Eu si blogerii anonimi

Colegii de la Cluj m-au instiintat azi, intr-o sedinta anume constituita, ca sambata ar fi aparut la Stirile ProTV un reportaj/stire/informatie despre blogurile din justitie. Ar fi fost mentionat si blogul meu, cu poza cu tot. Se pare insa ca am fost asociat cu afirmatii aparute pe alte bloguri, anonime.

Declar aici sus si tare ca nu apreciez blogerii anonimi. Curajul din spatele usilor inchise nu valoreaza mai nimic in spatele unor identitati neasumate sau false.

Cine are ceva de spus, sa o faca cu sinceritate. In ceea ce ma priveste, imi asum toate analizele si criticile facute doar pe blogul meu. Orice alipire a numelui sau imaginii mele oricarui alt blog, e neavenita.

In plus, niciun material aparut pe blogul meu nu se refera expres la Tribunalul Cluj sau alte instante clujene. Reflectiile mele se vor doar sistemice si impersonale.

UPDATE: In urma incercarii mele de a-mi proba nevinovatia, am descoperit ca nu era ProTV, ci era Prima; nu era sambata, ci a fost duminica; nu saptamana care tocmai s-a incheiat, ci cea dinainte. Si, evident, nu mi se atribuiau mie cuvinte jignitoare la adresa colegilor de la Cluj. Dar zvonistica e uneori mai tare ca probele… Sunt convins insa ca e doar un accident si in nici un caz rea-intentie din partea colegilor clujeni.

CSM si presa

Azi a aparut un articol in Ziarul referitor la niste activitati ale unor procurori, care incepe cu un repros adresat CSM care nu ar fi sanctionat pentru coruptie magistratii.

Imediat, CSM a reactionat, in doua modalitati:

1. publicand un drept la replica pe site. Prin acesta a solicitat publicarea integrala a continutului sau in publicatia vinovata, acuza ca aspectele din articol sunt neadevarate (desi, dupa legile statului roman, CSM intr-adevar nu sanctioneaza coruptii, CSM insusi confundand sanctionarea coruptilor cu actiunile disciplinare!!!), ii urecheaza pe cei doi jurnalisti pentru lipsa de deontologie. Cu toate acestea, CSM se sesizeaza din oficiu si trimite inspectia sa vada daca procurorii cu pricina fac ceva ilegal -adica ceva de genul `te plesnesc ca m-ai injurat, dar stii ca s-ar putea sa ai dreptate?!`.

Dar finalul e grandios: pentru ca ne-ati suparat acum, vom trimite o plangere la CRP in legatura cu afrimatiile calomnioase frecvent publicate de acest ziar la adresa magistratilor sau a unor membri CSM. Adica, `las` ca va stim noi pe astia, care ne injurati tot timpul si iata ca acum avem ocazia sa ne razbunam!`

2. publicand un comunicat sub titlul Afirmatii calomnioase. Daca e sa aplicam aceeasi unitate de masura cu declaratiile lui Basescu despre judecatorul din cazul Borbei caruia CSM i-a reprosat ca nu este o hotarare de condamnare a omului, deci nu il poti face corupt, indraznesc sa afirm ca daca nu exista o hotarare de condamnare a ziaristilor ei nu pot fi facuti calomniatori!

Merg mai departe: in comunicat se vorbeste de dreptul la replica formulat, pt ca publicul sa fie corect informat si ziaristii sa isi ceara scuze cetatenilor si magistratilor. Uuups, eu nu vreau sa imi ceara scuze nimeni, articolul cu pricina nu m-a ranit cu nimic.

Apoi in comunicat se aduc niste precizari. De fapt, se reiau integral afirmatiile din dreptul la replica, inclusiv cele cu sesizarea CRP. In plus, ziaristilor li se reproseaza ca este imorala acuzarea intregului corp de magistrati. Eu, repet, nu ma simt vizat cu nimic.

Imi place cum CSM din organul disiplinar al magistratilor a devenit organul deontologic al presarilor: ii acuza pe autoarii articolului, Simona Fica si Dan Albu de incalcarea normelor deontologice ale jurnalistilor.

Toata hartia si banii statului cu aceste doua demersuri sunt inutile: dreptul la replica se solicita in baza Legii presei nr 3/1974, iar daca publicatia refuza se poate obtine obligarea ei prin intermediul instantei. Or, o postare pe internet de catre CSM acopera acest `dr. la replica`; dreptul la precizari este de asemenea prevazut in antica lege, asa ca nu vad rostul lor intr-un document intitulat `comunicat`.

Si in fine, pentru stiinta CSM si ca sa terminam circul: editorul publicatiei ZIARUL nu este membru CRP, si nici vreunul dintre autori nu este membru individual in CRP. Deci…

Stramutarea dosarelor

In Romania e posibil orice. Inclusiv sa muti dosare de la o instanta la alta in afara vreunui mecanism prestabilit. Pare incredibil, dar e adevarat.

Cercetarea a facut-o un jurnalist de la Curentul. Acesta mi-a furnizat si raspunsul ICCJ.

Urmare cererii dumneavoastra transmisa prin e-mail Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 7 aprilie 2008, intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, va comunicam urmatoarele:

Legiuitorul prin dispozitiile Codului de procedura civila si, respectiv, cele ale Codului de procedura penala nu a stabilit un criteriu obiectiv in raport de care completul de judecata sa dispuna stramutarea judecarii unei cauze la o anumita instanta de judecata, singura conditie impusa de lege fiind ca instanta la care se stramutã pricina sa fie egala în grad cu aceea pe rolul careia se afla cauza a carei stramutare se solicita.

Completul de judecata este singurul in masura sa aprecieze conform prevederilor legale si constiintei sale, instanta la care se poate stramuta judecarea unei cauze.

  

Cu stima,

                      Magistrat asistent,

                            C. Enache

 

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Biroul de Informare si Relatii Publice

 

Ca magistrat, in cei aproape 10 ani vechime in sistem, am auzit multe zvonuri despre dosare care sa stramuta dupa cum vor partile, la anumite instante, cu speranta ca acolo si-ar putea `aranja` cauzele. M-am indoit intotdeauna ca asa ceva ar fi posibil. Dar apoi am inceput sa aud tot mai des de avocati care, in cererile de stramutare, indica 2-3 variante pe care le prefera si, minune, ICCJ dispune stramutarea exact la una dintre ele. Ca hotararile de stramutare nu se motiveaza, stiam. Nici macar dupa ultimele modificari ale C.pr.pen. se pare ca nu se intampla acest lucru.

Adica noi, ca practicieni, habar nu avem de ce ne trezim dintr-o data cu dosarul luat si dat la alta instanta. Sunt parti care invoca tot felul de bazaconii si minciuni ca sa scoata un dosar dintr-o instanta. Dar macar sa stim si noi, ca de multe ori sunt puse in joc demnitatea noastra, profesionalismul sau chiar viata intima. Alteori suntem acuzati de comiterea unor fapte ilicite, chiar penale. Niciodata nu aflam ce scriu partile in cererile de stramutare, si nici ce anume a retinut ICCJ cand stramuta cauza.

Si tot noi, ca practicieni, habar nu avem de ce o anumita cauza se duce la o anumita instanta si nu la o alta. Acum am aflat: pentru ca asa vrea judecatorul de la suprema. Care nu trage la sorti, nu se uita pe harta ca sa evite o incalcare a accesului la justitie, nu tine cont de incarcatura de dosare la instanta la care trimite. Nu are niciun mecanism obiectiv pentru a alege o anumita instanta la care sa stramute un dosar. Ce impartire aleatorie?! Ce competenta teritoriala?! Vrerea cuiva pare ca e suficienta!

Raspunderea magistratilor

In ultima vreme tot mai mult se discuta despre raspunderea magistratilor pentru solutii gresite (de ex, Sfin). Ca sa nu se aplice dictonul `multi vorbesc, putin cunosc`, am zis ca nu ar fi rau sa prezint sistemul de raspundere al magistratilor:

 

a. Pentru comiterea de infractiuni in cursul solutionarii unui proces, magistratii raspund ca orice persoana (ex. pentru fals sau pentru coruptie – sunt deja magistrati cercetati/condamnati pentru infractiuni din aceste categorii): aceasta inseamna un proces obisnuit: dosar la parchet, judecata penala, eliminare din sistem ca urmare a condamnarii.

Dispozitii speciale sunt doar cele din  art. 95 al Legii 303/2004 (1) Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor CSM.  (2) In caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, CSM fiind informat de indata de organul care a dispus retinerea sau perchezitia. 

b. Pentru comiterea unei abateri disciplinare:

Conform art. 99 din Legea 303/2004 sunt abateri disciplinare:  a) incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;  b) interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii, precum si imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;  c) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu; d) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter; e) nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor; f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces; g) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu; h) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune; i) efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile; j) absentele nemotivate de la serviciu, in mod repetat;  k) atitudinea nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili; l) neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza; m) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; n) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii.

Sanctiunile se aplica de sectiile CSM, si conform art. 100 acestea pot fi: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni; c) mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate in circumscriptia aceleiasi curti de apel ori in circumscriptia aceluiasi parchet de pe langa aceasta; d) excluderea din magistratura.

c. Pentru erori judiciare comise (art. 96 din Legea 303/2004 si art 504-507 C.pr.pen.)

c.1. in penal: sunt 2 situatii cand persoanele au dreptul la despagubiri:

- cel care a fost condamnat definitiv pe nedrept si in urma unei hotarari in rejudecare (prin revizuire) a fost achitat definitiv

- cel care a fost arestat/detinut sau i s-a interzis sa paraseasca tara/localitatea, are dreptul la despagubiri numai daca ilegalitatea masurii s-a stabilit de un procuror (ex. a primit SUP sau IUP) sau judecator (ex. l-a considerat nevinovat)

Pesoana in cauza/mostenitorii actioneaza statul in judecata prin Minsiterul Finantelor in termen de 18 luni, care va plati o suma de bani sau o renta viagera.  Actiunea in regres a statului e obligatorie: banii trebuie recuperati de la magistrat/alta persoana generatoare de daune (ex politist care a fortat marturia unui martor vital, grefier care a sustras o proba importanta) daca a actionat cu rea credinta sau grava neglijenta.  

c.2. in civil: daca s-a dat o hotarare, care a ramas definitiva dar constituie o eroare,  mai intai trebuie sa se obtina o hotarare de condamnare a judecatorului pentru comiterea unei infractiuni sau de sanctionare a lui de CSM pt comiterea  unei abateri disciplinare, pentru o fapta care a generat acea eroare (de ex, sustragerea unor acte din dosar, neanalizarea unor probe definitorii precum cea ADN); apoi se face o actiune de justitiabilul pagubit contra statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor.

Dupa ce Statul pierde si despagubirea e platita, statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii. Reau-credinta sau grava neglijenta se vor demonstra in cursul procesului respective. Aceste actiuni trebuie introduse insa in termenul de un an. 

c.3. Pentru condamnari la CEDO (OG nr. 94/1999, art. 507 C.pr.pen.)

In situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala, actiunea in regres impotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune, este obligatorie. Asadar Ministerul Finantelor trebuie sa deschida un proces. In acel proces, din actiunea in regres, trebuie demonstrata reaua credinta si grava neglijenta.

Ramane nelamurit cine sau cum se stabileste aceasta. Juristii de la Finante fiind destul de timizi, pana acum au cerut CSM sa verifice aceasta, si li s-a dat cu flit, raspunzandu-li-se ca raspunderea patrimoniala a magistratilor vine in contradictie cu independenta justitiei. La ultima sedinta, CSM a venit cu o idee si mai hazlie: cica MEF sa faca plangere la Parchet.

Pentru cei care se trezesc vorbind cum ca in alte tari nu exista raspunderea materiala a magistratului, ii invit mai intai sa studieze, apoi sa vorbeasca. Drept pentru care, indic studii facute de MEDEL sau chiar un studiu comparativ facut de CSM nostru (p.26).

 

 

CSM nu suporta critica

Comisia Europeana a criticat CSM. CSM a reactionat, negand sustinerile Comisiei.

SoJust a criticat CSM, in cel mai dur raport existent vreodata la adresa acestei institutii. CSM a contraatacat, neargumentat, atacand libertatea de exprimare a organizatiei si pe membrii sai.

Banca Mondiala a criticat CSM. CSM a reactionat, acuzand-o de ingerinta in justitie.

Eu am criticat CSM, spunand ca s-a transformat in serviciu secret. CSM  a reactionat imediat, spunand ca denigrez aceasta institutie, dupa care aduce argumente ce sustin tocmai sustinerile mele! Halal logica de juristi.

SoJust a criticat CSM pentru ca se face vinovat de fraudare a concursurilor de numire in functii de conducere din ultimii 3 ani, aducand ca proba chiar hotararile sale. CSM a dat un comunicat de mai mare rasul in care nu raspunde la nicio acuza.

Procurorul General a indraznit sa aiba opinie contra. Seful CSM a spus ca nu va accepta critici din interiorul CSM.

Departamentul de Stat al SUA da publicitatii raportul anual cu privire la drepturile omului, in care critica CSM. CSM insa reactioneaza, cerand probe! Acum imi e suficient de clar: CSM traieste in alta lume, aceasta institutie crede ca face justitie si ca atunci cand vorbesti de ea trebuie sa ai grija ce spui ca altfel iti cer probe. Si te mai si condamna!!!

Asadar, toti se inseala, numai CSM are dreptate! Of, ce rusine imi poate fi cu asemenea `reprezentanti`…

Banii si hotararile

Acum doua zile, in RoL s-a scris despre veniturile magistratilor, care ar depasi 5.ooo euro lunar la instanta suprema. Unii magistrati din tara au sarit ca arsi: cum indrazneste ziaristul sa spuna despre toti ca au salarii mari, sa insufle ideea ca sunt nemeritate, sa spuna ca isi dau singur hotarari pe drepturi salariale etc. S-au apucat de strans semnaturi, au sesizat CRP cum ca jurnalistul ar fi incalcat codul deontologic si au sesizat si CSM sa dea un drept la replica (eu zic sa il sanctioneze si CSM-ul pe ziarist - ce daca nu e magistrat, CSM poate orice in tara asta!).

Bun, acum mie mi-a venit o idee. Recent am redactat o hotarare intr-un proces cu de acum celebra taxa auto speciala si am constatat ca legislatia din Romania contravine Tratatului CEE, astfel incat cei care aduc autoturisme din import si le inmatriculeaza in Romania nu trebuie sa plateasca taxa. In mod normal, o astfel de hotarare ar trebui sa fie accesibila tuturor pe portalul instantelor, insa mai marii justitiei romane au decis ca in acest fel s-ar incalca legislatia cu privire la protectia datelor personale. Bine, cineva ar putea spune ca problema s-ar rezolva f. simplu, cum am facut eu in hotararea de mai sus: am inlocuit numele partilor cu initialele acestora.

Insa daca s-ar face asa ceva, s-ar da peste cap o afacere care aduce bani frumosi magistratilor si despre care jurnalistul de mai sus nu a scris: in mod regulat, sectiile instantei supreme si curtile de apel scot asa numitele `Culegeri de jurispudenta`. E o modalitate de a face bani atat pentru magistratii care incaseaza drepturi de autor pentru hotararile vandute (as intelege asemenea drepturi numai pentru hotararile comentate, nu pentru cele preluate direct din calculator si facut copy-paste in culegere), cat si pentru editurile preferate, care le vand cetatenilor sub forma de carte, CD etc.. fie ca sunt ale ICCJ, fie ale CApel. Trebuie insa sa arat ca unele din deciziile cuprinse in aceste culegeri sunt irelevante, altele discutabile, iar altele cu adevarat revolutionare nu apar in culegeri de teama de a nu schimba anumite…practici (a se citi `mentalitati`).

Din pacate, ce nu se intelege este ca cetateanul care apeleaza la justitie trebuie sa stie practica unei instante intr-o anumita materie. Si atunci trebuie sa aiba posibilitatea de a vedea cum solutioneaza judecatorul tipul de cauze similare cu cea promovata de el. Ori, aceasta numai electronic se poate rezolva.  Intr-un singur judet am intalnit o astfel de posibilitate, la Judecatoria Pitesti si Tribunalul Arges, si asta in urma cu 2 ani.

Revin la problema mea cu taxa auto. Acum am pus hotararea pe site: free. Ca sunt finut si ma gandesc ca statul doar ma plateste sa dau astfel de hotarari (sa le gandesc, pronunt, redactez). Dar daca mai scriu multi in presa ca avem salarii peste 5000 euro, ma apuc si eu sa vand hotarari, bucata cu bucata. Astfel, daca trimit astfel de hotarari pe mail la 50 de avocati pentru a le putea folosi in procese similare, si macar 10 dintre ei imi platesc drepturile de `autor`, inseamna ca dintr-un onorariu de minim 300 Euro luati pe o cauza mi -ar cuveni si mie, sa zicem, 10%, astfel ca la o hotarare as obtine de la 300 euro incolo, iar daca dau cel putin 10 hotarari ca asta pe luna, il oblig pe jurnalistul de la RoL sa modifice in sus cifrele de care vorbea.

Si, desigur, asta inseamna ca voi modifica continutul studiului meu mai vechi pe tema `Cui apartine solutia jurisdictiei`, iar in cartea de vizita si la titlul blogului am sa modific `Cristi Danilet-judecator`, in `Cristi Danilet - autor de hotarari judecatoresti`.

 

CSM si coruptia

1. Declaratiile din ultimele zile ale domnului judecator Virgil Andreies, presedinte al CA Cluj si membru al CSM,  merita o atentie deosebita. Nu pentru ca sunt printre putinile declaratii ale domniei sale de cand a fost ales membru CSM, ci pentru ca ating subiectul coruptiei in justitie, considerat tabu. Da, stiu ca pare curios, intrucat el a fost unul dintre judecatorii care in octombrie 2007 au semnat un protest contra mea pentru ca la un seminar pentru jurnalisti as fi facut afirmatii chiar despre coruptia judiciara. Dar, iata, oamenii se mai schimba. Si inca ce repede! Desigur, nimeni dintre semnatarii contra mea nu s-au gandit macar sa actioneze in aceeasi maniera contra `sefului` (insist pe acest cuvant) lor. Ramane sa vad daca nu cumva va trebui sa o fac chiar eu.

2. Care e povestea? In oct.2007 am fost invitat la un seminar despre drepturile omului in care am tinut o prelegere participantilor, toti jurnalisti si toti semnatari ai unui contract de confidentialitate cu privire la informatiile obtinute in timpul trainingului, despre coruptia din sistemul juridic - am prezentat un studiu sociologic pe acest subiect vizand mecanisme de corupere si politici anticoruptie cu privire la politie, grefieri, magistrati, avocati etc. Toata lumea intelege ca e vorba de un studiu despre coruptie, in afara de un singur participant, intarziat la ore, care probabil crede ca prezint cazuri concrete din instantele clujene. Scrie un articol in care imi atribuie trei afirmatii, colegii se simt lezati, o parte din cei de la Curtea de Apel Cluj semneaza o petitie catre CSM sa le apere reputatia, cei de la Tribunalul Cluj imi accepta explicatiile si nu adera la semnare, CSM trimite 3 inspectori pe capul meu care se comporta ca un veritabil Gestapo punandu-ma sa demonstrez ca nu am spus eu ceea ce a scris ziaristul, ei fac rost pe neveu de inregistrarea intregii mele prelegeri, transcriu prelegerea, constata ca nu am spus eu ceea ce a scris ziaristul dar gasesc alte afirmatii mai…serioase, extrag numai ce le convine din prelegere intr-o nota pe care o prezinta Plenului, Plen care fara a audia inregistrarea ori a citi memoriul meu depus la sediul CSm prin registratura care - intamplator - se ratacise undeva prin CSM de nu l-au gasit nici pana azi, decide sa le apere reputatia.

Drept pentru care se da o hotarare in 24 ian 2008 prin care mi se imputa nu afirmatiile aparute in ziar de care se plansesera semnatarii, ci afirmatiile pe care le-am facut in cadrul seminarului si care nu ajunsesera niciodata publice. Mai mult, pana la publicarea ei pe 12 feb 2008, vine d-na Barbulescu si prezinta opiniei publice o declaratie scrisa si audio in care se afirma ca as fi incalcat codul deontologic, desi acest aspect nu se discutase in Plen si, in niciun caz, nu in contradictoriu cu mine (pentru `analisti`: am citit codul deontologic de nu stiu cate ori, l-am criticat si sunt si formator pe etica si deontologie judiciara atestat de INM, studii pe care majoritatea csm-istilor nu le au) si nici nu apare in hotarare.

De mentionat ca intre timp nici eu nu m-am lasat, ci am dat un interviu la Academia Catavencu, doua la Realitatea, am scris pe blog si am finalizat studiul, iar cu o parte din acesta ma si prezint la un concurs organizat de INM pe tema - culmea! - `Coruptia vazuta din interior`. Lucruri mai grave decat afirmatiile de la seminar pentru care nu am fost in niciunfel apostrofat. Pana acum.

3. In acest context, vine judecatorul Andreies nu o data, ci de doua ori si face public urmatoarele afirmatii:

a. La Cluj: Virgil Andreieş a recunoscut la bilanţul instanţei pe care o conduce ca in sistemul judiciar sunt şi oameni uşor de mituit. “Corupţia in sistemul judiciar exista, ea nu este un fenomen, dar este la fel de periculoasa chiar daca este un singur caz, repet, pot fi mai multe”, au fost mai exact cuvintele preşedintelui Curţii. (Curentul)

b. Tot la Cluj: “Coruptia in sistemul judiciar exista, dar ea nu este un fenomen si este la fel de periculoasa, recunosc, chiar daca este un singur caz. Daca un singur caz de coruptie aduce un prejudiciu de imagine asupra sistemului judiciar, nu acesta este motivul pentru care procesele sunt mai lungi. Nu acesta este motivul pentru care se dau si solutii gresite. Daca nu stabilim exact diagnosticul sistemului judiciar si tratamentul va fi intodeauna gresit. Nu as vrea sa abatem atentie de la problemele reale din sistem” (Ziare.com)

c. La Alba-Iulia: Virgil Andries  a declarat, vineri, la Alba Iulia, ca “este un nonsens sa spuna cineva ca doreste sa lupte impotriva coruptiei si, in acelasi timp, sa atace sistemul judiciar in ansamblul lui”. In cadrul unei conferinte de presa desfasurata la finalul sedintei de bilant a activitatii Curtii de Apel Alba Iulia in 2007, reprezentantul CSM-ului a spus ca “nu poti sa lupti impotriva coruptiei fara un sistem judiciar puternic”. In opinia lui Virgil Andries, coruptia in justitie nu este un fenomen. (Rompres)

Asadar, judecatorul Andreies afirma ca exista coruptia in sistemul judiciar, ca nu este un fenomen, dar ca e la fel de periculoasa chiar daca exista un singur caz si ca nu aceasta este principala problema a justitiei.

4. Probabil domnul judecator nu a luat inca la cunostinta de concluziile deazstruoase ale Sondajului Gallup pe care de cateva saptamani CSM il tine ascuns, motiv pentru care presa l-a publicat `pe surse`:

- in opinia a 7% dintre grefieri multi judecatori sunt implicati in acte de coruptie, 8% opineaza pentru coruptie in randul procurorilor, 19 % pentru avocati, 13% pentru notari, 20% pentru politisti, 3% pentru functionari din justitie, 15% pentru executori judecatoresti. 12% dintre grefieri considera ca pentru imbunatatirea starii justitiei romane o prioritate este reducerea coruptiei din sistemul juridic;

- in opinia avocatilor, 47% cred ca toti sau aproape toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie (alti 45% cred ca putini sunt implicati), 60% cred ca toti sau aproape toti procurorii sunt implicati (31% cred ca putini sunt implicati), 51% opineaza pentru functionarii din justitie, 30% pentru avocati, 28% pentru notari, 78% pentru politisti, 35% pentru executorii judecatoresti. Principala problema cu care se confrunta justitia din Romania este coruptia pentru 34% dintre avocati, urmata de incompetenta, pentru 19% dintre ei. Rezolvarea problemei coruptiei este vazut de avocati ca prioritara pentru imbunatatirea situatiei din justitia romana, alaturi de simplificarea procedurilor judiciare;

- in opinia populatiei, 63% crede ca toti sau aproape toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie, 60% politistii, procurorii si avocatii, 46% functionarii din justitie, 43% executorii judecatoresti, 35% notarii. Din cei care au raspuns la sondaj, 14% au fost implicati in ultimii doi ani, personal sau o persoana din gospodarie, intr-un proces; pentru 39% dintre acestia, principala problema cu care se confrunta justitia romana este, de departe, coruptia, urmata de legislatia neclara si durata prea mare a procesului pentru 10%. Pentru cei neimplicati intr-un proces, principala problema cu care se confrunta justitia romana este, de asemenea, coruptia, pentru 38% din cei intervievati, urmata de legislatia neclara si incorectitudinea personalului pentru 5%. Și unii, si ceilalti, considera coruptia si apoi simplificarea procedurilor in sensul scurtarii duratei procedului, drept aspecte prioritare pentru imbunatatirea situatiei justitiei din Romania.

5. Si, in caz ca se vor ataca concluziile acestui sondaj care va fi dezbatut miercuri, pe 5 martie 2008 de Plenul CSM, pe motiv ca el ar releva doar perceptia celor intervievati (desi cel putin la grefieri eu zic ca vorbim si de altceva decat perceptie si oricum, increderea se bazeaza pe perceptie, aspetc pe care sociologii il stiu f.bine), reamintesc concluziile unui Sondaj TI-Ro, de anul trecut, care vizeaza de data asta experienta, nu perceptia: potrivit caruia unui procent de 11% din cei care au avut contact cu justitia in ultimele 12 luni li s-a cerut mita, iar 10% au dat mita. Ah, la asta mai trebuie sa adaug si cercetarile ori condamnarile pentru comiterea unor fapte de coruptie de catre magistrati - de ex, doar anul trecut 3 magistrati au fost judecati chiar la - coincidenta?! - Curtea de Apel Cluj.

6. Asadar, raman intrebarile: de la ce procent in sus vorbim de un fenomen? E nevoie sa fie un fenomen ca sa ne ingrijoram de coruptia din justitie (asta apropo de `si un singur caz daca avem este grav` - declaratie a d-lui Andries preluata intocmai de pe transcrierea prelegerii mele) ? De ce mai cheltuim bani pe sondajele de opinie daca nu dam nici doi bani pe rezultatele lor? Pe cine incercam sa mintim (este evident ca populatia reclama coruptia din justitie ca principala problema, urmata de lungimea proceselor, ceea ce inseamna ca noi, magistratii, nu convingem, si de aici lipsa de incredere a justitiei si, deci, de legitimare)? Si, desigur, nu pot incheia decat cu o intrebare amara: De ce domnul Andreies are liber sa vorbeasca public de coruptia din justitie prin prisma parerii sale personale, aruncand anatema asupra intregului corp al magistratilor din moment ce nu vorbeste de cazuri concrete, in timp ce eu, care am vorbit si documentat, si intr-un cadru privat, am fost admonestat?

7. Desigur, intrebarile raman retorice. Asta pentru ca niciodata magistratii romani nu vor recunoaste ca se pot insela, ca justitia are doua masuri, sau ca increderea populatiei e vitala.  Intotdeauna vor da vina pe guvern, pe parlament, pe presa, pe populatie, pe corupatori, pe sondaje, pe frustratii din interior. Nimeni nu isi va asuma insa nimic cu responsabilitate. Pentru simplu motiv ca sistemul judiciar din Romania nu este responsabil. Pentru ca nu este constient de sine insusi.

Coruptia judiciara-Bilant DNA 2007 (4)

In fine, am extras din Raportul DNA si date specifice fiecarui sector, unde am gasit legaturi cu coruptia din sistemul juridic:

2.2. Activitatea Sectiei de combatere a coruptiei (extras)

Din cei trimisi in judecata, 6 sunt magistrati, 13 ofiteri de politie, 1 este grefier sef la parchetul de pe langa curtea de apel.

La data de 25 ianuarie 2007, prin rechizitoriul nr. 122/P/2006 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor C. I. si I. M. , pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 si a infractiunii de dare de mita, prevazuta de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000. In fapt, s-a retinut ca, in perioada mai - august 2006, inculpatul C. I., in calitate de procuror la Sectia de urmarire penala si criminalistica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe fondul desfasurarii cercetarilor penale in dosarul nr. 402/P/2006, a pretins si primit, de la inculpata I. M., foloase in suma totala de aproximativ 10.000 euro, in scopul punerii sub invinuire a omului de afaceri P. A. (pentru savarsirea unor infractiuni de natura economica) si adoptarii solutiei de declinare a competenteicauzei in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie.

Prin rechizitoriul nr. 167/P/2006 din 14 iunie 2007, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului J.D., in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita (in forma continuata), prevazuta de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum si pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) si art. 33 lit. a) C. pen. Prin acelasi rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea in judecata a inculpatilor M.P.C. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen.), D.G. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.) si L.L. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000).
In fapt, s-a retinut ca, in perioada 2005-2006, inculpatul J.D., subcomisar de politie in cadrul Serviciului Independent de Informatii si Protectie Interna Prahova al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, a pretins, in patru randuri, sume cuprinse intre 5.000 euro si 30.000 euro, primind (cu complicitatea inculpatilor D.G., M.P.C. si L.L.) suma totala de 33.000 euro si 900 lei, de la martorii C.N., I.I.A., T.R. si I.N., pentru a nu isi indeplini indatoririle de serviciu, si anume, pentru a nu intocmi note informative referitoare la posibilele activitati infractionale despre care luase cunostinta.
Inculpatul J.D., in aceeasi perioada, a prezentat celor patru martori, mai sus-mentionati, inscrisuri care contineau informatii ce nu erau destinate publicitatii si pe care le-a obtinut prin accesarea bazelor de date ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

2.3. Activitatea Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie (extras)

Un judecator a fost trimis in judecata.

2.5. Activitatea desfasurata de serviciile teritoriale

Constanta: un politist trimis in judecata pentru trafic de influenta.

Cluj: un procuror trimis in judecata pentru ca, in calitate de administrator de fapt al unei societati, a comis evaziune fiscala. S-a retinut ca, in perioada ianuarie 2003 - februarie 2006, inculpatul D.G.D. (procuror), administrator de fapt al S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda, cu participatia inculpatilor D.G. (asociat unic la S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda), C.B.N. (director economic al S.C. „Alcoolprod” S.R.L.) si C.A. au produs alcool si bauturi alcoolice in cadrul S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda, firma careia i-a fost revocata autorizatia de antrepozit fiscal, au pus in circulatie un numar de 7.000 de timbre false, aflate pe recipientele cu bauturi alcoolice, ce purtau astfel marcaje false, iar in scopul de a se sustrage de la plata obligatiilor fiscale (impozit pe profit, accize si TVA), in contabilitatea firmei nu au fost inregistrate operatiunile comerciale, cheltuielile si veniturile realizate, prejudiciul produs bugetului de stat fiind in suma de 5.736.193,01 lei, echivalentul a 1,74 milioane euro.

TgMures In fapt, in sarcina inculpatului H.I.P. s-a retinut ca, in calitate de lichidator judiciar, in mod repetat si in realizarea aceleiasi rezolutiuni infractionale, promitand ca va ajuta S.C. „Taranul Dog Leo Import Export” S.R.L. Gherla, judetul Cluj, sa cumpere activul S.C. “Alcomur” S.A. Targu Mures la un pret mult redus in raport cu valoarea reala a bunurilor, a pretins de la denuntatorul S.V.F., in luna septembrie 2004, suma de 100.000 lei si, ulterior, in luna septembrie 2005, suma de 80.000 lei, primind din acestia, in luna martie 2006, in doua transe, suma de 50.000 lei (art. 6 si art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.). In aceeasi calitate, lasand sa se creada ca are influenta asupra judecatorului sindic de la Tribunalul Mures, a pretins de la denuntatorul S.V.F., in luna iunie 2006, suma de 50.000 lei, promitand ca va interveni la acesta si-l va determina sa solutioneze in favoarea S.C. “Taranul Dog Leo Import Export” S.R.L. Gherla, judetul Cluj, cererea de reziliere a contractului de vanzare-cumparare, prin care societatea achizitionase activul S.C. “Alcomur” S.A. Targu Mures (art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. 1 C. pen.).

Bacau 2 rechizitorii care au vizat infractiuni de coruptie comise de ofiteri de politie si  unul priveste infractiunea de luare de mita savarsita de un lichidator judiciar.

Iasi Amintim rechizitoriul nr. 47/P/2007 din 14 noiembrie 2007, prin care au fost trimisi in judecata inculpatii D.I., prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Murgeni, pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, de instigare la fals intelectual, de uz de fals, de sustragere si de distrugere de inscrisuri, si C.C., seful Postului de Politie Berezeni, judetul Vaslui, pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual.

Cercetarile in cauza au fost efectuate in urma denuntului formulat de M.I. si au stabilit ca, in perioada 20 iunie - 12 iulie 2007, inculpatii D.I. si C.C. au efectuat o serie de activitati infractionale, ce au constat in distrugerea unor inscrisuri din dosarul penal nr. 494/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Murgeni, in care fusese cercetat denuntatorul pentru conducere cu imbibatie alcoolica peste limita legala, inlocuirea lor cu unele intocmite de inculpatul C.C. si denuntator, din dispozitia inculpatului D.I., dar care contineau date nereale, pretinderea de catre inculpatul D.I. a sumei de 500 euro de la denuntator in ziua de 4 iulie 2007 si primirea, in ziua de 12 iulie 2007, de catre D.I. de la denuntator a sumei de 1.600 lei in sediul Parchetului de pe langa Judecatoria Murgeni.
Aceste infractiuni au fost savarsite in scopul de a justifica solutia de scoatere de sub urmarire penala si sanctionare administrativa a denuntatorului, adoptata de inculpatul D.I. la 20 iunie 2007 printr-o ordonanta prin care s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 18¹ C. pen. si art. 10 lit. b¹ C. pr. pen., in sensul de a denatura situatia de fapt cu privire la ora producerii unui eveniment rutier de catre denuntator, astfel incat perioada de timp pana la recoltarea probelor biologice de la denuntator sa fie mai scurta si sa nu conduca la calcularea retroactiva a alcoolemiei, fapt ce ar fi condus la stabilirea unei imbibatii alcoolice in sange mai ridicate si ar fi impus redeschiderea urmaririi penale fata de denuntatorul M.I.

3. Activitatea judiciara in cauze penale (extras)

a. hotarari definitive

Astfel, spre exemplu, Sectia I penala a Curtii de Apel Bucuresti, prin sentinta penala nr. 161 din 11 octombrie 2006 (ramasa definitiva prin decizia nr. 1465 din 16 martie 2007 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), i-a condamnat pe inculpatii P. F., P. V., B. R. si N. R. la pedepse de 7 ani inchisoare, 6 ani inchisoare, 5 ani inchisoare si, respectiv, 4 ani inchisoare, pentru comiterea infractiunilor prevazute de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 26 raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) si (2) C. pen. si de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

S-a retinut ca inculpatul P. F., in calitate de inspector principal de politie in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Ilfov (fiind sef al Serviciului de Investigare a Fraudelor), in baza unei rezolutii infractionale unice, pe fondul efectuarii unor verificari in exercitarea atributiilor sale de serviciu, a pretins, in patru randuri, prin intermediul inculpatilor B. R. si P. V., sume cuprinse intre 6.000 USD si 60.000 USD si a primit, in trei randuri, cu complicitatea celor doi inculpati, precum si a inculpatei N. R., suma totala de 18.000 USD si 1.500 lei, de la mai multi comercianti de cetatenie chineza care detineau depozite inchiriate de la S.C. „Orient International Group” S.R.L., in scopul de a nu  aplica sanctiuni contraventionale societatilor comerciale controlate.
In aceeasi perioada, impreuna cu inculpatii B. R. si P. V., a initiat constituirea unei asocieri, pe care a utilizat-o pentru comiterea unor fapte de luare de mita.

*

Prin decizia penala nr. 90 din 14 noiembrie 2006, pronuntata de Curtea de Apel Galati, in dosarul penal nr. 1525/44/2006 (ramasa definitiva prin decizia nr. 1812 din 2 aprilie 2007 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), inculpatii A. D. si P. I. au fost condamnati la cate 4 ani inchisoare, cu suspendarea executarii pedepselor sub supraveghere, pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, prevazute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatii A. D. si P. I., in perioada august 2003 - aprilie 2004, in mod repetat si in baza unei rezolutii infractionale unice, in calitate de ofiteri de politie in cadrul Biroului de investigatii criminale al Politiei Municipiului Braila, au pretins suma de 3.000 lei si au primit suma de 1.986 lei de la denuntatorul P. I., in scopul de a solutiona in mod favorabil o cauza penala (in cadrul exercitarii atributiilor de serviciu ale inculpatilor), in care era cercetat penal fiul denuntatorului.

b. hotarari nedefinitive

Spre exemplu, prin sentinta penala nr. 972 din 29 iunie 2007, Sectia I penala a Tribunalului Bucuresti l-a condamnat pe inculpatul E. L. la 14 ani inchisoare, in baza art. 25 raportat la art. 257 C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. S-a retinut ca inculpatul E. L., in luna august 2001, aflat in executarea unei pedepse privative de libertate in Penitenciarul Jilava, a pretins de la martorul B. D. suma de 40.000 USD, din care a primit 10.000 USD, prin intermediul lui D. P. D. si V. V. De asemenea, a instigat-o pe martora T. R., avocat in cadrul Baroului Bucuresti, sa intervina pe langa magistrati din cadrul Tribunalului Bucuresti, pentru obtinerea unei solutii favorabile.

Prin decizia penala nr. 316 din 4 decembrie 2007, Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti a admis apelul inculpatului si a redus pedeapsa la 12 ani inchisoare. Directia Nationala Anticoruptie a declarat recurs.

 

Coruptia judiciara-Raport DNA (3)

 Din Raportul de activitate al DNA pe 2007 am extras si datele privind hotararile de condamnare ramase definitive ale celor care fac parte din sistemul juridic sau in legatura cu acestia:

10.3. Anexa nr. 3 - Hotarari penale definitive de condamnare a inculpatilor (exemple)

a. politisti

Sectia I penala a Curtii de Apel Bucuresti, prin sentinta penala nr. 161 din 11 octombrie 2006 (ramasa definitiva prin decizia nr. 1465 din 16 martie 2007 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), i-a condamnat pe inculpatii P.F., P.V., B.R. si N.R. la pedepse de 7 ani inchisoare, 6 ani inchisoare, 5 ani inchisoare si, respectiv, 4 ani inchisoare, pentru comiterea infractiunilor prevazute de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 26 raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) si (2) C. pen. si de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

S-a retinut ca inculpatul P. F., in calitate de inspector principal de politie in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Ilfov (fiind sef al Serviciului de Investigare a Fraudelor), in baza unei rezolutii infractionale unice, pe fondul efectuarii unor verificari in exercitarea atributiilor sale de serviciu, a pretins, in patru randuri, prin intermediul inculpatilor B.R. si P.V., sume cuprinse intre 6.000 USD si 60.000 USD si a primit, in trei randuri, cu complicitatea celor doi inculpati, precum si a inculpatei N.R., suma totala de 18.000 USD si 1.500 lei, de la mai multi comercianti de cetatenie chineza care detineau depozite inchiriate de la S.C. „Orient International Group” S.R.L., in scopul de a nu  aplica sanctiuni contraventionale societatilor comerciale controlate.

In aceeasi perioada, impreuna cu inculpatii B.R. si P.V., a initiat constituirea unei asocieri, in scopul savarsirii unor infractiuni, pe care a utilizat-o pentru comiterea unor fapte de luare de mita.

*
Prin sentinta penala nr. 164 din 24 octombrie 2006, Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti a hotarat condamnarea inculpatilor M.F. si S.D.S. la cate 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Inculpatii M. F. si S. D. S. (in calitate de comisar de politie si, respectiv, de subcomisar de politie la Serviciul de combatere a spalarii banilor al Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane), la data de 30 martie 2006, pe fondul exercitarii atributiilor de serviciu privind efectuarea unor verificari la S.C. „Luceafarul” S.A. si S.C. „Apenarom” S.R.L., in baza rezolutiei de delegare emise de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au pretins si au primit de la denuntatorul P. P. (asociat la societatile comerciale mai sus-mentionate), cate 10.000 euro, in schimbul neefectuarii unor acte de cercetare penala.
Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin decizia nr. 228 din 16 ianuarie 2007 a admis recursul declarat de Directia Nationala Anticoruptie si a majorat pedepsele la cate 4 ani inchisoare.

*
Prin decizia penala nr. 90 din 14 noiembrie 2006, pronuntata de Curtea de Apel Galati, in dosarul penal nr. 1525/44/2006 (ramasa definitiva prin decizia nr. 1812 din 2 aprilie 2007 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), inculpatii A.D. si P.I. au fost condamnati la cate 4 ani inchisoare, cu suspendarea executarii pedepselor sub supraveghere, pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, prevazute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatii A.D. si P.I., in perioada august 2003 - aprilie 2004, in mod repetat si in baza unei rezolutii infractionale unice, in calitate de ofiteri de politie in cadrul Biroului de investigatii criminale al Politiei Municipiului Braila, au pretins suma de 3.000 lei si au primit suma de 1.986 lei de la denuntatorul P.I., in scopul de a solutiona in mod favorabil o cauza penala (in cadrul exercitarii atributiilor de serviciu ale inculpatilor), in care era cercetat penal fiul denuntatorului.

*

Prin sentinta penala nr. 43 din 31 ianuarie 2006 a Tribunalului Arges, ramasa definitiva prin decizia nr. 183 din 16 februarie 2007 a Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inculpatul N.M.I. a fost condamnat la 3 ani inchisoare, cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, pentru savarsirea a 4 infractiuni de luare de mita (prevazute de art. 254 alin. 2 C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000) si a 4 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice (prevazute de art. 248 C. pen. raportat la art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000).

Prin aceeasi sentinta a fost condamnat si inculpatul T.M. la 3 ani inchisoare, cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, pentru savarsirea a 4 infractiuni de complicitate la infractiunea de luare de mita (prevazute de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. 2 C. pen. si art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000) si a 4 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice (prevazute de art. 248 C. pen. raportat la art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000).

Inculpatii N.M.I. si T.M., in calitate de agent sef adjunct si, respectiv, de sef al Postului de politie din comuna Bradu, prin incalcarea atributiilor de serviciu, nu au trimis spre executare un numar de 4 procese-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor legate de transportul, comercializarea si recuperarea titeiului, gazolinei, condensului si etanului lichid, impiedicand Directia Generala a Finantelor Publice Arges sa incaseze debite in valoare totala de 10.000 lei.

De asemenea, inculpatul N.M.I. a pretins, in mai multe randuri, de la denuntatorii R.V.D., N.M. si M.M., diferite sume de bani, pentru a nu inainta spre executare cele 4 procese-verbale de contraventie, primind de la N.M. suma de 2.000 lei, in ziua de 24 iunie 2004, cand a fost surprins in flagrant.

*
b. judecatori

Prin sentinta penala nr. 60 din 19 decembrie 2006, Curtea de Apel Brasov a dispus achitarea inculpatului M.V., pentru infractiunea prevazuta de art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen.

In fapt, inculpatul M.V., in calitate de judecator (sef al Sectiei penale a Tribunalului Bihor), in scopul de pronunta o solutie favorabila in cauza privind pe P.V. (cercetat, in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor de santaj si de asociere in vederea savarsirii de infractiuni), a pretins si a primit, de la sotia acestuia, in trei transe, suma totala de 150.000 DM, prin intermediul numitului M.C., pentru a dispune punerea in libertate a lui P. V. si, ulterior, in apelul acestuia, pentru a-i suspenda executarea pedepsei.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia penala nr. 5134 din 31 octombrie 2007 a admis recursul declarat de Directia Nationala Anticoruptie si a dispus condamnarea inculpatului M.V. la 4 ani inchisoare.

*

Prin sentinta penala nr. 88 din 4 decembrie 2006, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti in dosarul nr. 7470/200 (definitiva prin decizia penala nr. 3487 din 27 iunie 2007 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), inculpatul C.C.C. a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 254 alin. 1 C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.

S-a retinut ca inculpatul C.C.C., judecator la Judecatoria Piatra Neamt, in ziua de 15 octombrie 2004, a pretins suma de 700 euro de la denuntatorul B.C.V., pentru a pronunta o solutie favorabila in cauza penala pe care o judeca, primind de la acesta, la data de 18 octombrie 2004, suma de 500 euro (cand a fost surprins in flagrant).

*

c.trafic influenta

Tribunalul Prahova, prin sentinta penala nr. 473 din 31 octombrie 2006, i-a condamnat pe inculpatii A.M. (la 5 ani inchisoare, in baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen.) si A.A.S. (la 3 ani inchisoare, cu aplicarea art. 86¹ C. pen., in baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000).
Inculpatii A.M. si A.A.S., in cursul lunii ianuarie 2006, au acceptat promisiunea de a li se oferi bani (pentru ei si pentru alte persoane) din partea lui G.N., pentru a interveni pe langa diferiti magistrati, spre a nu fi condamnat denuntatorul, intr-un dosar aflat pe rolul Judecatoriei Ploiesti. Acestia au fost surprinsi in flagrant, in ziua de 2 februarie 2006, in timp ce primeau suma de 15.000 euro.

Curtea de Apel Ploiesti, prin decizia penala nr. 370 din 28 decembrie 2006, a admis recursurile inculpatilor A.M. si A.A.S., a redus pedepsele aplicate inculpatilor A.M. (de la 5 ani la 4 ani inchisoare) si A.A.S. (de la 3 ani la 2 ani inchisoare) si a hotarat executarea acestora sub supraveghere.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia 2343 din 2 mai 2007, a respins recursurile inculpatilor.
*
Inculpatul T.V.C. a fost condamnat de Tribunalul Satu Mare, prin sentinta penala nr. 575 din 17 octombrie 2006, la 2 ani si 8 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 257 C. pen. raportat la art. 1 lit. g) si art. 6 din Legea nr. 78/2000, si la 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit. e) si art. 18 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, iar conform art. 33 lit. a) si art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 3 ani inchisoare
Prin decizia penala nr. 25/A/2007 din 13 februarie 2007 a Curtii de Apel Oradea, au fost admise apelurile Directiei Nationale Anticoruptie si al inculpatului si, facandu-se aplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, au fost reduse pedepsele aplicate inculpatului la cate 2 ani inchisoare, urmand sa execute aceasta pedeapsa rezultanta.
In recursul inculpatului, Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin decizia nr. 3615 din 5 iulie 2007, a desfiintat hotararile pronuntate, a descontopit pedeapsa rezultanta in cele doua pedepse componente si a hotarat achitarea inculpatului, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d C. pr. pen., pentru infractiunea prevazuta de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, si a mentinut condamnarea acestuia la 2 ani inchisoare (cu executare in regim privativ de libertate), pentru infractiunea de trafic de influenta.
S-a retinut ca, in cursul lunii decembrie 2004, inculpatul T.V.C. a pretins suma de 50.000 euro denuntatorului C.G. (fiindu-i remisa suma de 40.000 euro), lasand sa se creada ca are influenta asupra unor procurori si functionari ai Garzii Financiare si ai Directiei Generale a Finantelor Publice Satu Mare, pentru a-i determina sa finalizeze, in mod favorabil denuntatorului, cercetarea penala si cea de natura fiscala.

 

Coruptia judiciara-Bilant DNA 2007 (2)

Iata datele din Raportul DNA cu privire la rechizitoriile intocmite in 2007 contra celor care activeaza in sistemul juridic:

10.2. Anexa nr. 2 - Cauze importante solutionate prin rechizitoriu (exemple)

La data de 25 ianuarie 2007, prin rechizitoriul nr. 122/P/2006 al Sectiei de combatere a coruptiei, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor C. I. si I. M. , pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 si a infractiunii de dare de mita, prevazute de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000.

In fapt, s-a retinut ca, in perioada mai - august 2006, inculpatul C. I., in calitate de procuror la Sectia de urmarire penala si criminalistica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe fondul desfasurarii cercetarilor penale in dosarul nr. 402/P/2006, a pretins si primit, de la inculpata I. M., foloase in suma totala de aproximativ 10.000 euro, in scopul punerii sub invinuire a omului de afaceri P. A. (pentru savarsirea unor infractiuni de natura economica) si adoptarii solutiei de declinare a competenteicauzei in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie.

Ambii inculpati au fost retinuti pe o durata de 24 ore, iar Sectia Penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a luat fata de acestia masura arestarii preventive pe o perioada de 29 zile. Cu ocazia judecarii recursurile formulate de inculpati, completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dispus, fata de C. I. si I. M., obligarea de a nu parasi tara iar, ulterior, aceasta masura a fost prelungita succesiv de catre instanta.
Dosarul a fost trimis Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru judecarea cauzei.

*

Prin rechizitoriul nr. 167/P/2006 din 14 iunie 2007 al Sectiei de combatere a coruptiei, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului J.D. ,pentru savarsirea infractiunii de luare de mita (in forma continuata), prevazute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum si pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) si art. 33 lit. a) C. pen.
Prin acelasi rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea in judecata a inculpatilor M. P. C. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazute de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen.), D. G. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazute de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.) si L. L. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazute de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000).
In fapt, s-a retinut ca, in perioada 2005-2006, inculpatul J. D., subcomisar de politie in cadrul Serviciului Independent de Informatii si Protectie Interna Prahova al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, a pretins, in patru randuri, sume cuprinse intre 5.000 euro si 30.000 euro, primind (cu complicitatea inculpatilor D.G., M.P.C. si L.L.) suma totala de 33.000 euro si 900 lei, de la martorii C.N., I.I.A., T.R. si I.N., pentru a nu isi indeplini indatoririle de serviciu, si anume, pentru a nu intocmi note informative referitoare la posibilele activitati infractionale despre care luase cunostinta.
Inculpatul J.D., in aceeasi perioada, a prezentat celor patru martori, mai sus-mentionati, inscrisuri care contineau informatii ce nu erau destinate publicitatii si pe care le-a obtinut prin accesarea bazelor de date ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative.
In cursul urmaririi penale, inculpatii M.P.C., D.G. si J.D. au fost retinuti pe o durata de 24 ore. Inculpatul J.D. a fost arestat preventiv de catre instanta, iar, fata de inculpatii M.P.C. si D.G., procurorii au dispus inlocuirea masurii retinerii cu obligarea de a nu parasi tara. Aceeasi masura preventiva a fost luata si fata de inculpatul L.L.
Procurorii au dispus luarea masurii asiguratorii, constand in instituirea sechestrului asupra unor bunuri apartinand inculpatului J.D.

Dosarul a fost trimis Tribunalului Prahova pentru judecarea cauzei.

*
Prin rechizitoriul nr. 166/P/2007 din 18 decembrie 2007 al Sectiei de combatere a coruptiei, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor N. D. (pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazute de art. 254 alin. 1 C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000), D. G. si L. M. (pentru complicitate la aceeasi infractiune, prevazuta de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000).
Inculpatul N. D., in calitate de procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova (avand gradul profesional de procuror de parchet de pe langa curte de apel), pe fondul instrumentarii dosarului penal nr. 779/P/2007, a pretins, la inceputul lunii octombrie 2007, de la denuntatorul M.C.C. (persoana vatamata in respectiva cauza), prin intermediul inculpatelor D.G. (grefier sef sectie la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti) si L.M. (director general la o societate comerciala privata din Ploiesti), un folos reprezentand o suma de bani, care initial nu a fost particularizata in privinta cuantumului, iar la 17 octombrie 2007 a primit, prin intermediul acelorasi doua complice, suma de 17.000 lei de la M.C C., in scopul redactarii si trimiterii catre denuntator a unei comunicari din partea Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, privind stadiul cercetarilor efectuate in dosarul mai sus-aratat, precum si pentru a-si exercita prerogativele de efectuare a instructiei penale, astfel incat rezultatul anchetei sa fie favorabil denuntatorului.

Inculpatul N.D. a fost retinut pe o durata de 24 ore, fiind apoi arestat preventiv, pe o perioada de 29 zile, de catre Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie iar, ulterior, completul de 9 judecatori al aceleiasi instante a admis recursul inculpatului si a dispus cercetarea in stare de libertate a acestuia.

In cursul urmaririi penale, fata de inculpatele D.G. si L.M. s-a luat masura obligarii de a nu parasi tara.

A fost sesizata Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru judecarea cauzei.
*
Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, prin rechizitoriul nr. 231/P/2006 din 1 noiembrie 2007, a dispus trimiterea in judecata a inculpatei M.E.L. (judecator la Tribunalul Gorj), pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii, prevazute de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 292 C. pen. si art. 36 din Legea nr. 115/1996.

In fapt, inculpata M.E.L., judecator la Tribunalul Gorj, la data de 4 mai 2005, a dat o declaratie de avere incompleta, care a fost depusa la Consiliul Superior al Magistraturii, in care nu au fost trecute imobilele achizitionate printr-un contract autentic de vanzare-cumparare, precum si intreaga suprafata a imobilului construit.
Cauza a fost trimisa Curtii de Apel Craiova, pentru judecare.

*
La data de 10 mai 2007, prin rechizitoriul nr. 5/P/2006 al Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor gl. mr. (rez.) S. O. si col. (rez.) D. G., foste cadre ale Serviciului Roman de Informatii, pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita si trafic de influenta.
In perioada 1999 - 2006, cei doi inculpati au pretins si primit sume importante de bani si bunuri materiale, in valoare totala de 500.000 lei, pentru a acorda „protectie” unor subordonati si pentru a sprijini oameni de afaceri in activitati comerciale.
De asemenea, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului D.E., fost consilier prezidential, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, intrucat, impreuna cu col. (rez.) D.G., a pretins sume mari de bani de la martorul denuntator M. F., pentru a interveni in favoarea acestuia la ministrul justitiei si la procurorul general, in vederea obtinerii unei solutii favorabile intr-o cauza penala in care acesta era cercetat la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova.

Prin acelasi rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea in judecata a inculpatului G.A.T. , administrator si asociat al S.C. „Midocar” S.R.L. Bucuresti, care i-a pus la dispozitie (cu titlu de folosinta gratuita pe timp de 4 ani), inculpatului gl. mr. S.O. un autoturism nou, comanda speciala, marca VW, bun ce apartinea acestei societati comerciale, retinandu-se ca, in acest mod, inculpatul a gestionat cu rea-credinta bunurile din patrimonial unitatii respective.

Dosarul a fost trimis Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru judecarea cauzei.

*
Sectia de combatere a coruptiei, prin rechizitoriul nr. 18/P/2007 din 21 mai 2007, a dispus trimiterea in judecata a inculpatei B.D.F., pentru savarsirea a doua infractiuni de trafic de influenta (dintre care una in forma continuata), prevazute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 si art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 si de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 si art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) si art. 33 lit. a) C. pen.

In fapt, s-a retinut ca inculpata B.D.F., procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Giurgiu, a pretins si primit, in vara anului 2005, suma de 2.000 lei de la D.D., pentru a interveni la judecatori din cadrul Judecatoriei si Tribunalului Giurgiu, in vederea solutionarii favorabile a dosarului nr. 4479/2005 iar, in perioada mai - octombrie 2006, aceeasi inculpata a pretins si primit, in mod repetat, diferite produse alimentare de la M.P. si M.M., pentru a interveni la prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Giurgiu, in vederea solutionarii favorabile a unui doar penal.

Dosarul a fost trimis Curtii de Apel Bucuresti, pentru judecarea cauzei.

*
Prin rechizitoriul nr. 152/P/2007 din 28 septembrie 2007 al Sectiei de combatere a coruptiei, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului B.I. , pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazute de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

In fapt, s-a retinut ca inculpatul, in calitate de ofiter de politie (cu gradul profesional de comisar sef), detinand functia de sef al Sectiei Regionale de Politie Transporturi Constanta, pe fondul desfasurarii procedurii administrative de cercetare disciplinara a denuntatorului F. A., comisar la aceeasi unitate de politie, a pretins acestuia, la data de 3 septembrie 2007, o suma de bani care, initial, nu a fost particularizata explicit iar, la data de 5 septembrie 2007, folosul pretins a fost individualizat la suma de 1.000 euro sau 1.000 USD, pentru ca, in ziua de 6 septembrie 2007, inculpatul sa pretinda suma de 1.000 euro, pe care a si primit-o, in scopul de a-i facilita denuntatorului aplicarea unei sanctiuni disciplinare favorabile (constand in amanarea promovarii in gradul profesional sau in functii superioare, pe o perioada de un an).

In cursul urmaririi penale, inculpatul a fost retinut pe o durata de 24 ore, dupa care instanta a luat fata de acesta masura arestarii preventive.

Dosarul a fost trimis Curtii de Apel Constanta, pentru judecarea cauzei.

*
Serviciul teritorial Alba Iulia, prin rechizitoriul nr. 31/P/2006 din 23 februarie 2007, a dispus trimiterea in judecata a inculpatului D.N. , ofiter de politie judiciara la Serviciul Investigatii Criminale din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Sibiu, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art. 257 C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (7 acte materiale).

In fapt, s-a retinut ca, in perioada mai 2005 - mai 2006, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, inculpatul D.N. a pretins si a primit de la numita T.M.E. suma totala de 3.500 euro pentru sine, facand-o sa inteleaga ca are influenta, atat personal, cat si prin relatia sa, cu seful Inspectoratului de Politie al Judetului Sibiu, sa determine transferul sotului denuntatoarei din arestul Inspectoratului de Politie al Judetului Mures in arestul Inspectoratului de Politie al Judetului Sibiu, unde aceasta urma sa beneficieze de un regim preferential pe durata executarii pedepsei, iar luarea contactului si comunicarea cu aceasta avea sa fie mai facila.

*
La data de 28 decembrie 2007, prin rechizitoriul nr. 42/P/2007 al Serviciului teritorial Bacau, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor S. T. (lichidator judiciar in cadrul Lichidator Group S.P.R.L. Targu Neamt), pentru comiterea infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 si B. L. (consilier juridic si lichidator judiciar in cadrul Lichidator Group S.P.R.L. Targu Neamt), pentru complicitate la comiterea infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Ambii inculpati au fost retinuti pentru o perioada de 24 ore si arestati preventiv (S.T., in perioada 19 octombrie 2007 - 24 octombrie 2007 si 31 octombrie 2007 - 2 noiembrie. 2007, iar B.L., in perioada 31 octombrie 2007 - 2 noiembrie 2007).

S-a retinut in fapt ca, in cursul lunii august 2007, inculpatul S.T., in calitate de lichidator judiciar desemnat in dosarul Tribunalului Neamt cu nr. 746/F/2004 (numar nou 93/103/2004), in prezenta numitei B.L., consilier juridic in cadrul aceleiasi societati de lichidare, a pretins si a primit, in ziua de 18 octombrie 2007, de la denuntatorul U.L. suma de 3.000 euro, pentru a nu-si indeplini indatoririle privind valorificarea bunurilor S.C. „Luceafarul Urzica” S.R.L. Grumazesti, judetul Neamt, societate aflata in faliment, respectiv de a o „reprezenta” in fata instantei de judecata si pentru a nu demara procedura atragerii raspunderii personale a fostului administrator (denuntatorul), dupa ce insistase in mai multe randuri telefonic sa i se predea aceasta suma si dupa ce mai primise si sumele de 1.400 lei si 1.100 lei.

Transmiterea banilor s-a realizat cu complicitatea inculpatei B.L. care, in ziua de 18 octombrie 2007, a primit personal de la denuntator suma de 3.000 euro, a numarat-o, a intocmit un inscris intitulat „Declaratie”, iar apoi a remis-o lui S.T.

*
Prin rechizitoriul nr. 14/P/2007 din 7 martie 2007 al Serviciului teritorial Cluj, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului R.C.H. , (medic legist sef al Serviciului Judetean de Medicina Legala Bistrita-Nasaud) pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 254 alin. (1) si (2) C. pen. coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, retinandu-se ca acesta, in data de 25 ianuarie 2007, a pretins suma de 500 euro de la numitul S.M. (care s-a autodenuntat), cu ocazia efectuarii unei examinari medico-legale asupra victimei unui accident rutier produs din culpa denuntatorului, conditionand de plata banilor eliberarea unui act medico-legal favorabil denuntatorului, in sensul nemajorarii termenului de ingrijiri medicale peste 60 de zile, inculpatul fiind prins in flagrant in data de 14 februarie 2007, in timp ce primea suma de 500 euro de la denuntator, pretinsa ca mita, si elibera actul medical pe care l-a conditionat de plata acesteia.

*

Serviciul teritorial Iasi, prin rechizitoriul nr. 47/P/2007 din 14 noiembrie 2007, a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor D.I., prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Murgeni, pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, de instigare la fals intelectual, de uz de fals, de sustragere si de distrugere de inscrisuri, si C.C., seful Postului de Politie Berezeni, judetul Vaslui, pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual.
Cercetarile in cauza au fost efectuate in urma denuntului formulat de M.I. si au stabilit ca, in perioada 20 iunie - 12 iulie 2007, inculpatii D.I. si C.C. au efectuat o serie de activitati infractionale, ce au constat in distrugerea unor inscrisuri din dosarul penal nr. 494/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Murgeni, in care fusese cercetat denuntatorul pentru conducere cu imbibatie alcoolica peste limita legala, inlocuirea lor cu unele intocmite de inculpatul C. C. si denuntator, din dispozitia inculpatului D. I., dar care contineau date nereale, pretinderea de catre inculpatul D. I. a sumei de 500 euro de la denuntator in ziua de 4 iulie 2007 si primirea, in ziua de 12 iulie 2007, de catre D. I. de la denuntator a sumei de 1.600 lei in sediul Parchetului de pe langa Judecatoria Murgeni.
Aceste infractiuni au fost savarsite in scopul de a justifica solutia de scoatere de sub urmarire penala si sanctionare administrativa a denuntatorului, adoptata de inculpatul D.I. la 20 iunie 2007 printr-o ordonanta prin care s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 18¹ C. pen. si art. 10 lit. b¹ C. pr. pen., in sensul de a denatura situatia de fapt cu privire la ora producerii unui eveniment rutier de catre denuntator, astfel incat perioada de timp pana la recoltarea probelor biologice de la denuntator sa fie mai scurta si sa nu conduca la calcularea retroactiva a alcoolemiei, fapt ce ar fi condus la stabilirea unei imbibatii alcoolice in sange mai ridicate si ar fi impus redeschiderea urmaririi penale fata de denuntatorul M.I.

*

La data de 9 februarie 2007, prin rechizitoriul nr. 5/P/2007, Serviciul teritorial Oradea, a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatilor S. G. C. , lichidator judiciar (pentru savarsirea a doua infractiuni de luare de mita) si G. N. , consilier la Serviciul finante din cadrul Primariei Oradea (pentru savarsirea infractiunii de complicitate la luare de mita).

Din cercetarile efectuate s-a stabilit ca, in luna decembrie 2006, inculpatul S. G. C., in calitate de lichidator judiciar desemnat pentru dizolvarea S.C. „Horticola” S.A. Biharia, a pretins peste 16.000 euro de la o persoana denuntatoare si de la inculpatul G. N., pentru a le vinde acestora active apartinand societatii in dizolvare S.C. „Horticola” S.A. Biharia.
In data de 26 ianuarie 2007 s-a realizat prinderea in flagrant delict a inculpatului S. G. C., in timp ce, in complicitate cu inculpatul G. N., a primit de la persoana denuntatoare suma de 45.000 lei.

*

Prin rechizitoriul nr. 7/P/2007 din 21 mai 2007 al Serviciului teritorial Targu Mures, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului H.I.P. pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 6 si art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si de de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

In fapt, in sarcina inculpatului H.I.P. s-a retinut ca, in calitate de lichidator judiciar, in mod repetat si in realizarea aceleiasi rezolutiuni infractionale, promitand ca va ajuta S.C. „Taranul Dog Leo Import Export” S.R.L. Gherla, judetul Cluj, sa cumpere activul S.C.”Alcomur”S. A. Targu Mures la un pret mult redus in raport cu valoarea reala a bunurilor, a pretins de la denuntatorul S.V.F., in luna septembrie 2004, suma de 100.000 lei si, ulterior, in luna septembrie 2005, suma de 80.000 lei, primind din acestia, in luna martie 2006, in doua transe, suma de 50.000 lei (art. 6 si art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.). In aceeasi calitate, lasand sa se creada ca are influenta asupra judecatorului sindic de la Tribunalul Mures, a pretins de la denuntatorul S.V.F., in luna iunie 2006, suma de 50.000 lei, promitand ca va interveni la acesta si-l va determina sa solutioneze in favoarea S.C.”Taranul Dog Leo Import Export”S.R.L. Gherla, judetul Cluj, cererea de reziliere a contractului de vanzare-cumparare, prin care societatea achizitionase activul S.C. “Alcomur” S.A. Targu Mures (art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. 1 C. pen.).

 In cauza, in cursul urmaririi penale, au fost luate masuri asiguratorii.