europenela Bruxelles(ian) şila Bucureşti(mai);
- m-am întâlnit cu reprezentanţi ai Băncii Mondiale pentru discutarea modalităţilor de continuare a proiectelor finanţate de acest organism; am fost desemnat ca reprezentant al CSM în proiectul RMS (hotărârea nr. 63/2011); am contribuit la redactarea termenilor de referinţă la Proiectul privind optimizarea activitatii instantelor (febr);
- m-am întâlnit cu preşedintele GRECO pentru a discuta despre evaluarea sistemului anticorupţie din România (febr);
- am participat la intalnirea cu Raportorul ONU pentru independenta judecatorilor si a avocatilor (mai);
- m-am intalnit cu responsabilii pentru implementarea proiectului Fondul Tematic de Securitate dezvoltat de Guvernul Confederatiei Elvetiene şi am contribuit la redactarea proiectului alcătuit de INM (iul);
- m-am ocupat de primirea la sediul CSM a reprezentantilor Asociatiei Judecatorilor din Rep.Moldova (oct) şi a unei delegatii de judecatori italieni, spanioli si germani in cadrul Programului de schimb EJTN cărora le-am prezentat modul de organizare şi funcţionare a CSM (nov).
Proiectul „Vin Codurile”
- am propus CSM şi acesta a decis la 26 mai 2011 constituirea Grupului interinstituţional pentru implementării noului cod civil. Am iniţiat şi alcătuit protocolul de colaborare între CSM şi ICCJ, MJ, MP, UNBR, UNNPR, UNEJR care a fost semnat de toate cele şapte instituţii. Am fost coordonator al acestui grup. Lucrările din cadrul acestui proiect sunt publicate pe site-ul CSM la rubrica „ Vin Codurile”;
- am alcătuit Planul de implementare a Noului Cod Civil (sept.2011) şi am coordonat implicarea instanţelor în popularizarea dispoziţiilor din noul cod (sept-oct.);
- am iniţiat proiectul Iurispedia de acces online şi gratuit la comentariile codului civil şi am gestionat echipa de studenţi voluntari care au încărcat pe acest site jurisprudenţa relevantă;
- am iniţiat şi supravegheat publicarea pe site-ul CSM (rubrica Noul Cod Civil pe înţelesul tuturor) a broşurilor cu privire la instituţiile din Noul Cod Civil; am mijlocit încheierea de parteneriate cu instituţii publice şi administratorii unor site-uri de profil pentru preluarea informaţiilor despre Noul cod civil editate de CSM;
- am participat la deschiderea mai multor conferinţe destinate promovării noilor modificări aduse de Codul Muncii, Codul Civil şi Codul de procedură civilă, organizate de INM, INPPA, Clubul de Dreptla Bucureşti(iunie, sept), Constanţa (sept), Poiana Braşov (nov);
- am avut prezentări cu teme din Noul Cod Civil la manifestările organizate de Clubul de Drept (iunie) şi Asociaţia Juriştilor Maghiari (nov);
- am dat mai multe interviuri prezentând teme din Noul cod civil, în presa scrisă (Evenimentul Zilei), audio-vizuală (EuropaFM, TVRinfo) sau electronică (RomâniaCurata.ro) în luna sept;
- am redactat un proiect de întocmire a Ghidului de aplicare a NCC în privinţa autorităţii părinteşti comune, ce urmează a fi implementat cu ajutorul UNICEF (dec.2011); am avut întalnire cu judecatorii specializati in litigii de minori si familie dela Js2 pentru implicare in acest proiect.
Participare emisiuni TV şi radio:
Am participat la mai multe emisiuni radio şi TV pe tema răspunderii magistraţilor, activitatea CSM, noile coduri, promovareala ICCJ, decizia CC în privinţa proiectului de revizuire a Constituţiei, Raportul MCV. Am susţinut public că răspunderea materială este o formă de presiune asupra magistratului şi că răspunderea disciplinară trebuie să fie precedată de o politică de responsabilizare, că MCV este în răspunderea tuturor autorităţilor, că eşecul Schengen este unul politic şi nu ţine de justiţie, că nu este admisibil ca un ministru sau secretar de stat să critice o hotărâre judecătorească sau un judecător, că este inadmisibil ca inspectorii judiciari să fie în subordinea de fapt a ministrului justiţiei.
Emisiunile la care am participat au fost la posturile TVR1 (19 apr, 15 dec.), TVR 2 (18 mai, 10 iunie), Tvr Info (9 iun, 22 iun, 20 iul, 14 sept, 14 oct, 16 nov, 24 nov), Realitatea (7 apr), B1 TV (11 oct). Am comunicat poziţia CSM sau cea personală în cadrul unor declaraţii datela Antena1 (9 mart), TVR 1 (14 sept).
Am dat interviuri în publicaţia online Ziare.com, respectiv în Academia Catavencu, Kamikaze, Dilema Veche.
Situaţia detaşaţilor:
- am luat măsuri pentru publicarea unei liste a judecătorilor şi procurorilor detaşaţi (febr.2011), precum şi evidenta personalului detasat in CSM, altul decat magistratii (febr)
- am ridicat de mai multe ori problema detaşaţilor în alte instituţii decât cele juridice şi am sesizat Plenul CSM cu privire la pronuntarea unui punct de vedere in legatura cu posibilitatea participarii la concursurile de promovare a magistratilor detasati, eu votând pentru interdicţie.
- am votat în mod constat pentru respingerea cererilor de detaşare a unor magistraţi în aceste instituţii, precum şi prelungirea detaşărilor în cadrul CSM, MJ, INM şi SNG mai mult de două ori sau dacă vechimea ca magistrat este mai mică decât perioada detaşării. Plenul CSM însă a admis contestaţiile împotriva hotărârilor secţiei de judecători prin care s-a respins cererea de detaşare sau de prelungire a detaşării unor magistraţi;
- am votat împotriva unui magistrat detaşat care a candidat pentru a fi promovatla ICCJ(dec).
- am votat pentru incetarea unei detasarila MAIa unui judecator care intre timp a promovat la alta instanta si pentru respingerea unei noi detasari a acestei judecatoare avand in vedere situatia concreta de la instanta
- am votat pentru dreptul CSM de a analiza din oficiu incetarea detasarilor magistratilor (apr.)
Alte activităţi:
- am luat măsuri pentru publicarea pe site CSM a evidentei cuprinzand membrii CSM 1993-2010 şi a tuturor protocoalelor incheiate de CSM (febr. 2011);
- am initiat organizarea unei dezbateri in cadrul formarii continuela INMpe tema practicii judiciare fata de noile dispozitii legale in domeniul salarizarii bugetarilor (febr.2011);
- am propus criterii de analizare a bunei reputaţii (aprobate de Plen prin hotărârea nr. 381/2011);
- m-am opus în mod repetat încetării Programului de optimizare a activităţii instanţelor;
- am alcătuit studiul despre Raspunderea magistratilor – standarde internationale (aug);
- am redactat Planul de activităţi pentru Ziua Europeană a Justiţiei Civile (aprobat de Plenul CSM prin hotărârea nr. 608 din 13.09.2011);
- am contribuit la organizarea conferinţei de deschiderea a anului judiciar 2011-2012;
- în datele de 12.12.2011 şi 15.12.2011 am organizat întâlniri cu jurnalişti specializaţi pe justiţie şi reprezentanţi ai societăţii civile, în care s-au discutat: aspecte referitoare la actualele ghiduri de relaţii justiţie-presa, relaţia jurnaliştilor cu purtătorii de cuvânt de la instanţe şi parchete; problemele cu care se confruntă jurnaliştii în cadrul instanţelor şi propuneri de îmbunătăţire a relaţiei lor cu reprezentanţii instanţelor, modalităţi de transparentizare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
Conferinţe şi mese rotunde:
27 ian. 2011- am participat la lansarea raportului asupra vulnerabilitatilor din justitie lansat de CADI;
11.03.2011 – am participat la conferinta organizata de UNJR pe tema `Justitia in contextul crizei economice`;
28-29 martie – am participat la dezbaterea `Intarzierile procesuale-posibile solutii legislative sau administrative` organizatala Predealde SAR si Ambasada UKla Bucuresti;
04.05.2011 – am participat la dezbaterea `Leadership si etica in justitie` organizată de KAS şi LiderJust unde am prezentat tema `De la sindicalismul magistratilor la leadership-ul in justitie`.
16.05.2011 – am participat la dezbaterea `Raspunderea magistratilor` organizata de Asociatia franco-romana, unde am prezentat studiul `Standardele internationale in materia raspunderii magistratilor`.
12.06.2011 – am prezentat sistemului judiciar in cadrul manifestarii `Street Delevery 2011` organizata de LiderJust sub tema `Justitia coboara in strada`
16.06.2011 – am participat la colocviul `Influenta Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din Romania`, organizat de Universitatea Româno-Americană.
5.07.2011 – am participat la masa rotunda pe tema Strategiei Nationale Anticoruptie 4 organizata de KAS si CRJ unde am prezentat proietul strategiei de integritate a justiţiei;
6.09.2011 – am participare la Şcoala de vară `Tineri în lupta impotriva corupţiei`, organizat de Centrul Regional pentru Resurse de Educaţie Civică în colaborare cu Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău unde am prezentat sistemul judiciar românesc;
28.09.2011 – am participat la masa rotunda KAS-CSM pe tema revizuirii Constitutiei, unde am arătat pârghiile prin care politicul vrea să controleze justiţia;
8-9.11.2011 – am participat la lucrarile `Reforma Justitiei in viziunea UE: lectii invatate de la Romania si Bulgaria; Moldova si Ucraina; Croatia, Macedonia si Sebia`, Bruxelles, Belgia; unde am susţinut presiunea pozitivă pe care a avut-o existenţa MCV.
Proiectul recent de modificare a legilor justiţiei (respins la Camera Deputaţilor şi trecut la Senat, iar azi validat de Curtea Constitutionala) în vederea accentuării răspunderii magistraţilor (din păcate, nu şi a responsabilizării – cunoscut fiind că numai acolo unde încetează responsabilizarea începe răspunderea), conţine o reglementare ciudată care nu cred că a făcut obiectul dezbaterilor publice şi care va afecta viaţa privată a magistraţilor.
Astfel, prin proiect se introduce ca abatere disciplinară la art. 99 lit a din Legea 303/2004: „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”.[1] Acum mulţi ani, în fosta Legea 92 era o abatere oarecum în legătură – „încălcarea codului deontologic” – care a fost preluată pentru o scurtă perioadă de timp în legea 303 din sept 2004 şi care a fost apoi înlăturată, în mod corect după mine, la reforma din 2005.
Această abatere a plecat de la nesancţionare de către fostul CSM a unei judecătoare surprinsă la volanul autoturismului său, care a avut conduita considerată de presă ca fiind total improprie cu privire la poliţişti şi cameramani. Introducerea ei a fost încurajată atât de fostul CSM cât şi de majoritatea membrilor din actualul CSM care au susţinut, contrar reglementărilor internaţionale în materie, că organul disciplinar trebuie să fie în acelaşi timp şi organul de reglementare şi sancţionare în domeniul eticii judiciare.
Abaterea care se vrea acum introdusă în lege este formulată foarte vag, ceea va da naştere la abuzuri şi la presiuni asupra magistraţilor, şi îi va sustrage pe aceştia oricărei forme de protecţie a vieţii private anulându-le practic existenţa vieţii ca individ. Chiar şi sub actuala reglementare au fost două sesizări adresate CSM în anul 2011 prin care se cerea să se constate încălcarea deontologiei de: o judecătoare suspectată de relaţii prea apropiate cu un avocat ce a pledat în anumite dosare soluţionate de ea, o altă judecătoare sindic filmată pe ascuns luând masa într-un loc public cu un lichidator – din fericire, ambele sesizări au fost respinse.
Această reglementare nu corespunde exigenţelor CEDO şi trebuie urgent de renunţat la ea. În susţinerea acestei opinii ale mele, invoc jurisprudenţa recentă a Curţii de la Strasbourg, pe care le-o recomand ministrului justiţiei şi secretarilor săi de stat atunci când mai iniţiază proiecte cu privire la statutul magistraţilor pe care şi-i doresc puşi sub un total control. Este vorba de hotărârea din 2010 pronunţată în cauza Ozpinar vs Turcia, din care voi reproduce întocmai pasajele incidente în situaţia din România:
Acuzaţiile la adresa judecătoarei turce (pct.8 din hotărârea CEDO):
1) În urma unei dispute cu mama sa, reclamanta s-ar fi mutat din casa unde cele două locuiau împreună, pe vremea când era necăsătorită, pentru a locui într-un apartament pentru care se ştia că plăteşte chiria dl. G.A., căsătorit, cu patru copii. Se presupunea că reclamanta a avut relaţii apropiate cu acest avocat: ceea ce i-a permis acestuia să intre în biroul său de mai multe ori, a plecat din instanţă în maşina acestuia, şi a luat prânzul de două ori cu acesta în birou. Astfel, s-a creat convingerea că procesele în care pleda acesta aveau să fie judecate în favoarea lui.
Reclamanta a lăsat să se mai creadă că avea o relaţie apropiată cu H.M., un primar, S.Y., un consilier local, un jandarm, H.A., un director de la ocolul silvic, dar şi cu avocatul menţionat anterior. Mai exact, aceasta i-ar fi permis lui H.M. să intre în biroul ei, ar fi părăsit instanţa în maşina lui, îşi petrecuse singură weekendurile vara la casa de vacanţă a acestui primar, ar fi rămas singură cu un jandarm în biroul său, cu uşa încuiată.
3) În incinta Palatului de Justiţie, reclamanta s-ar fi certat cu mama sa, care locuieşte în altă casă.
4) Şase luni mai târziu, reclamanta a venit la tribunal într-un taxi, care se spune că ar fi fost plătit de sus-numitul avocat.
5) Reclamanta ar fi dispus liberarea provizorie a aceluiaşi acuzat din două cauze în care acesta a fost reprezentat de respectivul avocat, astfel : (a) în cadrul unei acţiuni penale împotriva lui M.K., acuzat de loviri sau alte violenţe asupra unei terţe părţi, reclamanta ar fi dispus la 9 februarie 2001 liberarea provizorie pe cauţiune, împotriva cererii de menţinere în arest făcută de procurorul competent, (b) reclamanta s-ar fi întors mai repede (pe 4 aprilie) din concediul început la 1 aprilie, după care pe 9 aprilie2002 adispus liberarea provizorie a aceleiaşi persoane, acuzată din nou de loviri.
6) În anumite zile, reclamanta ar fi fost machiată strident, şi ar fi purtat în timpul programului de lucru, o fustă mult prea scurtă, necorespunzătoare statutului său de judecătoare.
7) Reclamanta ar fi avut obiceiul de a întârzia la lucru nemotivat, de a pleca de la lucru mai devreme şi de a lipsi în repetate rânduri.
CSM din Turcia a exclus-o din magistratură (pct 16): La noiembrie 2003, Consiliul Superior al Magistraturii, reunit în şedinţă plenară, a decis, în majoritate, să revoce reclamanta din funcţie, în temeiul art. 69 din Legea nr. 2802, concluzionând că : „În ceea ce priveşte ancheta cu privire la acuzaţiile aduse judecătoarei Arzu Özpınar, s-a stabilit că prin atitudinile şi relaţiile sale necorespunzătoare, aceasta a adus atingere demnităţii şi onoarei profesiei sale şi a pierdut orice urmă de demnitate şi consideraţie personală ; că a dat de înţeles că lasă sentimentele personale să intervină în activitatea sa profesională ; că are obiceiul să întârzie nemotivat la lucru, să plece mai devreme şi să lipsească în repetate rânduri. Prin urmare, aceasta este revocată din funcţie [...]”.
Legislaţia aplicabilă (pct 24): Legea nr. 2802 privind judecătorii şi procurorii prevede: Art. 69 – „Revocarea – [...] În cazul în care actul pentru care se impune sancţiunea disciplinară este de natură să aducă atingere onoarei, demnităţii şi prestigiului funcţiei, acesta va fi sancţionat cu revocarea, chiar dacă nu constituie o infracţiune şi nu necesită condamnare.”
CEDO despre cercetarea vieţii private a magistraţilor (pct. 43-48): Curtea este de părere că ancheta referitoare la viaţa profesională şi privată a reclamantei, condusă de inspector, în cursul căreia martorii au fost interogaţi cu privire la diverse aspecte ale vieţii reclamantei, precum şi revocarea administrativă care a rezultat din această anchetă, motivată în principal de concluzii trase din acţiunile acesteia, pot fi considerate ingerinţe în dreptul său la respectarea vieţii private.
CEDO despre art. 69 din lege (pct.50-54): Curtea este nevoită în acest caz să îşi exprime îndoiala cu privire la a stabili dacă „legea” din litigiu enunţă în termeni suficient de clari elementele esenţiale competenţelor autorităţilor în materie.
Concluziile CEDO (pct.67-76): „Societatea democratică” este caracterizată prin pluralism, toleranţă şi spirit deschis. Statutul de magistrat nu o privează pe reclamantă de protecţia pe care i-o oferă art. 8 din convenţie. Curtea observă că faptele reproşate reclamantei făceau referire nu numai la exercitarea atribuţiilor sale, dar în mare parte, şi la imaginea acesteia în faţa justiţiabililor. Prin urmare, ancheta litigiului depăşea inevitabil limitele vieţii profesionale. Curtea poate înţelege că adoptarea de către magistrat, în viaţa profesională sau în cea privată, a unei conduite care nu îl face demn de încrederea şi respectul cuvenit, poate avea un anumit efect asupra reputaţiei puterii judiciare. Totuşi, în chestiunile legate de viaţa privată a unui funcţionar, acesta trebuie să fie capabil să prevadă, într-o anumită măsură, consecinţele acţiunilor sale din particular şi, după caz, să beneficieze de garanţii adecvate. Asemenea garanţii sunt cu atât mai necesare când viaţa profesională câştigă teren adesea în viaţa privată, în aşa fel încât devine din ce în ce mai greu să se facă distincţie în ce calitate acţionează individul la un anumit moment. Curtea consideră că, în asemenea situaţii, în legislaţia internă ar trebui prevăzute măsuri adecvate pentru a proteja viaţa privată a unui magistrat.
*
Dacă această reglementare aberantă care se vrea introdusă în legislaţia României va intra în vigoare, anticipez că întrebările la care CSM din România va trebui să răspundă vor fi: sancţionăm magistraţii care nu au viză de flotant pentru apartamentul la care locuiesc, care au datorii la bloc, care circulă cu maşina şi trec prin intersecţie pe culoarea roşie a semaforului, care scutură covorul de praf peste balconului vecinului de dedesubt, care nu îşi plătesc la timp cheltuielile la bloc, care au relaţii extraconjugale sau de concubinaj, pe femeile care au fuste scurte sau bărbaţii neraşi ori cu părul lung, pe magistraţii microbişti care scuipă seminţe şi înjură la un meci?
Oare pentru asta ne trebuie CSM?! OK, dacă în asta vrem să îl transformăm – în organ de controlat judecătorii la unghiuţe şi batistuţe dimineaţa – atunci sfătuiesc legiuitorul să respecte cerinţele CEDO şi să spună în lege, în mod expres, ce tip de conduite trebuie să adopte un magistrat în diverse situaţii, şi care sunt acele conduite care pot atrage sancţionarea lui disciplinară, ca să ştie omul dacă mai scoate capul din casă sau va sta izolat, aşa cum i se va cere.
*
Înainte de a finaliza prezentul articol, am luat la cunoştinţă de un comunicat al CSM adresat MAE în legătură cu un incident implicând o judecătoare in străinătate. Eu nu am fost încunoştinţat în prealabil şi nici nu sunt de acord cu acest comunicat. Despre ce e vorba: la un post TV s-a dat ştirea cum că o judecătoare aflată în Bulgaria în vacanţă ar fi intrat în panică după o pană de curat care a prins-o într-o telecabină şi ar fi avut pălmuit un poliţist venit să o liniştească. Dincolo de faptul că CSM nu are competenţe în a verifica informaţii privind magistraţii, ci numai Inspecţia Judiciară, ceea ce am arătat mai sus deja se întâmplă. Din păcate. Iar legeanici măcar nu a intrat în vigoare încă!
[1] Las la o parte faptul că noua reglementare este atât de generală că practic include şi alte abateri disciplinare care se vor reglementate distinct, cum ar fi cea de la lit.c: „atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau reprezentanţii altor instituţii”.
Prin decizia de inadmisibilitate pronunţată la data de 6 decembrie 2011 în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României (cererea nr. 44232/11) și Adrian Gavril Senteș împotriva României (cererea nr. 44605/11), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispoziţiilor articolului 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenţie, sub aspectul reducerii cu 25% a salariilor, ca urmare a aplicării Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare. Sursa: hotararicedo.ro
Comentariu: Asadar, acum o lună, Curtea de la Strasbourg a decis că statul român nu a incalcat legislatia internationala in privinta drepturilor omului cand a decis in 2010 reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.
Curtea a reamintit ca politica salarială a personalului bugetar este atributul exclusiv al statului, care prin lege poate sa introduca, suspende sau elimine anumite drepturi salariale, cat timp acest lucru este justificat prin interes public. Si este cosiderat un astfel de interes necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare din considerente ce ţin de criza ecoomică.
Aplicarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului este obligatorie in Romania. Singurul organism care face o interpretare oficiala a dispozitiilor din Conventie este Curtea dela Strasbourg. Odata publica aceasta decizie, si pentru autoritatile din Romania, inclusiv pentru judecatori, devine obligatorie interpretarea in materia reducerii salariilor bugetarilor, si anume: este admisibila a atare reducere de catre stat, cat timp aceasta este facuta prin lege, in mod nediscriminatoriu (adica nu numai pentru anumite categorii de bugetari) si este justificata de interesul public.
Vă urez dvs, tuturor cititorilor mei şi vouă, colegilor mei, sărbători liniştite, cu pace şi cu bucurii!
Fie ca anului care vine, provocator din punct de vedere al justiţiei şi al politicii, să îi facem faţă.
Să aveţi un Crăciun Fericit şi un Nou An cu împliniri!
LA MULŢI ANI!
judecător Cristi Danileţ,
membru CSM
Două sărbători internaţionale aproape că au rămas fără ecou în România. Acoperiţi de evenimentele politice vizând viitorul U.E. şi al euro (cărora unii analişti nu-i dădeau mai mult de 10 zile de supravieţuire acum două săptămâni – de unde se vede treaba că nu numai la noi sunt guru-analişti înşelători), am neglijat semnificaţia zilelor de 9 şi 10 dec.
Pe 9 decembrie se sărbătoreşte Ziua Internaţională Împotriva Corupţiei. A fost instituită de ONU, începând cu 2003, pentru a marca semnarea Convenţiei ONU împotriva Corupţiei (Convenţia de la Merinda), pe care a semnat-o şi apoi ratificat-o şi România. A fost semnalul dat la nivel mondial cum că a devenit corupţia un fenomen global şi extrem de îngrijorător. Convenţia stabileşte necesitatea intensificării prevenţiei în materie de corupţie, a independenţei organelor care luptă împotriva corupţiei, recomandă redactarea şi implementarea codurilor de conduită pentru agenţii publici, obligă la asigurarea accesului populaţiei la informaţiile publice, implicarea publicului în lupta anticorupţie, prevede incriminarea infracţiunilor de corupţie atât pentru mediul public (inclusiv sectorul judiciar) cât şi pentru cel privat inclusiv în ce priveşte răspunderea persoanelor juridice. Convenţia atrage atenţia că trebuie limitate imunităţile care împiedică înfăptuirea justiţiei, că cei condamnaţi trebuie decăzuţi din anumite drepturi, că bunurile folosite sau produse de infracţiuni trebuie confiscate, că martorii trebuie protejaţi, că avertizorii de integritate nu trebuie sancţionaţi, că secretul bancar nu poate limita investigaţiile penale, şi încurajează folosirea tehnicilor speciale de investigaţie (livrări supravegheate, supraveghere electronică, infiltrare).
Campania anticorupţie este coordonată de UNODC, iar anul acesta poartă numele ACT. Ea priveşte inclusiv justiţia. La rândul meu, sunt convins că numai o justiţie curată poate să îşi îndeplinească dificila sarcină de a contribui la micşorarea (nu îndrăznesc să vizez la eradicarea) corupţiei din România. De aceea, profit de subliniez încă o dată pasul mare pe care justiţia noastră l-a făcut acum două săptămâni, când a fost aprobată Strategia de întărire a integrităţii din justiţie şi Planul de acţiuni aferent. E un semnal că justiţia însăşi îşi asumă vulnerabilităţile şi e gata să lupte din interior împotriva colegilor incorecţi, neoneşti.
Pe 10 decembrie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Ea aminteşte de anul 1048 când la Paris ONU a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, tradusă în 382 de limbi şi dialecte. Este unul dintre cele mai importante documente elaborate de ONU şi este cel mai puternic instrument din lume în domeniul enunţării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, fiind primul document internaţional care le reglementează amănunţit. Din motive care îmi scapă, noi suntem mai familiarizaţi cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi sistemul de protecţie instituit prin Curtea de la Strasbourg, decât cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi cu cele două Pacte ale Drepturilor Omului din 1966 care fac aplicabilă Declaraţia (Pactul cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, şi Pactul cu privire la drepturile civile şi politice), precum şi cu protecţia în sistem ONU a drepturilor consfinţite de acestea (Consiliul Drepturilor Omului instituit în 2006 care a luat locul fostei Comisii pentru Drepturile Omului, care are sediul la Geneva, Elveţia şi e responsabil atât de promovarea drepturilor omului cât şi de constatarea încălcărilor cu privire la acestea; Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului - care e oficialul ONU în acest domeniu şi monitorizează activităţile şi instituţiile pentru drepturile omului, cu sediu tot la Geneva).
Art. 10 din Declaraţie are legătură directă cu justiţia:
Orice persoana are dreptul în deplina egalitate de a fi audiata în mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotarî fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari în materie penala îndreptata împotriva sa.
Iar art. 14 din Pactul cu privire la drepturile civile şi politice reia:
Toti oamenii sunt egali în fata tribunalelor si a curtilor de justitie. Orice persoana are dreptul ca litigiul în care se afla sa fie examinat în mod echitabil si public de catre un tribunal competent, independent si impartial, stabilit prin lege, care sa decida fie asupra temeiniciei oricarei învinuiri penale îndreptate împotriva ei, fie asupra contestatiilor privind drepturile si obligatiile sale cu caracter civil.
Închei spunând următoarele: independenţa justiţiei nu este un privilegiu al judecătorului, ci un drept al justiţiabilului. Judecătorul însuşi, pe lângă soluţionarea cauzelor cu care este sesizat, mai are îndatorirea de a apărarea drepturile şi libertăţile fundamentale, precum şi de a promova statul de drept.
Trăim într-o ţară fantastică, cu mulţi oameni minunaţi. Trăim într-o ţară al cărui viitor îl clădim acum. Trăim într-o ţară în care suntem liberi şi care se sprijină pe noi.
Noi suntem români. Noi suntem România.
Eu iubesc România. Pentru că e casa mea. Şi alor mei. Şi a copiilor mei.
La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!
1 decembrie 2011
Azi CSM a adoptat Strategia de întărire a integrităţii în justiţie şi Planul de acţiuni aferent.
Acestea sunt documente pentru conceperea cărora au fost demarate activităţi de către CSM în luna martie anul acesta. Ele au fost alcătuite în cadrul Comisiei nr. 4 – Transparenţă şi Integritate pe care o coordonez. Pentru aceasta, au fost folosite cele mai răspândite standarde internaţionale în materie (obligatoriu de implementat ca urmare a prezenţei României în cadrul ONU şi CoE, respectiv ca urmare a apartenenţei CSM la Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare), au fost luate în considerare observaţiile MJ, DNA şi ICCJ, precum şi a mai multor instanţe şi parchete care au răspuns iniţiativei. S-au organizat întâlniri şi cu reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale, dar interesul lor, spre surprinderea mea, a fost unul scăzut. Oarecum surprins am fost şi de faptul că votul în CSM pe aceste documente nu a fost unul în unanimitate, dar m-am obişnuit deja ca iniţiativele cu adevărat de substanţă şi reformatoare să nu convingă imediat, însă să capete valoare în timp.
Sigur, vorbim de o Strategie prin care CSM îşi exprimă voinţa de a face ceva. Vorbim de un Plan prin care CSM îşi propune măsuri pe care să le ia în următoarele săptămâni, luni şi ani. Încă nu putem vorbi de rezultate cuantificabile şi nu putem promite rezultate vizibile imediat.
Important este altceva, şi asta trebuie subliniat. Sistemul a evoluat foarte mult în ultimii ani, sub aspectul deschiderii către critică din exterior şi al recunoaşterii tarelor sale. Astfel, dacă în urmă cu câţiva ani cuvinte şi expresii precum `integritate`, `conflict de interese`, `corupţie judiciară` erau mai degraba tabu, daca acum trei ani cine spunea ca e corupţie în sistem era el însuşi cercetat pentru afectarea reputaţiei colegilor, daca în urmă cu un an o petiţie internă pentru integritate şi demnitate era asumată de numai 6,5% dntre magistraţi, astăzi avem un document programatic, elaborat de cel mai înalt for reprezentativ al justiţiei.
Şi este un document capital, pentru că pentru prima dată în istoria noastră justiţia îşi asumă public că există probleme de integritate atât la nivel de sistem cât şi la nivel individual, şi îşi propune acţiuni concrete pentru creşterea transparenţei sistemului şi accesibilităţii justiţiei, respectiv pentru eliminarea corupţiei, întărirea managementului şi formarea unei culturi a integrităţii. Scopul final este asigurarea onestităţii judecătorilor, procurorilor şi personalului de specialitate din instanţe şi parchete, şi creşterea încrederii în justiţie – coloană vertebrală a democraţiei.
Sistemul judiciar este deja matur şi, iată, acum vorbeşte despre responsabilitate. Semnalul pe care îl dăm este următorul: avem probleme şi suntem în stare să ni le rezolvăm, fără a fi nevoie ca politicul să iniţieze măsuri legislative pentru preluarea controlului asupra sistemului; cazurile de incorectitudine sunt punctale şi este nedrept ca imaginea negativă să fie extinsă la întreg sistemul, afectând în mod nemeritat majoritatea judecătorilor şi procurorilor, care sunt extrem de corecţi şi îşi îndeplinesc cu vocaţie nobila profesie de magistrat.
Strategia de întărire a integrităţii în justiţie, 2011-2016
Plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie, 2011-2016
Theme: Rubric. Bloguieşte pe WordPress.com.
