Predoiu-noul vechi ministru

Avem un nou ministru: acelasi . In discursul sau in fata comisiilor reunite din Parlament a atins cateva aspecte care merita a fi comentate:

- CSM este vazut ca un minister paralel. Sunt perfect de acord cu aceasta ideea, pe care am lansat-o public pt prima data in 2006, in celebrul de acum Raport al SoJust privind starea justitiei, in care atrageam atentia ca atributiile administrative (auto)insusite de CSM il indeparteaza pe acesta de la rostul de gestionar de resurse umane pt magistrati si aparator al independentei justitiei;

- CSM, asociatiile profesionale si magistratii insisi trebuie sa accepte ca sunt probleme de integritate. Evident ca sunt asemenea probleme, insa MJ este cel care are principala atributie de alcatuire a unei strategii de integritate in sistem, prin Directia de specialitate in probleme de anticoruptie. Din pacate, lipseste o asemenea strategie de prevenire a coruptiei, de intarire a deontologiei si de marire a responsabilitatii in sistemul judiciar, astfel ca nu e de mirare arestarea sau condamnarea unui nr suficient de alarmant de magistrati in ultimii 5 ani;

 - MJ este tinta unor atacuri institutionale: cred ca Predoiu exagereaza, caci nimeni nu s-a legat de MJ decat pt ca nu functioneaza din anumite puncte de vedere (in speta, administrarea financiara deficitara, ca sa nu amintesc aici decat de proiectul cu Banca Mondiala de 110 mil euro din care s-au cheltuit de 4 ani incoace doar 3% si mai sunt doar 2 ani pana la expirarea contractului de imprumut);

- CSM a manipulat sistemul judiciar contra MJ: sa fim seriosi, CSM de abia s-a tarait in anul 2009 sa isi apere propriile privilegii pt membrii si angajatii sai, care au o alta salarizare decat restul muritorilor din sistem; Iar actiunile duplicitare ale CSM in timpul protestului chiar sunt dovada cea mai buna a lipsei intentiei de manipulare, dar si a lipsei unei strategii coerente de sprijin a puterii judiciare;

- prabusirea increderii cetateanului in justitie: asta e un populism ieftin exersat de tot cei care vor sa controleze justitia, iar Predoiu nu a ordonat niciun sondaj de opinie in acest sens. Din contra, ceea ce trebuie sa ne intereseze nu este opinia cetateanului, ci a justitiabilului in justitie. Iar sondajele in acest sens ne sunt net favorabile, mai ales ca in timpul protestului am avut sustinerea si a avocatilor, si a procurorilor, si a unei parti a mass-media;

- MJ doreste o larga consultare a magistratilor si grefierilor: foarte bine, RNAG ii sta la dispozitie, la fel si asociatiile care pot raspunde oricand invitatiei sale, numai ca astea nu vin decat in moment cheie si numai ca Predoiu sa iasa de la intalniri sa declare presei altceva decat se discuta, in speranta cresterii capitalului politic si mediatic;

- vrea sa catalizeze energii si resurse politice, administrative si financiare catre Puterea Judecatoreasca: eu as spune ca asemenea energii trebuie pentru intreg sistemul judiciar, nu numai pt judecatori. Apoi, noi i-am trimis inca din ian 2009 solutii inclusiv de economisire a banilor din justitie, dar niciun feed-back pana acum;

- isi doreste o relatie stransa cu Parlamentul: eu reamintesc ministrului ca are obligatia legala de a prezenta raportul pe activitatea MP si DNA, iar CSM are aceeasi obligatie cu privire la sistem si la activitatea sa, si ca din 2006 acest lucru nu se intampla - astfel ca e firesc ca puterea legiuitoare sa nu stie de problemele noastre decat din media;

- MJ isi propune sa joace un rol activ in reforma constitutionala: regret sa o spun, dar in MJ nu se afla niciun expert  in drept constitutional;

- CSM trebuie reformat: si presedintele a spus aceasta, si eu am spus in cartea mea – sa speram ca aceste modificari nu vor afecta independenta justitiei, ci vor viza doar eficientizarea activitatii institutiei ocrotitoare a acestei independentei, in sensul de creare a unor mecanisme concrete pt aceasta. Mai spune minsitrul ca se va regandi accesul la ICCJ (evident, cu patru intrebari azi esti promovat la ICCJ de catre CSM, daca ai si votul secret de partea ta si fara ca hotararea sa fie motivata) si va fi promovata o lege a raspunderii magistratilor (eu spun ca avem un mecanism in acest sens, si ca el nu functioneaza din cauza MFinantelor, e o alta discutie);

- trebuie inceputa pregatirea sistemului judiciar pt noile coduri: in primul rand e deja tarziu si prevad o amanare a intrarii in vigoare a codurilor. Apoi, cica trebuie modificate 600 legi pt punerea in aplicare a noilor coduri, ceea ce e greu de gandit. Trebuie gasiti specialisti pt redactarea legilor, ceea ce e destul de greu de acceptat din partea ditamai ministerului care tocmai se lauda ca este principalul furnizor de expertiza juridica. Eu anticipez ca studiul de impact va duce doar la castigarea unui million de dolari de o anumita firma internationala.  Oricum, e necesar ca pregatirea sa nu se rezume doar la magistrati, ci tr sa priveasca si avocatii si auditorii de justitie. De asemenea, intrarea in vigoare a noilor coduri nu implica doar pregatirea profesionistilor din justitie, ci si regandirea nevoilor de resurse umane;

-ameliorarea resurselor umane: schemele de personal trebuie regandite potrivit timpului prezent (actual schema e din 1993); nr grefierilor de sedinta trebuie sa fie dublu fata de nr judecatorilor. Desigur, trebuie desfiintate instantele mici si ineficiente, inclusiv regandit sistemul de justitie militara;

- reformarea MP: dupa mine, politia judiciara tr preluata de parchete. In plus, procurorii tr sa actioneze potrivit principiului mobilitatii, adica sa urce si sa coboare pe verticala, respectiv sa se deplaseze pe orizontala acolo unde e nevoie de ei;

- continuarea reformarii MJ trebuie gandita intr-un singur sens: disparitia asimilatilor magistatilor, carora tr sa li se dea un termen de 6 luni, maxim un an de a opta intre a deveni magistrati sau a ramane functionari publici;

- trecerea bugetului instantelor de la MJ la ICCJ: vad ca Predoiu si-a insusit principala revendicare din timpul protestului din septembrie.  MJ nu se opune trecerii bugetului la ICCJ, potrivit unui comunicat din 23 dec 2009. Nici nu are cum, intrucat exista o lege in acest sens, a carei aplicare se tot amana de vreo 5 ani incoace si banuiesc ca la fel va fi si acum. Ceea ce imputa MJ este faptul ca ICCJ nu are inca capacitatea adminsitrativa, dar adevarul este ca nici MJ nu a facut nimic pana acum in acest sens;

- taxele de timbru si degrevarea magistratilor de sarcini nejurisdictionale: sunt alte revendicari din timpul protestului, insusite de MJ, dovada ca am cerut atunci a fost corect;

- reformarea sistemului de expertize: cel putin in materia expertizelor criminalistice, avem monopol de stat care tr inlaturat de urgent, caci deja avem o condamnare la CEDO pe acest aspect. Si SoJust, si UNJR sustin acest lucru, neconditionat si cat mai urgent;

- reforma sistemului penitenciar: azi Romania cheltuie vreo 2.000 lei lunar pt fiecare detinut – intram in faliment daca nu organizam sisteme alternative de executare a pedepselor. In plus, arhiva SIPA trebuie distrusa daca nu se ajunge la tragerea la raspundere a celor vinovati de abuzurile comise prin colectarea acestor informatii (am spus public de cateva ori ca informatiile stranse vizau persoane din sistemul juridic, inclusiv aspecte de viata privata). Evident insa, un sistem de siguranta in penitenciar tr sa existe. 

Comisia speciala: raport pe justitie

 Comisia speciala constituita in Parlament ptin Hot 34/24.09.2009 pentru analizarea crizei intervenite in justitie si-a terminat activitatea, care este concretizata intr-un raport. Urmeaza acum analiza si votul in Plen.

In esenta sunt preluate toate atentionarile si propunerile formulate de magistrati prin Rezolutia din apr.2009 si in documentele din timpul protestului din sept.2009:

- preluarea bugetului instantelor de ICCJ si apoi a patrimoniului

- regandirea onorariilor avocatilor din oficiu si a tarifelor incasate de Posta Romana

- incasarea in folosul justitiei a taxelor de timbru

- descentralizarea administrativ-financiara a instantelor

- alocarea unui mai mare suport financiar investitiilor.

Frumos cadou de Sarbatori dat de Parlament, care recunoaste toate problemele semnalate de noi, daramand pana si cele mai sceptice asteptati din partea unor colegi. Sa vedem acum ce va face Guvernul. Desigur, principala cerinta ramane semnarea Pactului pe Justitie intre cele trei puteri.

ICCJ: Ghid individualizare pedepse coruptie

 Pe 18 dec.2009 ICCJ a dat publicitatii Ghidul de individualizare pedepsei in cazurile de coruptie, mult asteptat, stabilit prin hotararea de implementare a MCV. Sincer sa fiu, ma asteptam la altceva, asa cum ma exprimam intr-o postare pe blog in mai 2009.

 Se pune intrebarea daca judecatorul are sau nu nevoie de un ghid atunci cand stabileste pedepsele in cazurile penale. Or, in momentul cand fiecare dintre noi intrebam un coleg, sau ne uitam la instantele superioare, sau deschidem o carte de jurisprudenta sau in viitor JURINDEX-ul, cautam un ghid. Ceva in functie de care sa ne orientam cand dam pedepsele.

 De ex, unii considera ca la 1.2 g alcool in l de sange se poate da 18 ind.1 Cpen. Altii, in aceleasi conditii de fapt si legate de persoana inculpatului, dau minimul legal de 1 an; altii se orienteaza in fc de alcoolemie si dau 1 an 2 luni (desi, daca e sa respecatam proportia 1-5 ani, pt alcoolemie 0,8 (minimul legal care atrage raspunderea penala)-2,8 (maximul fizic posibil) ar trebui 2 ani si 4 luni). Altii pt furtul unui telefon prin smulgere din mana spun ca e talharie. Poate e asa, poate e furt. Dar discutand despre pedeapsa, unii aplica 3 ani, altii 7 ani in aceleasi conditii faptice si subiective! Daca aceeasi speta (atentie, nu spete similare) este judecata de doi judecatori de acelasi nivel, pedepsele sunt diferite, ceea ce este inadmisibil.

Tocmai de aceea asteptam acest ghid (care potrivit obligatiilor asumate de Ro in fata CE, HG 1346/2007 trebuia sa fie gata in iulie 2008), despre care imi imaginam ca ne va spun cam ce pedepse s-au dat in anumite tipuri de spete. Or, se vede treaba ca altceva s-a gandit si altceva a iesit. Eu as fi vazut o chestie f. simpla: un tabel intocmit pe infractiuni, cu tot felul de criterii legate de persoana (primar/recidivist/ multirecidivist, recunoaste sau nu), de victima (suferinta, paguaba recuperata), de fapta (ziua/noaptea, cu urmari/fara, o lovitura/mai multe, mita mica/mare etc) si apoi pedepsele aplicate in practica in astfel de spete.

De aceea, JURINDEX – ul mi se pare esential: acum, cu 7 clik-uri poti gasi practica jud. X de la CApel Y in materia Z cu obiectul T pe anul 2008. Printr-o dezvoltare a criteriilor de cautare, poti gasi toate solutiile date intr-un anumit tip de speta ca cel pe care o solutionezi tu. Asta nu ne va transforma in roboti, evident, ci ne va indica cu titlu de exemplu cum au gandit cei dinaintea noastra, putandu-le prelua argumentele (asa cum facem, de ex, cand facem apel la jurisprudenta CEDO, CC, ICCJ sau chiar a fostului TS).

Cred ca marja de apreciere a judecatorului in materia aplicarii pedepselor, ref. la stabilirea in concreto tr sa fie f.redusa (criteriile legale din art. 72 Cpen urmand a fi dezvoltate, la fel si cele administrative de genul ghidurilor sau cele jurisprudentiale de genul JURINDEX ) pt a nu da nastere arbitrariului (sa o spun stiintific, este vorba de diminuarea puterii discretionare ca modalitate de reducere a vulnerabilitatilor din sistemul nostru). Altfel, furtul unei biciclete din fata unui bar va fi sanctionata cu inchisoare fie de 3 ani, fie de 5 ani, fie de 15 ani (furt calificat, ped legala 3-15 ani), hot fiind legala in toate cele trei cazuri, dar e evident ca pedeapsa nu este adecvata in cel putin doua dintre acestea.

Oricum, in materie de jurisprudenta, inclusiv in ce priveste pedepsele aplicate pt coruptie, pana in prezent exista 4 resurse online in care o putem gasi:

- pe site-ul DNA, la www.pna.ro/hotarari.jsp, hotarari din ian 2007 la zi (de ex, o hot a CAB). Mentionez ca in baza HG 1347/2007, toate instantele tr sa trimita aici, in format electronic, hot jud definitive pronuntate in dosarele de competenta DNA;

- pe JURINDEX, la www.jurisprudenta. org, deocamdata numai hotararile curtilor de apel pe 2008 (de ex, o hot a CA Bc)

- pe site-ul ICCJ, la  http://www.scj. ro/jurisprudenta .asp (de ex, o hot)

- in mapa de hotarari intocmita de CSM in martie 2009,  ref la coruptie si criminalitate economico-financiar

Indraznesc sa indic chiar anexa  III la cartea mea despre coruptia judiciara, p.195-206.

 

Taxa pe poluare – necomunitara (2)

  Scriam in urma cu un an despre o hotarare pe care o pronuntasem intr-un caz in care am constatat ca reclamantul nu poate fi obligat sa plateasca noua taxa auto, intitulata `taxa pe poluare`. In esenta, sustineam urmatoarele:

O.U.G. nr. 50/2008 este contrara art. 90 din Tratatul CE, întrucat este destinata să diminueze introducerea în Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru, favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand inmatriculate in Romania şi, mai recent, vanzarea autoturismelor noi produse in Romania.

Era, dupa stiinta mea, prima hotarare de acest gen pronuntata in Romania asa ca am pus-o la dispozitia publicului imediat (poate, in acest fel, se va realiza cat de important e JURINDEX-ul, program anuntat cu fast de CSM, desi nu era al sau si pe care l-a abandonat in favoarea culegerilor tiparite, dovedite in timp ca ineficiente). Hotararea a ramas atunci irevocabila, nefiind recurata, astfel ca nu am putut afla opinia Curtii de Apel Cluj. Insa din practica in spetele ulterioare de acelasi tip, am vazut ca nu impartaseste opinia mea, ramasa minoritara. 

Recent, Curtea de Apel Cluj a avut ocazia sa se pronunte intr-un recurs intr-o speta asemanatoare. Dar atentie: Exista trei forme succesive ale taxei de poluare instituita prin OUG 50/2008. Prima forma e in vigoare din iulie 2008 pana in decembrie 2008 (pentru care am dat eu solutia si in spete ulterioare CA Cluj in unanimitate a stabilit ca este conforma cu dr. comunitar, dar pentru care unele instante din tara au sesizat CJUE si inca nu exista o interpretare oficiala a Curtii de la Luxembourg), a doua forma din decembrie 2008 pana in februarie 2009 si a treia forma din februarie 2009 pana la zi.  Cu privire la a doua si a treia forma a taxei de poluare, opinia majoritara (nu unanima)a Curtii de Apel Cluj este in sensul ca prin modificarile aduse incepand cu luna decembrie 2008, taxa de poluare devine incompatibila cu dreptul comunitar.   

Pun la dispozitia publicului si aceasta hotarare, irevocabila, cu o motivare de exceptie - decizia nr.2421/ 8.10.2009. Cu mentiunea ca, dupa 1 dec.2009 a intrat in vigoare Tratatul de la Lisabona, si corespondenta vechiului art 90 TCE se face acum cu art. 110 din TUE.

CSM nu sprijina JURINDEX

 Contrar vointei majoritatii curtilor de apel care s-au pronuntat in sensul renuntarii la culegerile de hotarari tiparite si sprijinirea dezvoltarii Jurindex, CSM a decis exact pe dos: culegerile vor continua (fie vorba intre noi – si pentru cei care ne citesc – in acele publicatii ajung hotarari alese fara prea multe criterii, de exemplu dupa cum sunt mai lungi, nu dupa cum rezolva mai bine o problema de drept, ca sa nu mai vorbim ca, cel mult, le cumpara avocatii, nu judecatorii), iar JURINDEX va mai astepta.

Intre timp, 800.000 euro se vor cheltui pe nimic, asa cum spune si judecatorul Adi Neacsu pe blogul sau: desi scopul acestui nou proiect banos este unificarea practicii judiciare (amintesc aici ca in 2007 Consiliul Ministrilor al Consiliului Europei la cererea CEPEJ, la sesizarea Romaniei – cunosc personal asta fiindca eu insumi am facut propunerea in Plenul CEPEJ din dec.2006 – a admis cererea de acordare a asistentei gratuite a statului nostru exact in acest scop, precum si proiectul de lege cu privire la recursul preliminar la ICCJ din 2006 care zace pe undeva). Asadar, preferam sa dam bani fara perspectiva rezultatelor, in timp ce programele gratuite sunt trecute cu vederea. Sper ca viitorul CSM sa declanseze o procedura de audit pe modul in care actualul CSM a cheltuit banii, incepand cu plecari in strainatate gen Bahrein sau insotirea delegatiilor de magistrati de catre asimilati din CSM, pana la modul in care s-au negociat si acordat contractele de twinning, precum cel mentionat.

Asa cum tot pe nimic se vor cheltui alti bani pe un program de evaluare a evaluarii, in care niste italieni ne vor spune cum ar trebui sa fie evaluarea noastra si cum e ea in Europa, in conditiile in care:
- avem un astfel de studiu comparativ inca din mai 2006, pentru care expertul danez a incasat 80.000 euro;
- in 2008 s-a facut evaluarea magistratilor pe perioada 2005-2007 (ea fiind doar partiala, in sensul ca observarea in sala nu s-a putut realiza pe anii 2005 si 2006);
- nu s-au comunicat public rezultatele evaluarii din 2008, dar cred ca printre noi exista cativa care ar putea sa analizeze daca evaluarea asta e de folos sau o abandonam;
- trebuia deja sa se faca evaluari partiale anuale in 2008 si 2009 pentru evaluarea finala din 2010, dar dupa cate realizez nu prea si-a batut nimeni capul cu asta daca nu a venit ordin de la centru.

UPDATE: Iata un editor de carte juridica care ne da dreptate cand criticam existenta pe piata a culegerilor tiparite de jurisprudenta – StiriJuridice. Problema e ca LEGALIS apartine unui intreprinzator privat care pretinde bani pt accesul la hotararile judecatoresti, in timp ce JURINDEX e nascut din interiorul sistemului si e gratuit. Dar, neiesind bani pt nimeni, nu are interes nimeni sa il sprijine…

Interpretarea unitara a legii

Legea este unica. Prin urmare si interpretarea trebuie sa fie unica, astfel ca in cazuri similare se vor obtine solutii identice. Interpretarea legii poate fi facuta oficial, de catre emitentul actului normativ sau cazuistic, de catre instanta de judecata.

Dar in categoria interpretarilor facute de organul judiciar intra si deciziile curtii supreme de interpretare cu caracter general a anumitor norme de drept. In prezent, aceasta se obtine prin intermediul Deciziilor date ca urmare a admiterii Recursurilor in Interesul Legii; in trecut, ele se numeau Decizii de Indrumare. Astfel de decizii se pronunta de instanta suprema in sectii reunite, respectiv plen.

Am adunat in doua colectii deciziile pronuntate de-a lungul timpului in materie civila, respectiv in materie penala. Ceea ce este in plus fata de lucrarile publicate care cuprind astfel de decizii este indexarea acestora (ceea ce usureaza cautarea dupa materii si obiecte), adaugarea unor decizii de indrumare referitoare la legislatie abrogata (dar care sunt aplicabile pentru legislatia actuala ce a preluat foste reglementari), caracterul gratuit al colectiei (care poate fi distribuita in mod liber, fara insa a se face comert cu ea) si, desigur, publicarea la zi a tuturor RIL-urilor ICCJ (si posibilitatea actualizarii permanente a colectiei).  Sper sa fie de folos!

Decizii ICCJ, civil, 01.12.2009: cuprinde Deciziile de indrumare ale Plenului Tribunalului Suprem si deciziile de admitere a recursurilor in interesul legii pronuntate de ICCJ in perioada 1953-2009;

Decizii ICCJ, penal, 1.12.2009: cuprinde Deciziile de indrumare ale Plenului Tribunalului Suprem si deciziile de admitere a recursurilor in interesul legii pronuntate de ICCJ in perioada 1969-2009.

Carta dr.fundamentale ale UE – intra in vigoare

Pe 1 dec. 2009 intra in vigoare Tratatul de la Lisabona care imbunatateste sistemul de drept institutional comunitar (iata AICI comunicatul oficial). Pentru justitie, sunt reglementari deosebit de importante. Cea mai notabila este intrarea in vigoare a Cartei drepturilor fundamentale ale UE.

Versiunea consolidata a Tratatului privind functionarea UE (dupa Lisabona) e disponibila AICI. Reglementarile privind recunoasterea drepturilor fundamentale din Carta si aderarea UE la CEDO sunt la art. 6, politicile in justitie sunt la art. 67-76, cooperarea judiciara la art. 81-86, Curtea de Justitie a UE este la art. 251-281, relatia dintre Carta drepturilor fundamentale si CEDO este la pct A1 si A2 din Declaratiile anexa (cred ca va fi o oarecare dificultate legată de aderarea UE la CEDO, constand in raportul care va fi stabilit între cele două curţi de justiţie – pentru dezbatere, vezi AICI). As atrage atentia asupra dispozitiilor art. 263 par.4 ce este temeiul juridic pentru actiune directa catre CJUE.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost proclamată de către Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene la Consiliul European de la Nisa, din 7 decembrie 2000. Pentru prima dată de la crearea Comunităţii Economice Europene în 1957, Carta expune, într-un singur text, ansamblul drepturilor sociale, economice, civile şi politice de care pot beneficia toţi cetăţenii europeni. Aceste drepturi sunt grupate în şase capitole principale: Demnitatea, Libertăţile, Egalitatea, Solidaritatea, Cetăţenia şi Justiţia.

 Carta este disponibila AICI. Reglementarile privind desfasurarea proceselor sunt la art. 47-50. Explicatiile oficiale ale Cartei sunt AICI.

Iar AICI este o Nota de informare cu privire la efectuarea timiterilor preliminare de catre instantele nationale. 

CoE: relatii judecatori-procurori

Pe 19 nov, la nivelul Consiliului Europei, a fost adoptata o Opinie comuna a CCJE si CCPE, intitulata Declaratia de la Bordeaux (dupa numele localitatii unde a fost intocmit draftul declaratiei)- `Judecatorii si procurorii intr-o societate democratica`. Ea a fost adusa la cunostinta publicului pe 20 noiembrie 2009.

Documentul, de o importanta extrema in privinta statului de drept, reda – in opinia mea – procurorului european calitatea de magistrat (din punct de vedere al statutului profesional), si sublineaza necesitatea respectarii egalitatii armelor cu apararea (din punct de vedere procesual). De asemenea, arata principiile dupa care poate functiona parchetul, structura eminamente subordonata ierarhic si care sunt relatiile dintre magistratura si celelalte puteri, parti, avocati si media.

Cred ca este evident pentru toata lumea ca o justitie independenta nu poate exista fara procurori independenti.

Cei interesati au la dispozitie varianta oficiala in EN sau FR, ori varianta tradusa de mine in RO.

Coruptia judiciara – carte gratuita

UPDATE: lucrarea a fost distinsa pe 18 dec.2009 cu premiul `Mircea Manolescu` acordata de Uniunea Juristilor din Romania.

Pe cei interesati de subiect, ii invit sa citeasca varianta disponibila online a cartii scoase cu sprijinul KAS (carte care poate fi procurata gratuit de la sediul fundatiei sau, in masura posibilitatilor, chiar de la mine):

Cristi Danilet – Coruptia si anticoruptia in sistemul juridic, lansata in data de 17.11.2009.

Iata cuprinsul acestuia:

Prefata ………………………………………………………………………………………………………………. XI

Cuvânt înainte………………………………………………………………………………………………. XIII

PARTEA I. NOTIUNI GENERALE DESPRE CORUPTIE……………………………………………..1

1. Cei trei `i` ………………………………………………………………………………………………………. 1

2. Ce este coruptia? ……………………………………………………………………………………………. 3

2.1. Opinia cetatenilor …………………………………………………………………………….. 4

2.2. Definitia din dictionare………………………………………………………………….. 5

2.3. Reglementari internationale………………………………………………………….. 5

2.4. Reglementari interne …………………………………………………………………….. 8

2.5. Ce anume nu este coruptie? …………………………………………………………… 10

3. Sistemul juridic si coruptia………………………………………………………………………. 11

PARTEA A II-A. VULNERABILITATILE SISTEMULUI JURIDIC………………………..13

1. Încrederea populatiei în justitie …………………………………………………………….. 14

2. Coruptia din justitie în sondajele de opinie……………………………………………. 15

3. Persoane investigate si sanctiuni aplicate pentru coruptie judiciara ….. 17

4. Vulnerabilitati în sistemul juridic…………………………………………………………. 20

4.1. Tipurile de decizii din sistemul juridic…………………………………….. 21

4.2. Vulnerabilitati în sectorul judiciar si în cel administrativ-judiciar ….. 22

4.3. Vulnerabilati în sectorul administrativ ………………………………….. 37

5. Diagnoza coruptiei din sistemul juridic ………………………………………………….. 41

5.1. Etiologia coruptiei……………………………………………………………………….. 41

5.2. Forme de coruptie ………………………………………………………………………… 48

5.3. Mijloace de corupere…………………………………………………………………….. 50

5.4. Modalitati de corupere ………………………………………………………………… 51

5.5. Scopul coruperii ……………………………………………………………………………. 51

5.6. Efectele coruptiei judiciare………………………………………………………….. 52

5.7. Tipurile de coruptie……………………………………………………………………… 54

PARTEA A III-A. STANDARDELE DE INTEGRITATE JUDICIARA……………………..59

1. Reglementari si eforturi la nivelul mondial …………………………………………. 59

2. Instrumente ale Consiliului Europei ……………………………………………………… 74

3. Instrumente ale Uniunii Europene ………………………………………………………… 82

4. Alte programe anticoruptie si de integritate publica …………………………….. 84

PARTEA A IV-A. POLITICI ANTICORUPTIE PENTRU SISTEMUL JURIDIC ……….95

1. Componentele politicilor anticoruptie …………………………………………………… 96

2. Caracteristicile politicilor anticoruptie ………………………………………………… 97

3. Cadrul actual anticoruptie……………………………………………………………………… 97

4. Prevenirea coruptiei în sistemul juridic ……………………………………………… 101

4.1. Prevenirea coruptiei judiciare în rândul publicului …………. 102

4.2. Prevenirea coruptiei în rândul personalului din sistemul juridic ….. 107

4.3. Prevenirea coruptiei judiciare la nivel institutional …………. 110

4.4. Conflictele de interese……………………………………………………………… 117

4.5. Codurile de conduita din sistemul juridic …………………………….. 126

5. Combaterea coruptiei în sistemul juridic …………………………………………… 133

5.1. Reglementarea abaterilor ……………………………………………………….. 133

5.2. Depistarea abaterilor ………………………………………………………………. 144

5.3. Urmarirea abaterilor ………………………………………………………………. 158

5.4. Sanctionarea coruptiei …………………………………………………………… 165

5.5. Sanctionarea conflictelor de interese……………………………………. 177

Concluzii …………………………………………………………………………………………………..181

Anexe

I. Raport TI asupra coruptiei globale pe anul 2007; probleme-cheie ale coruptiei judiciare ……. 183

II. Punct de vedere al Comisarului pentru Drepturile Omului asupra coruptiei din justitie …… 191

III. Hotarâri penale definitive de condamnare pentru coruptie în sistemul juridic românesc…..195

Bibliografie………………………………………………………………………………………………..207

Pt cateva aspecte de la fata locului: Juridice.ro, Bogdan Manolea, CronicaRomana, KAS, Juris.de.

Sper sa aveti timp sa o cititi. Am scris-o cu pasiune si cu suferinta (daca ma gandesc ca ea de fapt s-a nascut din dorinta de a-mi face o aparare detaliata in actiunea disciplinara, apoi deontologica pe care CSM a declansat-o contra mea in urma cu exact doi ani), dar nu pt a-mi mai pune un rand in CV.  Orice observatie sau propunere e binevenita. Iar daca cinvea va prelua ideile si in practica, satisfactia mea va fi cu atat mai mare.

Anticoruptie judiciara-un comunicat istoric

Acum un an, televiziunile difuzau neincetat imagini cu o judecatoare prinsa la volan, banuita ca a condus in stare de ebrietate, care injura cameramanii, politistii si cerea ajutor de la presedintele instantei sale pentru a-si rezolva situatia. Situatia a fost atat de jenanta pentru toata lumea, incat magistratii insisi au simtit nevoia unei reactii. Si a fost: printr-un comunicat public, UNJR a aratat atunci ca magistratii sunt egali cu ceilalti cetateni in ceea ce priveste supunerea fata de lege, ca atitudinea acelei judecatoare este una nedemna, ca aceasta a prejudiciat grav imaginea tuturor magistratilor si a criticat CSM pentru lipsa unei anchete.

Iata acum, dupa un an, UNJR reactioneaza din nou.  De data aceasta nu mai este vorba de simpla conduita incorecta, ci de coruptie. Urmare a semnalarii de catre presa a unui posibil nou caz de coruptie judiciara, UNJR a emis un comunicat prin care face apel la integritatea magistratilor, reamintindu-le acestora necesitatea dovedirii exercitarii cu buna credinta a nobilei functii pe care o ocupa. Desi am fost implicat in redactarea comunicatului, ideea emiterii acestuia nu mi-a apartinut. Satisfactia mea a fost cu atat mai mare. Inseamna ca demersul meu inceput in urma cu 2 ani, cand am vorbit din interior pentru prima data de coruptia din justitie ceea ce a atras anchetarea mea de catre CSM pe motiv ca as fi incalcat deontologia caci as atinge reputatia profesionala a colegilor, incepe sa dea rezultate.

Cred ca trebuie subliniat ca e din ce in ce mai evident ca magistratii insisi isi doresc un mediu curat in care sa lucreze. Cei care nu ne fac cinste, trebuie eliminati din sistem. Cei corecti s-au saturat sa tot fie supusi unei anatemizari generalizate. E pentru prima data cand o asociatie profesionala a magistratilor reactioneaza in acest fel. Evenimentul merita marcat.